Se \u00eemplinesc 135 de ani de la na\u015fterea lui Mihail Sadoveanu. Un bun prilej de a reciti ceea ce poate fi numit jurnalul s\u0103u intim. \u00cen 1937, la v\u00e2rsta de 57 de ani, Mihail Sadoveanu m\u0103rturisea: \u201eAm obiceiul s\u0103 distrug scrisorile, ciornele \u015fi notele, ca s\u0103 nu fie b\u0103taie de cap mai t\u00e2rziu pentru oameni curio\u015fi. Dintr-o discre\u0163ie fireasc\u0103, n-am comunicat publicului despre predecesorii mei dec\u00e2t extrem de pu\u0163in. N-am alimentat notele biografice din c\u0103r\u0163i, de aceea cele mai multe sunt vagi ori cuprind neexactit\u0103\u0163i. M-am g\u00e2ndit c\u0103 unele l\u0103muriri poate tot ar fi necesare acum, ca s\u0103 se vad\u0103 de ce via\u0163a mea a fost a\u015fa de pu\u0163in or\u0103\u015feneasc\u0103 \u015fi a\u015fa de lipsit\u0103 de viclenie…\u201c La acea dat\u0103, existau totu\u015fi multe \u201eciorne \u015fi note\u201c ale lui Sadoveanu, pe care scriitorul nu le distrusese. La ele aveau s\u0103 se adauge altele, pe parcursul a dou\u0103zeci de ani. Toate au fost publicate \u00eentr-un masiv volum de pagini de jurnal \u015fi documente inedite, abia dup\u0103 mai bine de un secol de la\u00a0 prima nota\u0163ie (1906). Mo\u015ftenitorii lui Sadoveanu \u2013 Constantin Mitru, secretarul s\u0103u personal, \u015fi Maia Mitru \u2013 au arhivat \u015fi au dactilografiat manuscrisele \u2013 \u00eensemn\u0103ri de jurnal, evoc\u0103ri, note de c\u0103l\u0103torie \u00een \u0163ar\u0103 \u015fi str\u0103in\u0103tate, reflec\u0163ii \u015fi trimiteri la opere clasice ale literaturii \u015fi filosofiei, \u201eobserva\u0163ii,\u00a0 aforisme, \u00abr\u0103va\u015fe\u00bb\u201c, schi\u0163e de proiecte literare, impresii de lectur\u0103, citate, liste de c\u0103r\u0163i, cuvinte \u015fi expresii specifice graiurilor din diverse regiuni rom\u00e2ne\u015fti, toponimice, elemente de onomastic\u0103 etc. Cei doi au preg\u0103tit pentru editare \u00eentreg materialul cuprins \u00een Caietele \u015fi Carnetele olografe, pe care l-a structurat regretata Olga Rusu \u00eentr-un volum de peste 600 de pagini. Constantin Ciopraga, unul dintre cei mai reputa\u0163i biografi \u015fi exege\u0163i ai lui Sadoveanu, c\u0103ruia \u00eei apar\u0163in amplul studiu introductiv \u015fi notele de subsol, precizeaz\u0103 c\u0103 \u201eautorul Baltagului nu a \u0163inut un jurnal propriu-zis \u2013 \u00een genul unui Rebreanu. \u00censemn\u0103rile sale au, mai totdeauna, caracter ocazional…\u201c Ele se \u00eentind pe o perioad\u0103 de o jum\u0103tate de secol (1906-1956). Valoarea lor de document prive\u015fte nu doar sfera biografiei \u015fi operei sadoveniene (de\u015fi toate au o leg\u0103tur\u0103 direct\u0103 cu acestea), ci aspecte mai generale ce \u0163in de atmosfera unor epoci \u015fi de momente importante din istoria \u0163\u0103rii ori a unor institu\u0163ii \u015fi organiza\u0163ii ca, de pild\u0103, Academia Rom\u00e2n\u0103 sau Francmasoneria rom\u00e2n\u0103 unit\u0103 (\u00een Addenda este reprodus textul integral al cuv\u00e2nt\u0103rii lui Sadoveanu, \u00een calitatea sa de Mare Maestru, rostit\u0103 la Primul Convent federal ce a avut loc \u00een Bucure\u015fti, la 15 aprilie 1934).
\nDe o importan\u0163\u0103 major\u0103 este ceea ce afl\u0103m din acest corpus de documente inedite despre scriitorul Sadoveanu. Nu o dat\u0103 suntem surprin\u015fi. Se clatin\u0103, dac\u0103 nu chiar se pr\u0103bu\u015fesc judec\u0103\u0163i sau ipoteze ce au f\u0103cut o lung\u0103 carier\u0103 \u00een critica \u015fi istoria literar\u0103, ca s\u0103 nu mai vorbim de manualele \u015fcolare sau cursurile universitare. Sunt infirmate multe dintre \u201elocurile comune\u201c privind laboratorul de crea\u0163ie al lui Sadoveanu, gesta\u0163ia unor opere devenite clasice sau orizontul s\u0103u cultural. \u00cen treac\u0103t amintim aprecierile antinomice referitoare la acest ultim aspect, al nivelului intelectual al marelui scriitor. G. C\u0103linescu scria \u00een 1937, \u00een Adev\u0103rul literar: \u201e\u00cel cred foarte necultivat\u201c, iar Al. Paleologu, dimpotriv\u0103, considera \u00een eseul Treptele lumii sau calea spre sine a lui Mihail Sadoveanu, carte ap\u0103rut\u0103 \u00een 1978, c\u0103 autorul Baltagului \u201ee cel mai intelectual scriitor rom\u00e2n de la Eminescu \u00eencoace\u201c. Paginile de jurnal intim atest\u0103 c\u0103 mult mai aproape de adev\u0103r se situeaz\u0103 Paleologu. O surpriz\u0103 este moralistul Sadoveanu, \u00een linia marilor morali\u015fti ai culturii universale, din care \u00ee\u015fi \u015fi extrage adeseori idei, aforisme, cuget\u0103ri, pun\u00e2ndu-le \u00een r\u00e2nd cu ale sale. O reflec\u0163ie din jurnal este de o frapant\u0103 actualitate: \u201eOrice na\u0163iune are dou\u0103 categorii de reprezentan\u0163i: ai puterii \u015fi ai meritului. Cei ai puterii reprezint\u0103 o epoc\u0103 m\u0103rginit\u0103; cei ai meritului sunt reprezentan\u0163ii ei ve\u015fnici. Cei dint\u00e2i primesc str\u0103lucirea de la na\u0163iunea lor; ceilal\u0163i dau na\u0163iunii lor str\u0103lucire. Primii o servesc sau o tiranizeaz\u0103 cu propriile ei for\u0163e, ceilal\u0163i o acoper\u0103 cu binefacerile geniului lor. Primii \u00eei pot suscita inamici \u00eentre popoarele vecine; oamenii de talent \u015fi de geniu \u00eei aduc respectul lumii \u00eentregi\u201c.
\nManuscrisele inedite infirm\u0103, spuneam, multe \u201elocuri comune\u201c vehiculate, de-a lungul timpului, \u00een critica \u015fi istoria noastr\u0103 literar\u0103 sau \u00een manualele \u015fcolare. De pild\u0103, acela c\u0103 Sadoveanu redacta spontan, cu o uimitoare u\u015furin\u0163\u0103. Numeroase \u00eensemn\u0103ri din jurnalul intim al scriitorului dovedesc c\u0103 procesul de elaborare era complex \u015fi \u00eendelungat, adeverindu-se astfel ceea ce r\u0103spundea Sadoveanu la o anchet\u0103 a Rom\u00e2niei literare din 1930: \u201e\u00cen general, la mine elaborarea se face cu mare \u00eent\u00e2rziere, dup\u0103 timp \u00eendelungat\u201c. Despre Baltagul s-a tot spus c\u0103 l-a scris \u00een numai opt zile, dar afl\u0103m din jurnalul intim, care, ca orice jurnal intim, a devenit, \u00een fine, extim, c\u0103 cele 90 de pagini ale romanului au presupus ani de documentare \u015fi cristalizare. Se confirm\u0103 \u015fi \u00een acest caz o m\u0103rturisire a scriitorului: \u201eMi s-a \u00eent\u00e2mplat ca elemente de intrig\u0103, de ac\u0163iune s\u0103 le port \u00een mine 10-15 ani\u201c. Nota\u0163iile privind, de exemplu, Zodia Cancerului sau Fra\u0163ii Jderi se \u00eentind pe 127 de pagini de caiet. Sunt date istorice, ranguri boiere\u015fti, aspecte ale rela\u0163iilor cu Imperiul Otoman etc. Mitul spontaneit\u0103\u0163ii marelui scriitor nu are temei, mai ales dac\u0103 avem \u00een vedere operele reprezentative sau capodopere precum Creanga de aur. Sau Hanu Ancu\u0163ei, despre care Sadoveanu spune c\u0103 este \u201etot un fel de roman\u201c, g\u00e2ndit \u015fi documentat, atest\u0103 filele de jurnal, \u00eenc\u0103 din 1921, deci cu 7 ani \u00eenainte de publicare. Pentru Nunta domni\u0163ei Ruxanda, publicat \u00een 1932, s-a preg\u0103tit timp de 5 ani. Perioade lungi de gesta\u0163ie au necesitat \u015fi alte scrieri: Nada florilor, Cazul Eugeni\u0163ei Costea, Valea Frumoasei \u015fi multe altele. Nu pu\u0163ine proiecte de romane sau nuvele au r\u0103mas, atest\u0103 \u00eensemn\u0103rile din Carnete,\u00a0 nefinalizate.
\nConstantin Ciopraga define\u015fte jurnalul ca fiind o banc\u0103 de date. \u00cen el sunt notate elemente de ritual magic, impreca\u0163ii, sintagme rare, forme lexicale, toponimice, istorisiri populare, expresii \u015fi senten\u0163ii plasticizante ce relev\u0103 o experien\u0163\u0103 milenar\u0103 de via\u0163\u0103 (\u201eFrumuse\u0163ea nu se taie pe talger\u201c), evoc\u0103ri ale unor evenimente. Impresionant este num\u0103rul de termeni \u015fi nuan\u0163e semantice \u00eenregistrate de diarist. \u201eArtist cu virtu\u0163i de filosof erudit, acest cel mai mare cunosc\u0103tor al limbii rom\u00e2ne \u2013 pe toat\u0103 \u00eentinderea \u015fi pe \u00eentreaga-i istorie \u2013 nu pierde nici un prilej pentru a-i ilustra tezaurul\u201c, remarc\u0103 exegetul lui Sadoveanu.
\nManuscrisele inedite sunt destul de edificatoare \u015fi \u00een privin\u0163a lecturilor creatorului Crengii de aur. Listele de c\u0103r\u0163i de literatur\u0103, filosofie, istorie sau din alte domenii, precum \u015fi comentariile ori citatele ratific\u0103 mai cur\u00e2nd ceea ce afirma Alexandru Paleologu. Eseistul observa c\u0103 lecturile, cultura dob\u00e2ndit\u0103 pe cale livresc\u0103, erau filtrate de o g\u00e2ndire profund\u0103 \u015fi puse \u00een rela\u0163ie direct\u0103 cu natura, cu Cosmosul, cu tainele \u015fi frumuse\u0163ile lumii. S-a f\u0103cut adeseori \u015fi eroarea de a-l considera pe Sadoveanu doar un arhaizant, un \u00eendatorat marilor cronicari \u015fi c\u0103r\u0163ilor populare: \u201ePelerinul printre arhetipuri \u2013 constat\u0103 Constantin Ciopraga \u2013 nutrea (programatic) nostalgia cunoa\u015fterii totalizante, integra\u0163ioniste, angaj\u00e2ndu-se \u00een lecturi ale unor lucr\u0103ri istorice, parcurg\u00e2nd lucr\u0103ri de filosofie, citind capodopere ale literaturii universale. Palmaresul lecturilor lui face impresie, de pild\u0103 cele din 1906, c\u00e2nd era foarte t\u00e2n\u0103r \u015fi c\u00e2nd \u00eencepe jurnalul. El preia din c\u0103r\u0163ile altora puncte de vedere felurite: despre religie, despre virtute, fericire \u015fi speran\u0163\u0103. Mediteaz\u0103 la concepte precum materialism \u015fi spiritualism, cu opriri la Epicur \u015fi Lucre\u0163iu, la Bacon, la d\u2019Holbach, Locke \u015fi Condillac, la Descartes \u015fi Leibnitz, la Hegel \u015fi Kant. Extrage fragmente definitorii \u2013 frecvent \u00een francez\u0103, uneori \u00een latin\u0103 \u2013 din Pythagora \u015fi Machiavelli, din Hora\u0163iu, Tit Liviu \u015fi Sf\u00e2ntul Augustin, din Montesquieu \u015fi Voltaire, din Victor Hugo, Goethe \u015fi Heine, Balzac, Maupassant, Flaubert \u015fi Baudelaire, din Napoleon Bonaparte \u015fi Franklin etc. \u00cen 1907 figureaz\u0103 Euripide, Empedocle, Seneca, Tertulian, Fichte, Pascal, La Fontaine, Rousseau, La Rochefoucault, Byron. \u00cen 1906 re\u0163ine cuvinte indiene din Kipling. Pe aproape dou\u0103 pagini citim o list\u0103 de C\u0103r\u0163i de cump\u0103rat \u2013 toate \u00een francez\u0103 \u2013 cu 48 de autori reprezent\u00e2nd diferite literaturi: Goethe, Tolstoi (4 titluri), Hoffmann, Manzoni, Thackeray, Turgheniev \u015fi al\u0163ii. \u00cen 1928, probabil \u00een preg\u0103tirea unui interviu, face trimiteri la Keyserling \u015fi Freud. Interesante sunt reflec\u0163iile despre art\u0103 \u015fi frumos, \u00een\u015firuite dup\u0103 citate din Lombroso\u201c.
\nInteresant\u0103 este sec\u0163iunea \u201eObserva\u0163ii, aforisme, \u00abr\u0103va\u015fe\u00bb\u201c, precum \u015fi alte zone ale jurnalului care ni-l revel\u0103 mai bine pe moralistul Sadoveanu:
\n\u201eSunt oameni care par totdeauna gata s\u0103 str\u0103nute (A\u015fa sunt mul\u0163i care par \u00eentotdeauna gata s\u0103 devin\u0103 scriitori).\u201c
\n\u201eReligiile vechi au \u00eenc\u0103p\u0103\u0163\u00e2na\u0163i; cei nou\u0103 martiri.\u201c
\n\u201eProprietatea p\u0103m\u00e2ntului \u015fi a lucrurilor nu-i a omului, ci a lui Dumnezeu.\u201c
\n\u201eOamenii nu sunt a\u015fa de r\u0103i cum se spune. Ai lucrat dou\u0103zeci de ani la o carte proast\u0103 \u015fi ei o uit\u0103 \u00eentr-o clip\u0103.\u201c
\n\u201eDic\u0163ionarele au unele cuvinte uzate care a\u015fteapt\u0103 un scriitor nou, capabil s\u0103 le redea vigoarea.\u201c
\n\u201eDac\u0103 ar \u015fti c\u00e2t\u0103 suferin\u0163\u0103 ne produc, pro\u015ftii ar pl\u00e2nge.\u201c
\n\u201eC\u00e2nd e\u015fti orb, \u00eenchide \u015fi tu ochii!\u201c
\n\u201eCe \u00eentreab\u0103 lumea c\u00e2nd se informeaz\u0103 de cineva? Dup\u0103 asta po\u0163i cunoa\u015fte caracterul fiec\u0103rui popor. Spaniolii: E un grande? \u2013 Germanii: E doctor? \u2013 Fran\u0163ujii: E bine cu primul-ministru? \u2013 Olandezii: C\u00e2\u0163i bani are? \u2013 Englezii: Ce fel de om e? \u2013 Muscalii: C\u00e2te mo\u015fii \u015fi c\u00e2\u0163i servi? \u2013 Moldo-Valahii: Ce slujb\u0103 \u015fi c\u00e2t \u00eei pic\u0103?\u201c
\n\u201eAdev\u0103rul a plecat de la Ia\u015fi ca s\u0103 fac\u0103 ocolul \u0163\u0103rii; dar la Foc\u015fani i-a venit r\u0103u \u015fi la Chitila \u015fi-a dat sufletul.\u201c
\n\u201ePresa devine uneori o lingu\u015fire pentru specia uman\u0103, permite pro\u015ftilor s\u0103 devie celebri \u015fi neone\u015ftilor s\u0103 se impuie aten\u0163iei.\u201c<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Se \u00eemplinesc 135 de ani de la na\u015fterea lui Mihail Sadoveanu. Un bun prilej de a reciti ceea ce poate fi numit jurnalul s\u0103u intim. \u00cen 1937, la v\u00e2rsta de 57 de ani, Mihail Sadoveanu m\u0103rturisea: \u201eAm obiceiul s\u0103 distrug scrisorile, ciornele \u015fi notele, ca s\u0103 nu fie b\u0103taie de cap mai t\u00e2rziu pentru oameni… Cite\u0219te mai mult »Un Sadoveanu mai pu\u0163in cunoscut<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[513,15347,15346],"class_list":["post-24892","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-mihail-sadoveanu","tag-mostenitorii-lui-sadoveanu","tag-sadoveanu"],"views":1837,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24892","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=24892"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24892\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":24893,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24892\/revisions\/24893"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=24892"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=24892"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=24892"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}