{"id":24874,"date":"2015-11-05T02:28:03","date_gmt":"2015-11-05T00:28:03","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=24874"},"modified":"2015-10-30T02:30:05","modified_gmt":"2015-10-30T00:30:05","slug":"marxismul-occidental-surse-hegeliene-derive-leniniste","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/marxismul-occidental-surse-hegeliene-derive-leniniste\/","title":{"rendered":"Marxismul occidental: surse hegeliene, derive leniniste"},"content":{"rendered":"<blockquote><p><strong>Georg Luk\u00e1cs, <em>Istorie \u015fi con\u015ftiin\u0163\u0103 de clas\u0103. Studii despre dialectica marxist\u0103,<\/em> traducere de Maria-Magdalena Anghelescu, studiu introductiv de Gabriel Chindea, cronologie de N. Tertulian, Editura Tact, Cluj-Napoca, 2015<\/strong><\/p><\/blockquote>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>Culegerea de eseuri reunit\u0103 sub titlul Istorie \u015fi con\u015ftiin\u0163\u0103 de clas\u0103. Studii despre dialectica marxist\u0103 a devenit de mult timp un volum clasic pentru teoria critic\u0103 \u015fi pentru marxismul occidental \u00een general, pentru care este considerat\u0103 chiar piatra sa unghiular\u0103. Scris\u0103 dintr-o perspectiv\u0103 hegelian\u0103 asumat\u0103, pentru care con\u015ftientizarea totalit\u0103\u0163ii \u00een care sunt imersate particularit\u0103\u0163ile aspir\u00e2nd la emancipare este mai important\u0103 dec\u00e2t identificarea condi\u0163iilor structurale, economice, ale ac\u0163iunii sociale, a\u015fa cum procedeaz\u0103 metodologia marxist\u0103, perspectiv\u0103 hegelian\u0103 indisolubil legat\u0103 de proiectul intelectual \u015fi politic al st\u00e2ngii \u00een general (aspect pe care st\u00e2nga rom\u00e2neasc\u0103 \u00eel ignor\u0103 \u00eens\u0103 total, atunci c\u00e2nd nu \u00eel ridiculizeaz\u0103 cu infatuare) \u2013 Istorie \u015fi con\u015ftiin\u0163\u0103 de clas\u0103 are, la r\u00e2ndul ei, o istorie aparte.<br \/>\nRenegat\u0103 de autor \u00een mai multe r\u00e2nduri, at\u00e2t \u00een perioada interbelic\u0103, din ra\u0163iuni tactice, pentru a nu fi exclus din partidul comunist maghiar, c\u00e2t \u015fi la sf\u00e2r\u015fitul anilor 1960, c\u00e2nd Luk\u00e1cs era pe punctul de a termina o alt\u0103 lucrare celebr\u0103, Ontologia existen\u0163ei sociale, \u201eBiblia marxismului occidental\u201c dezvolt\u0103 \u00eens\u0103, ca orice carte fundamental\u0103, o via\u0163\u0103 aparte \u015fi un traseu intelectual care nu mai este, dac\u0103 a fost vreodat\u0103, proprietatea privat\u0103 a autorului. Astfel, Luk\u00e1cs nu este dec\u00e2t o voce, printre multe altele, care se pronun\u0163\u0103 asupra unor texte devenite \u00eentre timp clasice; dac\u0103 l-am \u00eenvia pe Hegel pentru a \u00eei cere s\u0103 ne explice f\u0103r\u0103 echivoc fenomenologia sa, sau pe Marx, pentru a ne elucida pe deplin critica pe care o face capitalului, nu am beneficia \u00een niciun caz de interpret\u0103ri finale, ci doar de voci, evident autorizate, ca multe altele, voci circumscrise unui cor extrem de larg \u015fi de divers. Orice carte mare vorbe\u015fte \u00eentr-o m\u0103sur\u0103 mai mare dec\u00e2t se las\u0103 vorbit\u0103. Istorie \u015fi con\u015ftiin\u0163\u0103 de clas\u0103 nu face nici ea excep\u0163ie de la aceast\u0103 regul\u0103.<br \/>\nCartea demonstreaz\u0103, a\u015fa cum observ\u0103 Gabriel Chindea \u00een prefa\u0163\u0103, evolu\u0163ia intelectual\u0103 a lui Luk\u00e1cs \u00een primii ani de la \u00eencheierea Primului R\u0103zboi Mondial. Astfel, autorul primelor eseuri, marxist radical de extrac\u0163ie hegelian\u0103, se transform\u0103 \u00een a doua jum\u0103tate a c\u0103r\u0163ii \u00eentr-un leninist veritabil, chiar dac\u0103 nu reu\u015fe\u015fte s\u0103 se sustrag\u0103 integral idealismului german.<br \/>\nPornind de la metoda marxist\u0103, dialectic-materialist\u0103, Luk\u00e1cs afirm\u0103 c\u0103, pentru a sesiza c\u00e2t mai bine faptele \u00een \u00eentregul din care fac parte, trebuie s\u0103 le \u00een\u0163elegem nu numai aparen\u0163a exterioar\u0103, ci \u015fi nucleul lor intim, numit de Hegel concept. Faptele nu exist\u0103 \u00een sine, ci \u00een cadrul unei dinamici relativ la care ele nu reprezint\u0103 altceva dec\u00e2t o nega\u0163ie; conceptele lor, faptele pentru sine, faptele traversate de o con\u015ftiin\u0163\u0103 care \u00een\u0163elege realitatea ca atare drept al s\u0103u altul, transform\u00e2nd-o din exterioritate \u00een interioritate \u2013 conteaz\u0103 \u00een m\u0103sura \u00een care contribuie la netezirea c\u0103ii progresului. Faptele neangajate, izolate \u015fi subzist\u00e2nd cu obstina\u0163ie pentru sine, sunt, \u00eentocmai ca autorii lor, irelevante.<br \/>\nLuk\u00e1cs se apleac\u0103 apoi asupra capitalismului, un mod de produc\u0163ie net superior din punct de vedere calitativ epocilor precedente. Principalul motiv \u00een acest sens \u00eel reprezint\u0103 capacitatea capitalismului, prin intensitatea conexiunilor economice, sociale \u015fi politice care \u00eel articuleaz\u0103, de a face inteligibil\u0103 lumea ca \u00eentreg, f\u0103c\u00e2nd posibil\u0103 totodat\u0103 \u015fi con\u015ftiin\u0163a de sine a proletariatului \u00een calitate de clas\u0103 reprezent\u00e2nd for\u0163a motrice a istoriei, chiar dac\u0103 \u00een opozi\u0163ie, \u00eentr-o prim\u0103 faz\u0103, cu clasa social\u0103 propulsat\u0103 de capitalism, \u015fi anume burghezia. \u00cen perioada feudal\u0103, de exemplu, c\u00e2nd nucleele economice ale acesteia erau izolate \u015fi autarhice, o imagine de ansamblu a acestui mod de produc\u0163ie era imposibil\u0103. La fel \u015fi \u00een Antichitate, ale c\u0103rei rela\u0163ii de produc\u0163ie luaser\u0103 forma sclavagismului. Unific\u00e2nd economic lumea, varianta imperialist\u0103 a capitalismului are meritul de a pune \u00een perspectiv\u0103, pentru proletariat, sarcinile sale revolu\u0163ionare, prin simplul fapt c\u0103 \u00eei faciliteaz\u0103 coagularea con\u015ftiin\u0163ei de clas\u0103 \u015fi con\u015ftiin\u0163a rolului pe care \u00eel ocup\u0103 \u015fi, mai ales, va trebui s\u0103 \u00eel ocupe \u00een societate. Din acest punct de vedere, inovativitatea sociologic\u0103 a capitalului este de-a dreptul impresionant\u0103.<br \/>\nPentru proletariat, dob\u00e2ndirea con\u015ftiin\u0163ei de clas\u0103 nu este \u00eens\u0103 deloc o sarcin\u0103 facil\u0103. \u201eC\u0103ci voca\u0163ia unei clase de a domina \u00eenseamn\u0103 c\u0103 ea este capabil\u0103 ca, pornind de la interesele ei de clas\u0103, de la con\u015ftiin\u0163a ei de clas\u0103, s\u0103 organizeze \u00eentreaga societate conform acestor interese. Iar chestiunea care decide, \u00een ultim\u0103 analiz\u0103, rezultatul oric\u0103rei lupte de clas\u0103 este care clas\u0103 dispune, \u00een clipa dat\u0103, de aceast\u0103 capacitate, de aceast\u0103 con\u015ftiin\u0163\u0103 de clas\u0103\u201c (p. 57). \u00cen capitalism, burghezia dispune de con\u015ftiin\u0163\u0103 de clas\u0103 \u00eentr-o m\u0103sur\u0103 incomparabil mai mare. Dar, pe m\u0103sur\u0103 ce au loc crizele economice recurente care alc\u0103tuiesc existen\u0163a fireasc\u0103 a capitalismului, se des\u0103v\u00e2r\u015fe\u015fte \u015fi educa\u0163ia revolu\u0163ionar\u0103 a proletariatului. Capitalismul nu poate avansa, sus\u0163ine Luk\u00e1cs pe urmele lui Marx, dec\u00e2t s\u0103p\u00e2ndu-\u015fi singur morm\u00e2ntul.<br \/>\nPe m\u0103sur\u0103 ce acest inexorabil proces avanseaz\u0103, burghezia pierde teren ideologic \u015fi prin intermediul influen\u0163ei revolu\u0163ionare la care este supus\u0103 mica burghezie, \u201eclas\u0103 de tranzi\u0163ie\u201c a c\u0103rei interese sunt foarte apropiate de cele ale proletariatului. Depinde numai de acesta din urm\u0103 s\u0103 elimine nesiguran\u0163a \u015fi ezit\u0103rile specifice micii burghezii, resorbind-o conceptual \u015fi practic \u00een propria interioritate, a\u015fa cum trebuie s\u0103 procedeze de altfel \u015fi cu segmentele mai avansate ale \u0163\u0103r\u0103nimii.<br \/>\nCa un bun leninist, Luk\u00e1cs trebuie s\u0103 critice ritualic social-democra\u0163ia. Apare \u00eens\u0103 aici o dubl\u0103 m\u0103sur\u0103, pe care autorul o ignor\u0103 voit: \u00een timp ce caren\u0163ele social-democra\u0163iei europene, \u015fi \u00een special ale celei germane, f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103 reale, sunt luate \u00een colimator sistematic \u015fi f\u0103r\u0103 circumstan\u0163e atenuante, erorile \u015fi minusurile partidelor comuniste sunt expediate comod drept parte a unui firesc proces de \u00eenv\u0103\u0163are \u015fi de acomodare. Acuzele standard aduse social-democra\u0163iei sunt: dezintegrarea con\u015ftiin\u0163ei de clas\u0103 a proletariatului \u015fi \u00eenclinarea acestuia spre compromisuri cu ordinea prezent\u0103, respectiv afectarea capacit\u0103\u0163ii proletariatului de a-\u015fi \u00een\u0163elege situa\u0163ia \u00een mod obiectiv, ca parte a \u00eentregului mod de produc\u0163ie capitalist, devenind astfel o victim\u0103 ideologic\u0103 a reific\u0103rii, a ideologiei burgheze prin care interesele de clas\u0103 ale proletariatului sunt camuflate \u015fi descurajate deopotriv\u0103 sub forma \u201efeti\u015fismului m\u0103rfii\u201c (Marx). Diferen\u0163a dintre \u201emarxi\u015ftii revolu\u0163ionari\u201c \u015fi \u201epseudomarxi\u015ftii oportuni\u015fti\u201c, social-democra\u0163i, este vizibil\u0103 cu prec\u0103dere \u00een atitudinea fa\u0163\u0103 de stat: \u201epentru primii, statul capitalist este luat \u00een considera\u0163ie doar ca factor de putere, \u00eempotriva c\u0103ruia trebuie mobilizat\u0103 puterea proletariatului organizat, \u00een timp ce pseudomarxi\u015ftii concep statul ca institu\u0163ie mai presus de clase, a c\u0103rei cucerire este miza luptei de clas\u0103 a proletariatului \u015fi a burgheziei. Dar, prin \u00eensu\u015fi faptul c\u0103 privesc statul ca un obiect al disputei, iar nu ca pe un adversar \u00een lupt\u0103, ei s-au situat deja \u2013 intelectual \u2013 pe terenul burgheziei \u015fi astfel au pierdut pe jum\u0103tate lupta \u00eenainte de-a o fi \u00eenceput m\u0103car\u201c (p. 234, subl. \u00een original). Numai c\u0103, atunci c\u00e2nd face compromisuri tactice cu ordinea politic\u0103 prezent\u0103, social-democra\u0163ia este la\u015f\u0103 \u015fi tr\u0103d\u0103toare; c\u00e2nd o contest\u0103, este fals\u0103 \u00een inten\u0163iile ei \u015fi oricum insuficient de radical\u0103 \u00een concluziile pe care le trage \u015fi \u00een propunerile pe care le avanseaz\u0103. Partidele comuniste, \u00een schimb, pot utiliza at\u00e2t tactici legale, c\u00e2t \u015fi ilegale, \u00een procesul cuceririi puterii, evit\u00e2nd \u00eens\u0103 cu grij\u0103 s\u0103 \u00eencline prea mult fie spre dreapta (legalitate), fie spre st\u00e2nga (romantismul revolu\u0163ionar \u015fi contraproductiv al ilegalit\u0103\u0163ii). Vorba nemuritoare a lui Caragiale: \u201etr\u0103dare s\u0103 fie, dac\u0103 o cer interesele partidului, dar s-o \u015ftim \u015fi noi!\u201c.<br \/>\nA\u015fa cum detest\u0103 statul burghez, proletariatul, devenit acum indisociabil legat de partidul de avangard\u0103, direct propor\u0163ional cu turnura tot mai leninist\u0103 a concep\u0163iilor lui Luk\u00e1cs \u2013 detest\u0103 \u015fi libertatea burghez\u0103, individual\u0103, egoist\u0103, libertate care atomizeaz\u0103 societatea \u015fi face posibil\u0103 continuarea spectrului reific\u0103rii. Libertatea comunist\u0103 este libertatea disciplinat\u0103, organizat\u0103, a membrului de partid, libertate care nu este posibil\u0103 dec\u00e2t la nivel colectiv \u015fi, de abia dup\u0103 ce sfera necesit\u0103\u0163ii va fi fost dep\u0103\u015fit\u0103, la nivel individual, \u00eentr-un mod cu adev\u0103rat plenar (1). \u00cens\u0103 tocmai Rosa Luxemburg, care poate fi suspectat\u0103 de orice, numai de oportunism nu, afirmase libertatea drept \u201elibertatea celui ce g\u00e2nde\u015fte altfel\u201c (p. 260). Periculos de apropiat\u0103 aceast\u0103 defini\u0163ie de cea liberal\u0103. Prea periculos, a\u015fa c\u0103 Luk\u00e1cs o combate, suger\u00e2nd c\u0103 Rosa Luxemburg a confundat dreptul la liber\u0103 exprimare a diferitelor curente marxiste, printre care nu se reg\u0103se\u015fte \u015fi men\u015fevismul, cu dreptul la exprimare pentru toat\u0103 lumea, inclusiv, sau mai ales al for\u0163elor contrarevolu\u0163ionare. Leninism curat. \u00cen Constitu\u0163ia rom\u00e2neasc\u0103 din 1969 se afirma de altfel foarte clar c\u0103 libertatea de exprimare \u015fi de \u00eentrunire este garantat\u0103, \u00een m\u0103sura \u00een care nu contravine \u00eentr-un fel sau altul \u201eor\u00e2nduirii celor ce muncesc\u201c. \u015etiu, compararea lui Luk\u00e1cs cu Ceau\u015fescu este exagerat\u0103. Dar, cel pu\u0163in \u00een acest punct, ea este \u00eentru totul justificabil\u0103.<br \/>\nFoarte interesant\u0103 este polemica purtat\u0103 de autorul lucr\u0103rii cu deja men\u0163ionata Rosa Luxemburg \u00een ceea ce prive\u015fte critica bol\u015fevismului. Argumenta\u0163ia hegeliano-marxist\u0103 a lui Luk\u00e1cs este splendid\u0103. \u015ei totu\u015fi, Rosa Luxemburg a sesizat cu o acuitate pe care nu o pot acoperi mii de pagini de dezbateri intelectuale \u2013 spectrul hidos al bol\u015fevismului. \u00cen primul r\u00e2nd, Luk\u00e1cs consider\u0103 c\u0103 Rosa Luxemburg nu este suficient informat\u0103 \u00een problemele revolu\u0163iei ruse. Cel pu\u0163in \u00een problema rural\u0103, aceasta din urm\u0103 condamn\u00e2nd faptul c\u0103 guvernul bol\u015fevic a \u00eemp\u0103r\u0163it p\u0103m\u00e2ntul \u0163\u0103ranilor imediat dup\u0103 revolu\u0163ie, \u00een loc s\u0103 treac\u0103 la o form\u0103 de colectivizare de pe urma c\u0103reia societatea rus\u0103 \u00een ansamblu ar fi avut mult mai mult de c\u00e2\u015ftigat. S\u0103 ne \u00een\u0163elegem: nu cred c\u0103, prin colectivizare, Rosa Luxemburg \u00een\u0163elegea acela\u015fi lucru ca Stalin. Sunt sigur c\u0103, dac\u0103 ar fi tr\u0103it mai mult, aceasta ar fi condamnat cu vehemen\u0163\u0103 excesele \u015fi abuzurile staliniste. Dar, referitor la \u00eempropriet\u0103rirea \u0163\u0103ranilor ru\u015fi \u00een perioada incipient\u0103 a revolu\u0163iei, Rosa Luxemburg s-a \u00een\u015felat. Colectivizarea imediat\u0103 echivala cu un r\u0103zboi civil care ar fi pus sub semnul \u00eentreb\u0103rii noua putere, fragil\u0103 \u015fi contestat\u0103 din toate p\u0103r\u0163ile. Nu degeaba dezertaser\u0103 \u0163\u0103ranii din armata \u0163arist\u0103, transform\u00e2nd Rusia \u00eentr-o \u0163ar\u0103 neguvernabil\u0103: \u00eempropriet\u0103rirea reprezenta singura concesie, singurul compromis tactic pe care bol\u015fevicii \u00eel puteau face cu marea majoritate a popula\u0163iei ruse. Alternativa ar fi fost catastrofal\u0103. \u00cens\u0103 atunci c\u00e2nd Luk\u00e1cs justific\u0103 abolirea Adun\u0103rii Constituante, a parlamentului rus, \u00een care bol\u015fevicii nu de\u0163ineau majoritatea (1918), dar \u015fi abolirea drepturilor civile, instituirea cenzurii \u015fi utilizarea sistematic\u0103 a violen\u0163ei \u00een via\u0163a de zi cu zi \u2013 \u00een pofida criticii nimicitoare a Rosei Luxemburg, se \u00een\u015feal\u0103. Denun\u0163\u00e2nd practicile teroriste \u015fi vehemen\u0163a cu care bol\u015fevicii distrugeau mi\u015fcarea muncitoreasc\u0103 rus\u0103 sub sloganul necesit\u0103\u0163ii continu\u0103rii practicii revolu\u0163ionare, amenin\u0163at\u0103 de pretutindeni de resurgen\u0163a capitalismului, Rosa Luxemburg se face vinovat\u0103, \u00een ochii lui Luk\u00e1cs, de o condamnabil\u0103 raliere la pozi\u0163iile social-democra\u0163iei occidentale. Utilizarea violen\u0163ei \u015fi abolirea drepturilor burgheze reprezentau o etap\u0103 necesar\u0103 \u00een protejarea, consolidarea \u015fi extinderea revolu\u0163iei, etap\u0103 care era pu\u0163in probabil s\u0103 fie eludat\u0103 \u00een Occident, era de p\u0103rere Luk\u00e1cs. Dac\u0103 ar fi fost hegelian p\u00e2n\u0103 la cap\u0103t, Luk\u00e1cs ar fi \u00een\u0163eles c\u0103 progresul libert\u0103\u0163ii \u00een istorie este cumulativ. Se realizeaz\u0103 prin \u00eensumarea \u015fi poten\u0163area calitativ\u0103 a diferitelor elemente pozitive pe care fiecare epoc\u0103 le are de oferit spiritului \u2013 nu prin \u00eempotrivirea total\u0103, nedialectic\u0103, a unei epoci fa\u0163\u0103 de alta. Abolirea capitalismului nu se face prin eradicarea plusurilor institu\u0163ionale aduse \u00een prim plan de modernitate, cu care capitalismul nu se confund\u0103, ci prin extinderea con\u0163inutului lor progresist. C\u0103 la un moment dat aceste forme institu\u0163ionale moderne pot fi \u00eenlocuite cu altele superioare, nu \u00eencape \u00eendoial\u0103. Dar nici m\u0103car ast\u0103zi, la un secol dup\u0103 revolu\u0163ia bol\u015fevic\u0103, ele nu \u015fi-au epuizat capacit\u0103\u0163ile emancipatoare. Degeaba avanseaz\u0103 Luk\u00e1cs argumentul (pseudo)hegelian cum c\u0103 acumul\u0103rile cantitative din perioada capitalist\u0103 trebuie s\u0103 \u00ee\u015fi g\u0103seasc\u0103 o nou\u0103 expresie calitativ\u0103 \u015fi, implicit, noi forme de organizare institu\u0163ional\u0103. Cantitatea, \u015ftim din \u015etiin\u0163a Logicii a lui Hegel, reprezint\u0103 o calitate deja suprimat\u0103, negat\u0103. Astfel, cantitatea burghez\u0103 din perioada medieval\u0103 reprezint\u0103 calitatea burghez\u0103 din perioada capitalist\u0103: dep\u0103\u015fire a unui mod de produc\u0163ie \u00een conformitate cu tendin\u0163ele progresiste care \u00eel descompuneau \u015fi transformarea sa \u00een ceva diferit, \u00eentr-un calitativ nou. Luk\u00e1cs \u00eencearc\u0103 s\u0103 ne conving\u0103 c\u0103 proletariatul, o cantitate \u00een capitalism, devine, \u00een noua ordine bol\u015fevic\u0103, o calitate, necesit\u00e2nd mijloace institu\u0163ionale specifice. Numai c\u0103 educa\u0163ia politic\u0103 a proletariatului se face la \u015fcoala burgheziei. Nu afirmau tocmai bol\u015fevicii, \u015fi Luk\u00e1cs pe urmele lor, c\u0103 proletariatul este imatur ideologic \u015fi c\u0103 partidul leninist trebuie s\u0103 lupte nu numai \u00eempotriva tuturor celorlalte segmente ale societ\u0103\u0163ii, ci \u015fi \u00eempotriva acelor p\u0103r\u0163i ale proletariatului care manifest\u0103 un comportament antirevolu\u0163ionar, \u00eentre noi fie vorba, majoritatea? Cum poate deveni proletariatul un calitativ nou, c\u00e2nd tocmai bol\u015fevicii \u00eel trateaz\u0103 cu obstina\u0163ie ca pe un cantitativ, revendic\u00e2nd, \u00een numele s\u0103u, fr\u00e2iele istoriei?<br \/>\nLa fel, atunci c\u00e2nd Rosa Luxemburg critic\u0103 partidul politic de orientare leninist\u0103 \u015fi distrugerea efectiv\u0103 a sovietelor, Luk\u00e1cs o acuz\u0103 c\u0103 nu ar \u00een\u0163elege un am\u0103nunt elementar: faptul c\u0103 sovietele nu pot fi, a\u015fa cum \u00ee\u015fi dore\u015fte, la modul idealist, Rosa Luxemburg, o expresie a cre\u015fterii organice a proletariatului. Ele sunt un mijloc de lupt\u0103 pentru a crea condi\u0163iile socialismului, nu o parte a noii suprastructuri, \u00een baza unei false presupuneri cum c\u0103 structura revolu\u0163ionar\u0103 ar fi deja consolidat\u0103. \u00centr-adev\u0103r, suple\u0163ea argumentului marxist este seduc\u0103toare, dar, dincolo de justific\u0103ri ideologice \u015fi argumenta\u0163ii complexe, Rosa Luxemburg sesizeaz\u0103 un aspect clar \u015fi de bun sim\u0163: nu po\u0163i construi soviete \u00eempotriva proletarilor, a\u015fa cum nu po\u0163i construi o nou\u0103 ordine muncitoreasc\u0103 f\u0103r\u0103 consim\u0163\u0103m\u00e2ntul \u015fi, din nou, \u00eempotriva lor. Departe de a deveni o autentic\u0103 for\u0163\u0103 revolu\u0163ionar\u0103, proletariatul nu trebuie dec\u00e2t s\u0103 \u00ee\u015fi joace rolul \u00een partitura bol\u015fevic\u0103, atunci c\u00e2nd situa\u0163ia o cere. Ba mai mult, nu stric\u0103 deloc izolarea proletariatului de partid \u015fi de tacticile conspirativ-ilegaliste ale acestuia. Dar, a\u015fa cum bine a \u00een\u0163eles Rosa Luxemburg, \u201eNimic nu va \u00eenrobi mai sigur o t\u00e2n\u0103r\u0103 mi\u015fcare muncitoreasc\u0103 de c\u0103tre o elit\u0103 intelectual\u0103 avid\u0103 de putere dec\u00e2t aceast\u0103 c\u0103ma\u015f\u0103 de for\u0163\u0103 birocratic\u0103, care va imobiliza mi\u015fcarea \u015fi o va transforma \u00eentr-un automat manipulat de c\u0103tre un comitet central\u201c (2). Pentru Luk\u00e1cs \u00eens\u0103, \u201eun partid revolu\u0163ionar \u00een\u0163eles \u00een felul acesta trebuie \u00een mod necesar s\u0103 e\u015fueze\u201c (p. 273). Dar de ce e\u015fecul partidului trebuie s\u0103 echivaleze cu e\u015fecul mi\u015fc\u0103rii proletare per ansamblu? Dimpotriv\u0103, \u00een unele cazuri, e\u015fecul partidului leninist reprezint\u0103 tocmai precondi\u0163ia necesar\u0103 revigor\u0103rii proletariatului. Desigur, un leninist nu ar admite niciodat\u0103 acest lucru. Un socialist hegelian nu ar avea \u00eens\u0103 nicio re\u0163inere \u00een acest sens. Mai ales c\u0103 at\u00e2t de tr\u00e2mbi\u0163atul partid bol\u015fevic al Uniunii Sovietice nu a fost \u00een stare s\u0103 produc\u0103 altceva dec\u00e2t capitalism de stat, a\u015fa cum \u00eensu\u015fi Lenin a recunoscut-o \u00een 1922 (p. 299). Via\u0163a, pentru a parafraza titlul unui celebru roman scris de Milan Kundera, a fost \u00een alt\u0103 parte. La fel \u015fi socialismul.<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<blockquote><p>(1) Trimit aici la eseul meu, Libertate \u015fi necesitate la Kant,<br \/>\nHegel \u015fi Marx, http:\/\/revistatimpul.ro\/emanuel.copilas\/<br \/>\nlibertate-si-necesitate-la-kant-hegel-si-marx\/.<br \/>\n(2) Rosa Luxemburg, Leninism or Marxism?, \u00een Helmut Gruber (ed.), International communism in the era of Lenin.<br \/>\nA documentary history, Anchor Books, 1972, pp. 40-41. Subl. \u00een orig.<\/p><\/blockquote>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Georg Luk\u00e1cs, Istorie \u015fi con\u015ftiin\u0163\u0103 de clas\u0103. Studii despre dialectica marxist\u0103, traducere de Maria-Magdalena Anghelescu, studiu introductiv de Gabriel Chindea, cronologie de N. Tertulian, Editura Tact, Cluj-Napoca, 2015 &nbsp; Culegerea de eseuri reunit\u0103 sub titlul Istorie \u015fi con\u015ftiin\u0163\u0103 de clas\u0103. Studii despre dialectica marxist\u0103 a devenit de mult timp un volum clasic pentru teoria critic\u0103&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/marxismul-occidental-surse-hegeliene-derive-leniniste\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Marxismul occidental: surse hegeliene, derive leniniste<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[17],"tags":[15339,15340],"class_list":["post-24874","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-ideilor","tag-georg-lukacs","tag-istorie-si-constiinta-de-clasa"],"views":1688,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24874","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=24874"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24874\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":24876,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24874\/revisions\/24876"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=24874"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=24874"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=24874"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}