Timp de secole, boierii au reprezentat clasa conduc\u0103toare a rom\u00e2nilor. Existen\u0163a lor legal\u0103 s-a \u00eencheiat \u00een 1858, odat\u0103 cu \u00eencheierea Conven\u0163iei de la Paris a puterilor europene, devenite puteri garante.
\nDe fapt, pe multe planuri \u015fi-au continuat existen\u0163a \u015fi chiar \u015fi, \u00een parte, func\u0163iile conduc\u0103toare.
\nDac\u0103 \u00een a doua jum\u0103tate a veacului al XIX-lea \u015fi \u00een primele decenii din cel urm\u0103tor au continuat s\u0103 ocupe parte din func\u0163iile politice \u015fi pe cele culturale, de\u0163in\u00e2nd totodat\u0103 bunuri \u00eensemnate, mai ales st\u0103p\u00e2niri ale p\u0103m\u00e2ntului, \u00een schimb, dup\u0103 Primul R\u0103zboi Mondial, \u00een urma reformei electorale \u015fi a celei agrare, rolul lor politic s-a redus sim\u0163itor, ca \u015fi bunurile materiale de care ei dispuneau. Trei decenii mai t\u00e2rziu, practic, aceast\u0103 clas\u0103 a fost \u015ftears\u0103 din istorie prin exproprierea integral\u0103 a bunurilor, ca \u015fi printr-o ac\u0163iune sistematic\u0103 de anihilare \u015fi denigrare. S-a mai ad\u0103ugat la aceasta plecarea peste hotare, mai ales a celor apar\u0163in\u00e2nd familiilor cele mai \u00eensemnate. Dup\u0103 decembrie 1989, re\u00eentoarcerile au fost rare \u015fi nestatornice. Paguba pentru \u0163ar\u0103 a fost mare \u015fi efectele ei se v\u0103d indirect mai ales \u00een sfertul nostru de veac de reform\u0103 \u015fi reconstruc\u0163ie.
\nBoierii au trecut prin faze diferite \u00een cursul lungii lor existen\u0163e. Ridica\u0163i prin \u201eselec\u0163ie natural\u0103\u201c din masa locuitorilor, al\u0163ii ad\u0103ug\u00e2ndu-se cu provenien\u0163e din afar\u0103, ei au str\u0103b\u0103tut secolele \u00eentemeia\u0163i pe o continuitate de existen\u0163\u0103 a respectivei categorii sociale. \u00cen dou\u0103 treimi din spa\u0163iul rom\u00e2nesc, \u00een \u0162ara Rom\u00e2neasc\u0103 \u015fi \u00een Moldova, \u015fi-au p\u0103strat func\u0163ile sociale, \u00een schimb \u00een cea de-a treia treime, cea transilvan\u0103, datorit\u0103 mai ales credin\u0163ei lor ortodoxe, au fost supu\u015fi discrimin\u0103rii, fiindu-le limitate drepturile nobiliare sau chiar luate cu totul. Unirea cu Roma a unei p\u0103r\u0163i a rom\u00e2nilor a ajutat la salvgardarea unor pozi\u0163ii, de\u015fi o deplin\u0103 integrare \u00een clasa nobiliar\u0103 n-a avut loc dec\u00e2t \u00een cazuri de dezna\u0163ionalizare.
\nEste evident c\u0103 boierii au ajuns la mari acumul\u0103ri de bunuri materiale \u015fi c\u0103 \u00een parte acestea au fost rezultatul, \u00een nu pu\u0163ine cazuri, a presiunilor pe care le-au exercitat. Bog\u0103\u0163ia a caracterizat mai ales marea boierime, care, utiliz\u00e2nd drepturi de mo\u015ftenire \u015fi av\u00e2nd \u015fi puterea, a ajuns s\u0103 st\u0103p\u00e2neasc\u0103 \u00eentinse bunuri, mai ales domenii. Num\u0103rul \u015fi suprafa\u0163a celor ale lui Constantin Br\u00e2ncoveanu reprezint\u0103 cel mai caracteristic exemplu. Evident, boierimea mic\u0103 \u015fi mijlocie st\u0103p\u00e2nea \u00eentinderi cu mult mai mici. Parte din boieri s-au implicat \u015fi \u00een opera\u0163ii comerciale.
\nContinuitatea fiin\u0163\u0103rii lor, spre deosebire de cei din \u0163\u0103rile vecine balcanice, a dus la crearea unor \u00eensu\u015firi transmise \u00een bun\u0103 m\u0103sur\u0103 celor din genera\u0163iile urm\u0103toare. Totodat\u0103, se constat\u0103 c\u0103 istoria boierimii dezv\u0103luie nenum\u0103rate \u00eentreruperi \u015fi \u00eent\u00e2mpl\u0103ri tragice, lupta pentru putere cer\u00e2ndu-\u015fi jertfele. Moartea violent\u0103 \u00een urma execu\u0163iilor ordonate de domni, ca \u015fi conflictele intestine, au \u00eenregistrat nenum\u0103rate victime \u015fi au determinat, de asemenea, lichidarea unor neamuri \u015fi ascensiunea altora. Dar, \u00een acela\u015fi timp, experien\u0163a dob\u00e2ndit\u0103 a r\u0103mas ca un bun al categoriei sociale \u00een cauz\u0103 \u015fi a fost utilizat\u0103 at\u00e2t \u00een evolu\u0163iile interne, c\u00e2t mai ales \u00een rela\u0163iile cu celelalte state. \u00cen vreme ce, \u00een majoritatea statelor din zon\u0103 nu se poate vorbi de continuitate, boierimea rom\u00e2n\u0103, cu toate \u00eencerc\u0103rile, nu \u015fi-a \u00eentrerupt firul existen\u0163ei \u015fi astfel \u00eenv\u0103\u0163aturile acumulate au putut fi transmise ca bunuri pre\u0163ioase \u00een perioadele urm\u0103toare.
\nCu toate problemele pe care le-a avut de \u00eent\u00e2mpinat, boierimea din cele dou\u0103 state rom\u00e2ne\u015fti constituite \u00een secolul al XIV-lea a beneficiat de continuitatea de existen\u0163\u0103 peste o jum\u0103tate de mileniu \u015fi implicit a fost cointeresat\u0103 ca cele dou\u0103 state s\u0103 str\u0103bat\u0103 acest lung r\u0103stimp, urm\u00e2nd ca apoi \u00eemprejur\u0103rile s\u0103 \u00eeng\u0103duie, la mijlocul veacului al XIX-lea, unificarea lor \u00eentr-o singur\u0103 entitate: Rom\u00e2nia.
\nDup\u0103 dob\u00e2ndirea recunoa\u015fterii existen\u0163ei de c\u0103tre cele dou\u0103 puternice regate cre\u015ftine ale zonei \u2013 Ungaria \u015fi Polonia \u2013, statele rom\u00e2ne\u015fti au trebuit s\u0103 se apere de primejdia otoman\u0103. Au f\u0103cut-o prin lupt\u0103, de\u015fi, f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, capacit\u0103\u0163ile lor erau limitate, dar dup\u0103 aproape un veac de confrunt\u0103ri a devenit evident c\u0103 nu se putea ajunge la o solu\u0163ie pe aceast\u0103 cale, fie \u015fi provizorie. \u00cen complicatele \u015fi delicatele tratative care au fost ini\u0163iate, rolul unor mari boieri a fost decisiv \u015fi de altfel compromisul realizat i-a avut pe ei \u00een ansamblu considera\u0163i responsabili de Poarta otoman\u0103 \u015fi tra\u015fi la r\u0103spundere atunci c\u00e2nd suzeranul acceptat aprecia deficien\u0163e ale \u00een\u0163elegerii, inclusiv din partea domnilor.
\nCompromisul realizat \u2013 episodul logof\u0103tului T\u0103utu cu b\u0103utul cafelei fiind \u015fi el semnificativ! \u2013 a \u00eensemnat p\u0103strarea celor dou\u0103 \u0163\u0103ri, a domnilor si a clasei conduc\u0103toare (ceea ce nu avut loc \u00een statele balcanice!), a unei or\u00e2nduiri de stat cu aparatul ei propriu, lung\u0103 vreme a armatei \u015fi de asemenea a diploma\u0163iei proprii, \u015fi poate cea mai important\u0103 prevedere a fost cea prin care \u00een cele dou\u0103 state rom\u00e2ne\u015fti Biserica cre\u015ftin\u0103 era ap\u0103rat\u0103, fiind totodat\u0103 oprit\u0103 ridicarea de edificii de cult musulmane. De fapt, \u00een schimbul recunoa\u015fterii suzeranit\u0103\u0163ii sultanului, au fost dob\u00e2ndite reglement\u0103ri care ap\u0103rau existen\u0163a statalit\u0103\u0163ii, a \u0162\u0103rii Rom\u00e2ne\u015fti \u015fi a Moldovei, apoi \u015fi a principatului Transilvaniei, drepturile lor de afirmare de sine \u015fi credin\u0163a. Recunosc\u00e2ndu-i continuitatea, Poarta otoman\u0103 considera marea boierime factorul garant al func\u0163ion\u0103rii \u00een\u0163elegerii realizate \u015fi care era, f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, \u015fi un rezultat al capacit\u0103\u0163ii de lupt\u0103 \u015fi rezisten\u0163\u0103 a statelor rom\u00e2ne\u015fti, ceea ce a impus realizarea \u00een\u0163elegerii.
\nContinuitatea ne\u00eentrerupt\u0103 a existen\u0163ei statale a fost ne\u00eendoielnic \u00een mare m\u0103sur\u0103 rodul abilit\u0103\u0163ii acestei categorii sociale, dar, totodat\u0103, tot ei \u00eei va reveni politica de trezire \u015fi silin\u0163ele pentru a se trece la alt\u0103 faz\u0103, atunci c\u00e2nd \u00eemprejur\u0103rile au \u00eeng\u0103duit acest lucru. \u00cen am\u00e2ndou\u0103 statele boieri c\u0103rturari au afirmat \u00een secolul al XVI-lea \u015fi mai ales \u00een cel urm\u0103tor r\u0103d\u0103cinile, dar \u015fi drepturile istorice ale rom\u00e2nilor \u00een ansamblu, iar apoi, c\u00e2nd, \u00eencep\u00e2nd cu ultimele decenii din secolul al XVII-lea, a \u00eenceput o contraofensiv\u0103 eliberatoare a unor mari puteri europene \u00eempotriva Imperiului otoman, boierii s-au implicat \u00een ceea ce trebuia s\u0103 duc\u0103 la eliberare, dar \u015fi la \u00eenceputurile moderniz\u0103rii. Taberele de boieri s-au format \u00een func\u0163ie de marile puteri ale zonei, \u00een jocurile marilor puteri limitrofe, c\u0103rora, uneori prea \u00eencrez\u0103tori, le-au acordat un credit f\u0103r\u0103 acoperire, puterea otoman\u0103 av\u00e2nd \u00eenc\u0103 resurse de lupt\u0103 \u015fi rezisten\u0163\u0103 pentru \u00eenc\u0103 o lung\u0103 perioad\u0103.
\nC\u0103rturarul Dimitrie Cantemir a trecut prematur de partea puterii de la R\u0103s\u0103rit, iar Br\u00e2ncoveanu a \u015ftiut peste un sfert de veac s\u0103 manevreze cu deosebit\u0103 abilitate \u00eentre cele trei imperii, p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd domnia avea s\u00e3-i sf\u00e2r\u015feasc\u00e3 tragic. Oricum, pentru Poart\u0103 s-a impus o schimbare de sistem \u00een privin\u0163a celor dou\u0103 principate. A fost momentul istoric \u00een care a fost inaugurat\u0103 pentru mai bine de un veac perioada fanariot\u0103. S-a creat o nou\u0103 situa\u0163ie, \u00een care progresiv drepturile ini\u0163iale prev\u0103zute \u00een compromisul rom\u00e2no-otoman s-au v\u0103zut limitate. Rolul marii boierimi \u00een desemnarea domnilor practic n-a mai existat \u015fi de asemenea a fost desfiin\u0163at\u0103 armata fiec\u0103rui stat.
\nBoierimea a \u015ftiut s\u0103 se orienteze \u00een noua situa\u0163ie. \u00cen primul r\u00e2nd, \u00eentr-o m\u0103sur\u0103 mai mare dec\u00e2t \u00eenainte de instaurarea noului regim fanariot, \u015fi-a urmat eforturile de integrare \u201eeuropean\u0103\u201c, de\u015fi studiile peste hotare erau \u00eenc\u0103 greu de realizat (dar nu imposibil), dezvoltarea cultural\u0103 intern\u0103, prin Academiile domne\u015fti de la Bucure\u015fti \u015fi Ia\u015fi, dar \u015fi prin bibliotecile care s-au format, a determinat o evident\u0103 afirmare ascendent\u0103, cultiv\u00e2ndu-se formarea la un nivel \u00eenalt \u015fi \u201eeuropean\u201c a tinerilor boieri cu \u00eent\u00e2ietate.
\n\u00cen acela\u015fi timp, boierimea na\u0163ional\u0103 a g\u0103sit formule de colaborare cu \u201enoii veni\u0163i\u201c \u2013 fanario\u0163ii, cu preocuparea ap\u0103r\u0103rii unor drepturi care progresiv deveneau na\u0163ionale, ale unei na\u0163iuni moderne care-\u015fi \u00eencepuse procesul de formare. Majoritatea demnit\u0103\u0163ilor \u00eenalte marea boierime autohton\u0103 a \u015ftiut cum s\u0103 le p\u0103streze \u015fi nu \u00eent\u00e2mpl\u0103tor \u00een\u0163eleptul Constantin Mavrocordat dojenea, c\u00e2nd era cazul, pentru neutilizarea limbii rom\u00e2ne \u00een documente. Limba greac\u0103 a fost folosit\u0103 \u00eentr-o m\u0103sur\u0103 mai mare, dar limba rom\u00e2n\u0103 \u015fi-a p\u0103strat \u00eent\u00e2ietatea \u00een coresponden\u0163a dreg\u0103torilor. Din ce \u00een ce mai accentuat s-a dat lupta pentru men\u0163inerea \u00eent\u00e2iet\u0103\u0163ii \u015fi apoi a exclusivit\u0103\u0163ii limbii rom\u00e2ne. Deschiderea \u015fcolii lui Gheorghe Laz\u0103r, \u00een ultimii ani ai fiin\u0163\u0103rii regimului fanariot, datorat\u0103 \u00een mare m\u0103sur\u0103 unor mari boieri, a eviden\u0163iat biruin\u0163a limbii na\u0163ionale.
\nPersonalit\u0103\u0163i marcante s-au eviden\u0163iat \u00een deceniile de sf\u00e2r\u015fit ale perioadei. Un Ien\u0103chi\u0163\u0103 V\u0103c\u0103rescu, banul Mihai Cantacuzino, ca \u015fi Ioan Cantacuzino ori Dinicu Golescu ne-au l\u0103sat m\u0103rturii scrise ale silin\u0163elor lor. Ei au dezv\u0103luit sim\u0163iri patriotice, de dragoste de \u0163ar\u0103, dar totodat\u0103 un nivel al cuno\u015ftin\u0163elor cu nimic inferior celor din categoriile dominante europene. \u00cen memoriile din timpul negocierilor de pace ruso-turce de la Foc\u015fani din 1772, \u00een proiectul de Constitu\u0163ie elaborat de Ioan Cantacuzino \u00een ultimul deceniu al veacului ori \u00een scrierea lui Dinicu Golescu din deceniul al treilea al secolului al XIX-lea, constat\u0103m un \u00eenalt nivel al cuno\u015ftin\u0163elor, dar \u015fi felul lor de a g\u00e2ndi \u00een spiritul vremii. Ei sunt aceia care au reelaborat a\u015fa-numitele \u201ecapitula\u0163ii\u201c, folosind prilejul pentru a-\u015fi eviden\u0163ia \u015fi \u00eentr-un fel \u201elegaliza\u201c dolean\u0163ele. Ei au adus \u00een dezbaterea diplomatic\u0103 idei novatoare, cum au fost Unirea Principatelor, prin\u0163ul str\u0103in, garan\u0163ia colectiv\u0103 a marilor puteri pentru a se evita o domina\u0163ie singular\u0103.
\nDar, totodat\u0103, tot ei au fost aceia care au dat educa\u0163ia de baz\u0103 fiilor lor, viitorii tineri pa\u015fopti\u015fti. Prin trimiterea apoi a acestora peste hotare la universit\u0103\u0163i apusene aveau s\u0103 creeze cadrele moderniz\u0103rii rom\u00e2ne\u015fti. \u00cen revolu\u0163ia din 1848, ca \u015fi \u00een mi\u015fcarea pentru unirea Principatelor \u015fi crearea Rom\u00e2niei moderne, boierimea a fost pe pozi\u0163ii patriotice, sacrific\u00e2nd deseori interese ale categoriei lor sociale, pre\u0163 pl\u0103tit pentru r\u0103m\u00e2nerea lor mai departe \u00een ierarhia noii societ\u0103\u0163i \u00een care treptat, dar iremediabil, aveau s\u0103-\u015fi piard\u0103 pozi\u0163iile social-politice \u00een favoarea celor proveni\u0163i mai ales din noi categorii sociale.
\nProcesul de ie\u015fire de pe scena istoriei avea s\u0103 cunoasc\u0103 pentru \u00eenceput momentul de la sf\u00e2r\u015fitul Primului R\u0103zboi Mondial \u015fi se va \u00eencheia peste trei decenii, \u00een condi\u0163iile prelu\u0103rii domin\u0103rii unei p\u0103r\u0163i a Europei de colosul sovietic, prin despuierea \u015fi \u00eenl\u0103turarea lor brutal\u0103. Oricum, rolul lor istoric nu poate fi uitat, nu numai sub tr\u0103s\u0103turi negative, ci \u015fi sub cele pozitive.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Timp de secole, boierii au reprezentat clasa conduc\u0103toare a rom\u00e2nilor. Existen\u0163a lor legal\u0103 s-a \u00eencheiat \u00een 1858, odat\u0103 cu \u00eencheierea Conven\u0163iei de la Paris a puterilor europene, devenite puteri garante. De fapt, pe multe planuri \u015fi-au continuat existen\u0163a \u015fi chiar \u015fi, \u00een parte, func\u0163iile conduc\u0103toare. Dac\u0103 \u00een a doua jum\u0103tate a veacului al XIX-lea \u015fi… Cite\u0219te mai mult »Despre boieri<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[42],"tags":[15333,15334],"class_list":["post-24866","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-istoriei","tag-boierii","tag-clasa-conducatoare"],"views":1843,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24866","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=24866"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24866\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":24867,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24866\/revisions\/24867"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=24866"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=24866"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=24866"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}