{"id":24890,"date":"2015-11-05T02:46:56","date_gmt":"2015-11-05T00:46:56","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=24890"},"modified":"2015-10-30T04:25:54","modified_gmt":"2015-10-30T02:25:54","slug":"figura-spiritului-creator","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/figura-spiritului-creator\/","title":{"rendered":"Figura spiritului creator"},"content":{"rendered":"

Eugen Negrici, Sesiunea de toamn\u0103 (jurnal)<\/em>, Editura Cartea Rom\u00e2neasc\u0103, Bucure\u015fti, 2015, 240 p.<\/strong><\/p><\/blockquote>\n

 <\/p>\n

Eugen Negrici este un fals antic\u0103linescian, ca I. Negoi\u0163escu. Dar, concomitent, e un lovinescian atipic. Metoda lui \u2013 de la Antim: logos \u015fi personalitate (1971) la Iluziile literaturii rom\u00e2ne (2008) \u2013 \u00eencearc\u0103 s\u0103 medieze cele dou\u0103 excese ale mentorului de la \u201eSbur\u0103torul\u201c: autonomia esteticului, respectiv muta\u0163ia valorilor estetice. Ast\u0103zi n-ar deranja s\u0103 relev\u0103m contradic\u0163ia acelor idei moderniste. Eugen Negrici asimileaz\u0103 textul dup\u0103 dispozi\u0163ia momentului \u201eactual\u201c \u015fi, din dorin\u0163a de generalizare (i.e. de eternizare), trece la teorie. Viziunea sistemic\u0103 devine, din punctul meu de vedere, o consecin\u0163\u0103 a terorii provocate de golul istoric bacovian (horror vacui), men\u0163ionat, direct sau tacit, \u015fi \u00een Sesiunea de toamn\u0103.
\n\u00centre libert\u0103\u0163ile criticii estetice \u015fi constr\u00e2ngerile ideologice ale istoriei se discerne figura spiritului creator: \u201eE, cred, mai \u00een\u0163elept s\u0103 lu\u0103m lucrurile a\u015fa cum sunt \u015fi s\u0103 admitem c\u0103, practic, nu vom putea face abstrac\u0163ie de referin\u0163e inconfortabile despre via\u0163a arti\u015ftilor. Vom \u015fti din ce \u00een ce mai multe am\u0103nunte incomode despre ace\u015ftia pe m\u0103sur\u0103 ce sporesc posibilit\u0103\u0163ile de documentare \u015fi ni se r\u0103pe\u015fte, prin internet, chiar dreptul la uitare. Va mai fi posibil, atunci, miracolul apropierii de Opera?\u201c (12 martie 2011, p. 9-10). Probabil c\u0103, odat\u0103 ce ne vom induce senza\u0163ia c\u0103 s-au atins ultimele puncte ale sintezei, vom fi \u00eendemna\u0163i s\u0103 studiem m\u0103runtaiele, f\u0103c\u00e2nd analize semiotice de tipul \u201ecosorului lui Moceanu\u201c. Cunoa\u015fterea \u00eempiedic\u0103 dreptul la opinie. Cuvintele lui Eugen Negrici con\u0163in \u015fi o sugestie cu dou\u0103 capete. Limbajului i se acord\u0103 \u015fansa de a se sustrage unui cod. Numai c\u0103 reactivitatea elementului cre\u015fte incontrolabil, a\u015fa cum se \u00eent\u00e2mpl\u0103 cu hidrogenul care nu particip\u0103 la alc\u0103tuirea moleculei de ap\u0103.
\nBelfer universitar<\/strong>
\nTitlul \u00eensemn\u0103rilor diaristice r\u0103zle\u0163e (1975-2015) aduce \u00een prim-plan un dublet ap\u0103s\u0103tor pentru atitudinea lui Eugen Negrici fa\u0163\u0103 de sine \u015fi fa\u0163\u0103 de lume. Eufemismul propus aminte\u015fte de restan\u0163ele \u00een abordarea direct\u0103 a problemelor socioculturale, c\u0103rora profesorul le-a consacrat o emisiune la TVR Cultural. Totu\u015fi, nu starea lucrurilor e dezolant\u0103 pentru con\u015ftiin\u0163a scriitorului (!). Cauza dezarm\u0103rii se afl\u0103 \u00een contextul global. De acolo vine \u00eendemnul la perseveren\u0163\u0103 \u00een contramand\u0103ri. Descurajarea, inhibarea \u015fi blocajul sunt traume indispensabile \u00een autoreproducerea macrostructurii. \u00centre persoan\u0103 \u015fi grup se casc\u0103 o pr\u0103pastie.
\nSolu\u0163ia de compromis const\u0103 \u00een a accepta s\u0103 fii \u015fi prunc, \u015fi magistru: \u201eIgnor\u00e2ndu-mi sfaturile, doctoranzii mei, n\u0103uci\u0163i de date \u015fi \u00abtrimiteri\u00bb se arat\u0103 incapabili s\u0103 ini\u0163ieze \u015fi s\u0103 sus\u0163in\u0103 un demers. S-au uitat acolo \u00een tran\u015fee, acumul\u00e2nd informa\u0163ii \u015fi separ\u00e2nd momentul 1 de momentul 2. Cei mai mul\u0163i conduc\u0103tori de doctorat chiar asta le spun s\u0103 fac\u0103. Pare logic, pare onest, \u015fi nu e. Ar trebui s\u0103 ne hot\u0103r\u00e2m s\u0103 ie\u015fim din acest marasm informa\u0163ional, din acest soi de pasivitate, s\u0103 g\u00e2ndim ofensiv, s\u0103 lans\u0103m de la bun \u00eenceput \u015fi continuu provoc\u0103ri \u015fi ipoteze, ca \u00een primele zile ale umanit\u0103\u0163ii c\u00e2nd str\u0103mo\u015fii \u00eencercau s\u0103 \u00een\u0163eleag\u0103 fenomenele prin bombardamentul de ipoteze\u201c (aprilie, 2015, p. 230). Nota\u0163ia recent\u0103 ne pune serios pe g\u00e2nduri. Aici sunt surprinse diverse mecanisme de adaptare. A fi d\u0103sc\u0103lit \u015fi a da lec\u0163ii r\u0103m\u00e2n tipare constante, r\u0103sp\u00e2ndite \u00een mod incon\u015ftient, bazate pe autoritate, nesocotind nevoile partenerului.
\nPe de o parte, tineretul ajunge s\u0103 accepte d\u0103d\u0103cirea notei de subsol, a reperului indicat, a rezumatului. Astfel, citirea sursei primare este eludat\u0103. Contactul frontal cu textul se transform\u0103 \u00eentru-o conversa\u0163ie \u201ecu purici\u201c. Una dintre cauze ar fi c\u0103, uneori, bagajul intelectual dintr-o fraz\u0103 necesit\u0103 explica\u0163ii aprofundate, care, \u00een loc s\u0103 l\u0103mureasc\u0103, ad\u00e2ncesc lipsa de cuno\u015ftin\u0163e. Transmiterea unilateral\u0103, de la catedr\u0103, e perceput\u0103 ca predic\u0103. Or, lec\u0163iile sunt fie memorate, fie respinse, rareori trezesc poft\u0103 de asimilare. De aceea, specula\u0163ia, ca prim\u0103 versiune a teoretiz\u0103rii, \u00ee\u015fi denot\u0103 inutilitatea, c\u00e2nd orice domeniu tinde s\u0103-\u015fi defineasc\u0103 limitele \u015fi din pricina balastului de rigurozitate, pe care, superficial, \u00eel determin\u0103 bibliografia secundar\u0103. De cealalt\u0103 parte se resimte pofta de mobilizare.
\nE dificil totu\u015fi s\u0103 ni-l \u00eenchipuim pe Eugen Negrici, mereu implicat \u00een dispute culturale, preg\u0103tit s\u0103 surprind\u0103 cu sinteza lui retoric\u0103 (\u00eentre G. C\u0103linescu \u015fi Cioran), c\u0103 a stat \u00een rezerv\u0103 p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd a dat peste o edi\u0163ie a Didahiilor lui Antim Ivireanul. M\u0103rturia privind confortul Universit\u0103\u0163ii din Craiova a\u015faz\u0103 un strat ferm de sinceritate \u015fi de bun\u0103 dispozi\u0163ie: \u201eAltceva \u00een afar\u0103 de 8-10 scrisori banale expediate p\u0103rin\u0163ilor, 4-5, patetic-ridicole, viitoarei so\u0163ii, 2-3 articola\u015fe prin reviste \u015fi c\u00e2teva comunic\u0103ri, nu mai scrisesem p\u00e2n\u0103 atunci. Eram ce s-ar putea numi \u2013 un belfer universitar, ironic, \u015farmant uneori, bun profesionist, \u015ftiutor de carte \u015fi cam at\u00e2t\u201c (p. 157). Desigur, avem op\u0163iunea s\u0103 interpret\u0103m pasajul cum grano salis. Bovarismul \u00eei viziteaz\u0103 pe erudi\u0163i. \u00cens\u0103, la 27-28 de ani, t\u00e2n\u0103rul asistent nu-\u015fi decantase teritoriul predilect de investiga\u0163ie.
\nV\u00e2n\u0103toare regal\u0103<\/strong>
\nDialogul lui Eugen Negrici cu literatura este o confruntare, de unde rezult\u0103 un armisti\u0163iu profitabil pentru ambele tabere. Obiectul nu se altereaz\u0103, iar cercet\u0103torul \u00ee\u015fi verifica eficien\u0163a instrumentelor. Din \u201eexpresivitatea involuntar\u0103\u201c s-a n\u0103scut parametrul binevenit efectu\u0103rii reglajelor fine: \u201eperimarea\u201c. E instructiv s\u0103 urm\u0103rim, \u00een contrapunct, opiniile la cald \u015fi medita\u0163iile la rece asupra aceluia\u015fi eveniment. Grotescul cotidianului \u015fi acomodarea cu temperatura c\u0103l\u00e2ie a presiunii politice se cur\u0103\u0163\u0103 de pete \u015fi elimin\u0103 pietrele. Apele tulburi ale regimului comunist se separ\u0103 \u00een albia purificat\u0103 a conceptelor literare: \u201eBucure\u015ftiul \u00een fierbere. Cazul Barbu, cu tragicomedia lui cu tot. (Piru, Crohm\u0103lniceanu). Ap\u0103rarea dezvolt\u0103 teoria colajului \u2013 nu lipsit\u0103 de interes. Paradoxal, plagiatul lui Barbu ne oblig\u0103 s\u0103 reconceptualiz\u0103m realismul\u201c (18 februarie 1979, p. 64); \u201eDac\u0103 nu ar d\u0103inui senza\u0163ia de jen\u0103 din jurul cazului, sunt sigur c\u0103 postmoderni\u015ftii \u2013 care \u00ee\u015fi caut\u0103 febril \u00eenainta\u015fii \u2013 \u015fi-ar fi luat inima-n din\u0163i s\u0103-l declare un postmodern avant la lettre\u201c (2011. Post-scriptum, p. 64). Prozatorii, c\u00e2\u0163i au supravie\u0163uit (!), \u00eel vor fi asum\u00e2nd. Poe\u0163ii, penaliza\u0163i de oficiosul S\u0103pt\u0103m\u00e2na, \u00eei vor r\u0103spunde trec\u00e2ndu-i numele \u00een semin\u0163ia lui Herostrate.
\nPolemicile referitoare la recuperarea mo\u015ftenirii literare \u00eel privesc direct pe Eugen Negrici. Implicat \u00een dispute de revizuire canonic\u0103 \u00eencep\u00e2nd cu Expresivitatea involuntar\u0103 (1977), a \u00een\u0163eles metehnele c\u00e2mpului literar, de\u015fi nu a fost ceea ce s-ar numi \u201epublicist\u201c (termen pe cale de dispari\u0163ie). C\u00e2nd contestarea a deranjat, din pricina tonului, nu a argumentelor, teoreticianul a fost \u00eent\u00e2mpinat cu nega\u0163ii virulente. De obicei, infirmarea ascunde o traum\u0103 de raportare corect\u0103 la realitate. F\u0103r\u0103 a-l ap\u0103ra pe critic (mi-am exprimat rezervele \u00een diverse ocazii), voi puncta c\u0103, \u00een mare m\u0103sur\u0103, autorul \u00eensu\u015fi prezint\u0103 cauzele structurii lui milit\u0103roase. Crescut \u00een familia unui ofi\u0163er al armatei regale, combatant pe frontul din U.R.S.S., Eugen Negrici a deprins reflexele omului de ac\u0163iune. Evocarea figurii paterne sugereaz\u0103 c\u0103, al\u0103turi de predispozi\u0163ia epic\u0103 (demonstrat\u0103 \u00een proiectele culturale), jurnalistul depune eforturi s\u0103-\u015fi reprime temperamentul liric: \u201eTat\u0103, eu \u015ftiu ce e presa, crede-m\u0103, a deschis gura \u015fi tata, \u00eencurcat \u015fi trist. Mai cur\u00e2nd sau mai t\u00e2rziu \u00ee\u0163i vei rupe g\u00e2tul. Vei face at\u00e2tea compromisuri, \u00eenc\u00e2t \u00ee\u0163i va fi sc\u00e2rb\u0103 de tine. Nu ai suflet de ziarist. \u015ei nici spate. Te \u015ftiu eu bine\u201c (p. 134). Manifestat\u0103 la momentul oportun, autoritatea patern\u0103, tran\u015fant\u0103 \u00een hot\u0103r\u00e2ri \u015fi clar\u0103 \u00een argumente, deschide culoarul unei reflec\u0163ii complexe.
\nProasp\u0103tul absolvent fusese invitat de G. Iva\u015fcu s\u0103-l ajute la gospod\u0103rirea stilistic\u0103 a revistei de politic\u0103 extern\u0103 Lumea. Se va convinge, dup\u0103 moartea lui Nichita St\u0103nescu, de teatralizarea promovat\u0103 prin mass-media. La TV va privi imaginea oficializat\u0103 a celui mai influent poet rom\u00e2n postbelic: \u201eAbia acum am aflat ce se clocea. Au greblat sistematic arhiva televiziunii, c\u0103ut\u00e2nd apari\u0163iile lui de la sf\u00e2r\u015fitul anilor \u201960, din anii mai buni ai regimului, c\u00e2nd scriitorii erau \u00eenc\u0103 b\u0103ga\u0163i \u00een seam\u0103. \u015ei, bine\u00een\u0163eles, au decupat toate declara\u0163iile conjuncturale \u00abla plezneal\u0103\u00bb, nevinovatele concesii politice, proclama\u0163iile m\u0103re\u0163-ridicole ivite de nep\u0103sarea suveran\u0103 a unui ins care trecuse de mult apele responsabilit\u0103\u0163ii. Au ales, ca s\u0103 zic a\u015fa, derapajele pe linie \u015fi l-au anexat, \u015fi pe el ca \u015fi pe mul\u0163i al\u0163i posibili eroi rectilinii, \u00een angrenajul propagandei\u201c (19 decembrie 1983, p. 110).
\nEvident, \u00een Sesiunea de toamn\u0103 ies la iveal\u0103 arta portretului \u015fi aten\u0163ia la motoarele prozei scurte. \u00cen acest sens, aportul decisiv \u00eel are calendarul cinegetic, \u00een care profesorul \u015fi-a \u00eenscris via\u0163a (p. 149-150). Nu voi insista asupra farmecului unor pasaje. Enum\u0103r numai re\u0163eta unei \u00eent\u00e2mpl\u0103ri, unde Marin Preda este protagonist. Adus la mas\u0103 \u00een apartamentul lui Eugen Negrici din Craiova, prozatorul intr\u0103 \u015fi pleac\u0103 lu\u00e2nd c\u00e2te un pumn de pastile \u015fi, tron\u00e2nd pe un scaun cu sp\u0103tar, doarme \u00eentre dou\u0103 cepe ro\u015fii m\u00e2ncate cu p\u00e2ine \u015fi sare. Simetriile laterale, combinate cu acelea interne, asigur\u0103 osatura nara\u0163iunii (p. 44-45). Senza\u0163ia de autentic \u00eel confirm\u0103 pe Marin Preda \u00een mesager al civiliza\u0163iei tradi\u0163ionale.
\nDup\u0103 Sesiunea de toamn\u0103, unde Eugen Negrici s-a \u00eenscris pentru o m\u0103rire de not\u0103, a\u015ftept\u0103m un nou examen critic, \u00een urma c\u0103ruia s\u0103 primeasc\u0103 nota maxim\u0103, dar numai dup\u0103 ce va r\u0103spunde celor 18 bilete trase, acum 5 decenii, la proba sus\u0163inut\u0103 cu Boris Cazacu.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Eugen Negrici, Sesiunea de toamn\u0103 (jurnal), Editura Cartea Rom\u00e2neasc\u0103, Bucure\u015fti, 2015, 240 p.   Eugen Negrici este un fals antic\u0103linescian, ca I. Negoi\u0163escu. Dar, concomitent, e un lovinescian atipic. Metoda lui \u2013 de la Antim: logos \u015fi personalitate (1971) la Iluziile literaturii rom\u00e2ne (2008) \u2013 \u00eencearc\u0103 s\u0103 medieze cele dou\u0103 excese ale mentorului de la… Cite\u0219te mai mult »Figura spiritului creator<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[2077,15345],"class_list":["post-24890","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-eugen-negrici","tag-sesiunea-de-toamna"],"views":1496,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24890","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=24890"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24890\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":24891,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24890\/revisions\/24891"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=24890"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=24890"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=24890"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}