{"id":24888,"date":"2015-11-05T02:43:41","date_gmt":"2015-11-05T00:43:41","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=24888"},"modified":"2015-10-30T02:45:22","modified_gmt":"2015-10-30T00:45:22","slug":"memoriile-din-inchisorile-comuniste-literatura-sau-document","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/memoriile-din-inchisorile-comuniste-literatura-sau-document\/","title":{"rendered":"Memoriile din \u00eenchisorile comuniste. Literatur\u0103 sau document?"},"content":{"rendered":"

Maria Hulber, Memorialistica deten\u0163iilor politice rom\u00e2ne\u015fti<\/em>, Editura Ratio et Revelatio, Oradea, 2015<\/strong><\/p><\/blockquote>\n

 
\nLiteratura confesiv\u0103 publicat\u0103 \u00een perioada postdecembrist\u0103 se afl\u0103 la ora bilan\u0163ului semnificativ. Explor\u0103ri par\u0163iale au mai fost \u00eentreprinse. Dup\u0103 dou\u0103zeci \u015fi cinci de ani de la Revolu\u0163ia din 1989, produc\u0163ia editorial\u0103 este impresionant\u0103 \u2013 \u015fi dezv\u0103luirile nu pot fi considerate \u00eencheiate. \u00cen aceast\u0103 sfer\u0103 a confesiunilor, extrem de larg\u0103, generoas\u0103, propice manifest\u0103rii libere a eului cenzurat \u00een perioada comunist\u0103, domeniul memorialisticii deten\u0163iilor postbelice rom\u00e2ne\u015fti ocup\u0103 un loc aparte, pentru c\u0103 a constituit una dintre cele mai mari surprize ale literaturii publicate \u00een ultimele dou\u0103 decenii \u015fi jum\u0103tate. \u00cen volumul Memorialistica deten\u0163iilor postbelice rom\u00e2ne\u015fti (2015), Maria Hulber, profesoar\u0103 la Colegiul \u201eMihai Eminescu\u201c din Oradea, \u00ee\u015fi consacr\u0103 cercetarea tocmai acestui fenomen, iar alegerea acestui subiect este c\u00e2t se poate de potrivit\u0103. Este adev\u0103rat c\u0103 acest tip de literatur\u0103 confesiv\u0103 (jurnale \u015fi memorii) referitoare la \u00eenchisorile comuniste a beneficiat de o maxim\u0103 receptivitate, at\u00e2t \u00een publicistica perioadei postdecembriste, c\u00e2t \u015fi \u00een lucr\u0103rile de sintez\u0103. Maria Hulber a \u00eenregistrat 149 de volume, ap\u0103rute din 1951 p\u00e2n\u0103 \u00een 2014, \u00eentr-o anex\u0103 care reconstituie cronologia memorialisticii deten\u0163iilor postbelice rom\u00e2ne\u015fti, baza documentar\u0103 a cercet\u0103rii sale. \u00centr-o alt\u0103 etap\u0103, cum este aceea de acum, perspectiva critic\u0103 se \u00eembog\u0103\u0163e\u015fte \u015fi aplica\u0163ia analitic\u0103 prime\u015fte alte conota\u0163ii, rela\u0163ionat\u0103 cu dezvolt\u0103rile prozei de fic\u0163iune \u015fi cu presiunile literaturii de pia\u0163\u0103. Sensurile morale ale acestor m\u0103rturii despre pierderea libert\u0103\u0163ii \u015fi despre abuzurile asupra vie\u0163ii individuale trebuie cu at\u00e2t mai mult subliniate, chiar clamate, cu c\u00e2t exist\u0103 riscul de a fi eclipsate de fenomene culturale mai epatante, dar derizorii \u015fi frivole. Maria Hulber nu uit\u0103, pe tot parcursul exegezei sale, aceast\u0103 misiune pedagogic\u0103 de aducere aminte \u015fi de avertisment politic, specific\u0103 at\u00e2t literaturii confesive pe care o analizeaz\u0103, c\u00e2t \u015fi demersului s\u0103u critic responsabil, implicat \u00een mersul unei societ\u0103\u0163i democratice, a\u015fa cum trebuie s\u0103 fie orice cercet\u0103tor umanist lucid, cu sim\u0163ul trecutului \u015fi al actualit\u0103\u0163ii.
\nMemoriile \u2013 literatur\u0103 \u015fi
\ndocument, \u00een propor\u0163ii variabile
\nMeritele sintezei elaborate de Maria Hulber se v\u0103d bine pe cele dou\u0103 direc\u0163ii de cercetare. Primul merit \u0163ine de evaluarea valorii documentare a memoriilor despre \u00eenchisorile comuniste. Autoarea lucr\u0103rii adun\u0103 \u015fi compar\u0103 informa\u0163iile despre datele obiective ale deten\u0163iilor, invariabile tematice, sociale \u015fi politice: experien\u0163ele precarcerale, arest\u0103rile, via\u0163a \u00een \u00eenchisori, anchetele, procesele, evenimentele tr\u0103ite. Descrierea acestor \u201erepere\u201c sau invarian\u0163i prime\u015fte valen\u0163e noi din compararea m\u0103rturisirilor, relev\u00e2nd fondul lor inevitabil subiectiv, cu documentul oficial, de arhiv\u0103. De asemenea, tot la acest capitol documentar, sunt analizate a\u015fa-zisele \u201eforme de eludare a realit\u0103\u0163ii\u201c: pseudonimele din confesiuni, ascunderea unor persoane reale sub ini\u0163iale, omisiunile deliberate. Acestei prime p\u0103r\u0163i a c\u0103r\u0163ii, printr-o reorganizare a sumarului, i s-ar fi cuvenit al\u0103turat\u0103 partea a \u015fasea, despre geografia \u00eenchisorilor: centre de anchet\u0103, penitenciare politice, locuri de munc\u0103 silnic\u0103. \u00cempreun\u0103, aceste dou\u0103 p\u0103r\u0163i alc\u0103tuiesc evaluarea dimensiunii documentare a m\u0103rturiilor despre \u00eenchisorile comuniste. Opera\u0163iunea este realizat\u0103 cu obiectivitate \u015fi profesionalism al cercet\u0103rii, calit\u0103\u0163i insuflate de Ana Selejan (coordonatoarea fostei teze de doctorat), care a efectuat investiga\u0163ii asem\u0103n\u0103toare despre alte tipuri de jurnal \u015fi memorii din perioada postdecembrist\u0103 \u00een volumul Adev\u0103r \u015fi mistificare \u00een jurnale \u015fi memorii ap\u0103rute dup\u0103 1989, din 2011. \u201eRezultatele confrunt\u0103rii confesiunilor cu documentele corespunz\u0103toare constituie unul din elementele de noutate ale prezentei lucr\u0103ri, \u00eentruc\u00e2t valorific\u0103 informa\u0163ii care nu au fost f\u0103cute publice p\u00e2n\u0103 \u00een acest moment\u201c \u2013 afirm\u0103 pe bun\u0103 dreptate Maria Hulber \u00een concluziile generale ale c\u0103r\u0163ii (p. 385). Meritul, pe deplin dovedit pe parcursul cercet\u0103rii, trebuie recunoscut ca atare.
\nAl doilea merit al c\u0103r\u0163ii se eviden\u0163iaz\u0103 \u00een explorarea valorii estetice a literaturii confesive despre \u00eenchisorile comuniste. Autoarea lucr\u0103rii este \u00eendrept\u0103\u0163it\u0103 s\u0103 \u00eencerce sau s\u0103 sugereze o ierarhie a acestor m\u0103rturii \u015fi prin prisma criteriului valorii lor artistice. Gradul de autenticitate a jurnalelor \u015fi memoriilor (cantitatea de experien\u0163\u0103 uman\u0103 \u00eencorporat\u0103) trebuie pus \u00een balan\u0163\u0103, de\u015fi nu \u00eentotdeauna pe deplin justificat, cu gradul de literaturitate, invocat de Ruxandra Cesereanu \u015fi de al\u0163i exege\u0163i ai fenomenului. Nara\u0163iunea autorilor nespecializa\u0163i (cum \u00eei nume\u015fte Maria Hulber pe Lena Constante, Adriana Georgescu \u015fi pe mul\u0163i al\u0163ii) este analizat\u0103 \u00een paralel cu strategiile narative din discursul memorialistic al scriitorilor (Nichifor Crainic, Valeriu Anania, N. Steinhardt \u015fi al\u0163ii). Ce n-am \u00een\u0163eles \u2013 \u015fi acesta este un repro\u015f important din punctul meu de vedere \u2013 este de ce nu e niciodat\u0103 invocat Paul Goma ca un reper sau ca un termen de compara\u0163ie. E o \u00eentrebare. Adev\u0103rul este c\u0103, Paul Goma fiind cel mai cunoscut \u015fi mai glosat, cealalt\u0103 memorialistic\u0103 a \u00eenchisorilor comuniste, masa mare a m\u0103rturiilor risc\u0103 s\u0103 fie umbrite. Autoarea sintezei le face \u00eens\u0103 dreptatea cuvenit\u0103.
\nRemarc, cu deplin\u0103 satisfac\u0163ie, scriitura exact\u0103 a sintezei, pliat\u0103 pe investiga\u0163ia documentar\u0103 sau narativ\u0103, pe analiza \u015fi compara\u0163ia bine argumentate. Lucrarea elaborat\u0103 de Maria Hulber \u00ee\u015fi urmeaz\u0103 cu con\u015ftiinciozitate \u015fi mult\u0103 seriozitate caracterul sistematic al analizei confesiunilor de deten\u0163ie, pe unit\u0103\u0163i tematice bine delimitate.
\nO sintez\u0103 respectabil\u0103
\nDomeniul memorialisticii politice angajeaz\u0103 \u00een explorare capacitatea analitic\u0103 a cercet\u0103toarei. Exegeta, bine echipat\u0103 \u00een scopul analizei literare, istorico-documentare \u015fi sociologice a m\u0103rturiilor din \u00eenchisorile comuniste, se apropie cu onestitate, mult\u0103 \u00eendr\u0103zneal\u0103 \u015fi, mai ales, cu un instrumentar hermeneutic adecvat, de operele scriitorilor rom\u00e2ni selecta\u0163i, generoase prin resurse politice, dimensiuni etice, implica\u0163ii sociale, reu\u015find s\u0103 evite riscul unui descriptivism f\u0103r\u0103 relief \u015fi f\u0103r\u0103 idei. Abordarea specific\u0103 solicitat\u0103 de o literatur\u0103 confesiv\u0103 este rezonant\u0103 cu aceea a unui istoric literar obi\u015fnuit, documentarist \u015fi contextualist; ea angajeaz\u0103, \u00een egal\u0103 m\u0103sur\u0103, un hermeneut sagace, bine informat, dotat cu discern\u0103m\u00e2nt, spirit critic, luciditate, sim\u0163 al propor\u0163iilor, bun\u0103 orientare \u00een bibliografia critic\u0103 \u015fi \u00een literatura \u00eenvecinat\u0103 subiectului ales.
\nDisociativ\u0103 \u015fi pregnant\u0103 \u00een sublinierea importan\u0163ei unei idei critice, autoarea c\u0103r\u0163ii creeaz\u0103 \u015fi descrie \u2013 critic \u015fi hermeneutic \u2013 subtextul \u015fi dramatismul intern al unor opere dintre cele mai interesante din istoria literaturii rom\u00e2ne confesive, memorialistica deten\u0163iilor. Sunt puse \u00een eviden\u0163\u0103, prin deduc\u0163ii, asocia\u0163ii \u015fi conexiuni, genealogiile unor interpret\u0103ri critice care trec dintr-un domeniu \u00een altul (literar, documentar, istoric, sociologic, psihologic), fac leg\u0103turile \u015fi stabilit\u0103\u0163ile dincolo de variabilit\u0103\u0163i, polemici, disocieri. Exegeta are o misiune grea c\u00e2nd are de cump\u0103nit \u00eentre o op\u0163iune sau alta, c\u00e2nd are de cules \u015fi de evaluat argumentele valabile \u00een favoarea unor interpret\u0103ri divergente. Aceste ipoteze sau convingeri sunt analizate, conspectate, confruntate cu altele, dar \u015fi cu realitatea operei, cum e firesc. Istoricul literar exploreaz\u0103 sensurile contextuale, vizioneaz\u0103 toate deschiderile favorabile unei interpret\u0103ri \u2013 politice sau narative \u2013 ce evit\u0103 pura specula\u0163ie, capabil\u0103 s\u0103 conduc\u0103 spre inadecvare \u015fi pre\u0163iozitate. Dimpotriv\u0103: interpretarea \u00ee\u015fi atrage ea \u00eens\u0103\u015fi atributele autenticit\u0103\u0163ii, ca dibuire a sensului profund al operei, oper\u0103 memorialistic\u0103 \u00een\u0163eleas\u0103 ca rod al unui scenariu confesiv subiacent sau explicit ca portan\u0163\u0103 moral\u0103 adresat\u0103 posterit\u0103\u0163ii.
\nBun\u0103 cunosc\u0103toare a istoriei politice a Rom\u00e2niei \u015fi a istoriei literaturii confesive, analist cu un larg orizont al actualit\u0103\u0163ii, istoric literar bine documentat, autoarea c\u0103r\u0163ii reu\u015fe\u015fte un tur de for\u0163\u0103, \u00een modul \u00een care \u00ee\u015fi mobilizeaz\u0103 energiile intelectuale, argumentele, nuan\u0163ele, filia\u0163iile \u015fi bibliografia. Operele memorialistice pe tema deten\u0163iei politice postbelice beneficiaz\u0103 de un investigator lucid \u00een aria dificil\u0103 a nonfic\u0163ionalului, cu un spirit critic p\u0103trunz\u0103tor, disociativ \u015fi polemic \u00een limite rezonabile. Virtu\u0163ile cercet\u0103torului se v\u0103d mai ales \u00een zona analizei minu\u0163ioase a substratului politic \u015fi psihologic al operelor memorialistice, virtu\u0163i eviden\u0163iate astfel mai mult, cum era \u015fi firesc, \u00een sfera istoriei literare \u015fi a analizei politico-sociologice, prin obliga\u0163ia de adecvare la propriul proiect. Realiz\u00e2nd o analiz\u0103 critic\u0103 atent\u0103, deschis\u0103 c\u00e2nd spre marile probleme ale prozei, at\u00e2t de diferite de la o epoc\u0103 la alta, c\u00e2nd spre marile probleme ale criticii preocupate de revizuirea interpret\u0103rilor \u00een func\u0163ie de un nou punct de vedere,\u00a0 Maria Hulber observ\u0103 \u015fi explic\u0103 schimb\u0103rile de atitudine sau de viziune care se produc de la un scriitor la altul \u015fi cauzele lor conjuncturale sau profunde. Are orizontul politic \u015fi sociologic necesar unui spirit analitic at\u00e2t de aplicat pe document, st\u0103p\u00e2ne\u015fte informa\u0163iile necesare unui bun istoric literar,\u00a0 calit\u0103\u0163i secondate de mobilitatea \u015fi implicarea unui critic literar capabil s\u0103 dep\u0103\u015feasc\u0103 documentul exterior pentru a citi \u00een profunzime textul operei, ca principala ra\u0163iune de existen\u0163\u0103 a exegetului expert \u00een arheologia sensului \u015fi a semnifica\u0163iilor specifice. Nu \u00een ultimul r\u00e2nd, este de relevat marea sensibilitate moral\u0103 a exegetei, sensibilitate exprimat\u0103 discret, abia cenzurat\u0103 \u00een fa\u0163a documentului, cel mai adesea revolt\u0103tor prin \u00eenjosirile dezv\u0103luite \u015fi ultragiile aduse umanului de agresiunea unei politici totalitare, cum este, \u00een esen\u0163\u0103, aceea pus\u0103 \u00een aplicare de regimul comunist.
\nMaria Hulber finalizeaz\u0103 obiectivele \u015ftiin\u0163ifice ale cercet\u0103rii sale \u00eentr-un mod conving\u0103tor \u015fi echilibrat prin onestitate intelectual\u0103, stringen\u0163\u0103 argumentativ\u0103, conexiuni revelatoare, interpretare original\u0103, apel copios la bibliografia critic\u0103 a subiectului, explorat\u0103 \u015fi exploatat\u0103 p\u00e2n\u0103 la cele mai semnificative detalii. \u00cen bibliografia critic\u0103 a subiectului, cartea Mariei Hulber va r\u0103m\u00e2ne un reper.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Maria Hulber, Memorialistica deten\u0163iilor politice rom\u00e2ne\u015fti, Editura Ratio et Revelatio, Oradea, 2015   Literatura confesiv\u0103 publicat\u0103 \u00een perioada postdecembrist\u0103 se afl\u0103 la ora bilan\u0163ului semnificativ. Explor\u0103ri par\u0163iale au mai fost \u00eentreprinse. Dup\u0103 dou\u0103zeci \u015fi cinci de ani de la Revolu\u0163ia din 1989, produc\u0163ia editorial\u0103 este impresionant\u0103 \u2013 \u015fi dezv\u0103luirile nu pot fi considerate \u00eencheiate. \u00cen… Cite\u0219te mai mult »Memoriile din \u00eenchisorile comuniste. Literatur\u0103 sau document?<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[15343,15344],"class_list":["post-24888","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-maria-hulber","tag-memorialistica-detentiilor-politice-romanesti"],"views":1754,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24888","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=24888"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24888\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":24889,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24888\/revisions\/24889"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=24888"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=24888"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=24888"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}