Sub eticheta de \u201ethriller\u201c pot intra at\u00e2t romane SF, c\u00e2t \u015fi policieruri, romane de spionaj, erotice \u015f.a.m.d. Ceea ce particularizeaz\u0103 thrillerul este ritmul s\u0103u, calitatea de page-turner programat s\u0103 nu poat\u0103 fi l\u0103sat din m\u00e2n\u0103. Tocmai pentru c\u0103 nu se \u00eentre\u0163ine din utilizarea unor mitologii tematice strict recognoscibile de comunit\u0103\u0163i locale de fani, precum romanul poli\u0163ist sau \u015ftiin\u0163ific-fantastic, ci doar din calitatea de entertainment, thrillerul este mai dependent de o pia\u0163\u0103 de carte structurat\u0103. P\u00e2n\u0103 \u00een 1989, aceast\u0103 pia\u0163\u0103 a fost asigurat\u0103 de autori ai unor romane de spionaj precum Haralamb Zinc\u0103, Horia Tecuceanu, Rodica Ojog-Bra\u015foveanu, Chiril Tricolici \u015f.a., proteja\u0163i de sistemul cultural centralizat de concuren\u0163a profesioni\u015ftilor occidentali ai genului. \u00cens\u0103 \u00een postcomunism valul de traduceri a zdrobit \u00eencerc\u0103rile de supravie\u0163uire a scriitorilor de felul celor aminti\u0163i, cu excep\u0163ia poate a Rodic\u0103i Ojog-Bra\u015foveanu.
\nPrincipalul autor de thrillere dup\u0103 1989 este Pavel Coru\u0163, un fost ofi\u0163er de contrainforma\u0163ii. Coru\u0163 debuteaz\u0103 ca autor prin romanul Quinta spart\u0103 (1992), v\u00e2ndut, potrivit autorului, \u00eentr-un \u201etiraj mai mare de 310.000 de exemplare\u201c, ce deschide seria Octogonul \u00een care vor ap\u0103rea p\u00e2n\u0103 \u00een prezent circa 100 de volume. Romanele lui Coru\u0163 se bazeaz\u0103 pe o combina\u0163ie specific\u0103 \u00eentre recuzita literaturii de spionaj \u015fi a literaturii science-fiction, \u00eemp\u0103nat\u0103 eficient cu teorii ale conspira\u0163iei. Dac\u0103 \u00een primele volume din serie aparen\u0163ele realismului sunt p\u0103strate relativ (de\u015fi superspionul rom\u00e2n Petre Varain, eroul lui Coru\u0163, de\u0163ine puteri parapsihologice a c\u0103ror verosimilitate este cvasi-nul\u0103), ulterior Octogonul va evolua c\u0103tre dinamica unui meci galactic av\u00e2nd Rom\u00e2nia drept agent activ de partea for\u0163ei binelui. Evolu\u0163ia de la un conspira\u0163ionism planetar la unul galactic poate fi observat\u0103 \u00een dilatarea referen\u0163ial\u0103 a termenului de \u201ebubuli\u201c, prin care Coru\u0163 identific\u0103 agen\u0163ii r\u0103ului. Quinta spart\u0103 d\u0103dea explica\u0163ia \u201ebubuli = scorpioni = sioni\u015fti\u201c, \u00een linie cu conspira\u0163ionismul antisemit cultivat \u00een structurile vechii Securit\u0103\u0163i \u015fi contaminat cu fantasme evregreen privind natura iudaic\u0103 a ocultei financiare. Ulterior \u00eens\u0103, seria Octogonul va dep\u0103\u015fi aceast\u0103 identificare, f\u0103c\u00e2nd din bubuli agen\u0163i planetari ai antirom\u00e2nismului, respectiv ai r\u0103ului.
\nCu tot succesul de public (mult declinant totu\u015fi \u00een ultimul deceniu), Coru\u0163 nu are mul\u0163i succesori sau imitatori care s\u0103 fi \u00eencercat s\u0103-i reproduc\u0103 succesul. O explica\u0163ie st\u0103 \u00een slaba reprezentare autohton\u0103 a genului thriller pe pia\u0163a rom\u00e2neasc\u0103 postcomunist\u0103; acesta nu a reu\u015fit s\u0103 se nasc\u0103 dup\u0103 1989, sufocat de concuren\u0163a traducerilor. Un exemplu elocvent\u00a0 negativ este romanul lui George Arion Fort\u0103rea\u0163a nebunilor (2011), care reactiveaz\u0103 \u00een decor postcomunist figura detectivului Andrei Mladin. Arion \u00eencearc\u0103 o variant\u0103 de thriller conspira\u0163ionist \u00een care unul dintre fire merge p\u00e2n\u0103 \u00een vremea lui M. Eminescu, cooptat via teoriilor triviale ale complotului \u00eempotriva poetului. Asamblarea componentelor cade \u00een comicul involuntar al filmelor de duzin\u0103.
\nPrintre pu\u0163inele exemple pozitive ce pot fi citate se num\u0103r\u0103 Adrian Onciu; romanul s\u0103u Cercul Kagan (2007), care exploateaz\u0103 teme de actualitate precum terorismul sau ecologismul, ofer\u0103 un model autohton relativ performant.
\nPrincipalul reprezentant \u00een materie de thrillere autohtone post-Coru\u0163 (\u00eens\u0103 un scriitor mult mai bun dec\u00e2t rudimentarul Coru\u0163) este Eugen Ovidiu Chirovici, care a publicat la Editura RAO peste zece titluri \u2013 de la policier la literatur\u0103 conspira\u0163ionist\u0103 \u2013 ce par traduse dintr-un autor occidental \u2013 \u00eentr-un dublu sens: decorurile \u015fi personajele sunt interna\u0163ionale, f\u0103r\u0103 nici un substrat mioritic; iar calitatea este perfect onorabil\u0103 \u00eentr-un context global, f\u0103r\u0103 a suferi de acel amatorism multiplu dezvoltat caracteristic pu\u0163inilor autori rom\u00e2ni ce abordeaz\u0103 genul. De altfel, Chirovici a fost \u00een ultimele s\u0103pt\u0103m\u00e2ni subiect \u00een The Guardian, \u00eentruc\u00e2t a reu\u015fit s\u0103 v\u00e2nd\u0103 un thriller scris \u00een englez\u0103 pe o sum\u0103 ce va atinge, se pare, \u015fase zerouri; cartea va ap\u0103rea \u00een 2017.
\nO alt\u0103 veste pozitiv\u0103 vine tot prin intermediul Editurii RAO, care a creat \u00een ultimele luni cea mai agresiv\u0103 \u015fi costisitoare campanie de promovare a unui thriller rom\u00e2nesc (se vede treaba c\u0103 RAO, notorie pentru \u0163epele date traduc\u0103torilor, are totu\u015fi bani pentru publicitate). E vorba de Biblia pierdut\u0103, romanul unui debutant, Igor Bergler. La o prim\u0103 vedere este una dintre sutele de clone ale romanului Codul lui Da Vinci de Dan Brown (inclusiv coperta are reminiscen\u0163e din acea zon\u0103): un secret secular \u00eengropat ad\u00e2nc, conspira\u0163ie planetar\u0103, indicii ascunse \u00een diverse artefacte, asasini misterio\u015fi \u015fi eficien\u0163i, turism cultural, un cuplu util narativ \u015f.a.m.d. \u00cens\u0103, dincolo de partea agreabil\u0103 c\u0103 Bergler ofer\u0103 thrillerului s\u0103u o component\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 prin motivul Vlad \u0162epe\u015f\u2013Dracula, cartea se dovede\u015fte mult mai inteligent\u0103 \u015fi mai palpitant\u0103 dec\u00e2t ar fi p\u0103rut \u00een urma unei \u201enelecturi avizate\u201c. Pe scurt, este vorba de cel mai bun thriller publicat p\u00e2n\u0103 acum de un autor rom\u00e2n.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Sub eticheta de \u201ethriller\u201c pot intra at\u00e2t romane SF, c\u00e2t \u015fi policieruri, romane de spionaj, erotice \u015f.a.m.d. Ceea ce particularizeaz\u0103 thrillerul este ritmul s\u0103u, calitatea de page-turner programat s\u0103 nu poat\u0103 fi l\u0103sat din m\u00e2n\u0103. Tocmai pentru c\u0103 nu se \u00eentre\u0163ine din utilizarea unor mitologii tematice strict recognoscibile de comunit\u0103\u0163i locale de fani, precum romanul… Cite\u0219te mai mult »Thrillerul rom\u00e2nesc: de la Pavel Coru\u0163 la Biblia pierdut\u0103<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[15366,1517,15367,2633],"class_list":["post-24884","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-autor-de-thrillere","tag-pavel-corut","tag-quinta-sparta","tag-romane-de-spionaj"],"views":4305,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24884","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=24884"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24884\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":24885,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24884\/revisions\/24885"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=24884"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=24884"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=24884"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}