{"id":24864,"date":"2015-11-05T02:14:28","date_gmt":"2015-11-05T00:14:28","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=24864"},"modified":"2015-10-30T02:20:30","modified_gmt":"2015-10-30T00:20:30","slug":"omul-nou-este-omul-capitalismului","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/omul-nou-este-omul-capitalismului\/","title":{"rendered":"\u201eOmul nou este omul capitalismului\u201c"},"content":{"rendered":"<p style=\"text-align: center;\"><strong>CLAUDE KARNOOUH \u00een dialog cu ALEXANDRU H\u00c2N\u0162ARI \u015fi AURELIAN GIUG\u00c3L<\/strong><\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p><strong>Alexandru H\u00e2n\u0163ari:<\/strong> Referitor la acea perioad\u0103 din biografia dumneavoastr\u0103 care a coincis cu r\u0103zboiul din Algeria \u2013 cum s-a sim\u0163it un lupt\u0103tor antiimperialist \u00een ditamai r\u0103zboiul imperialist?<br \/>\n<strong>Claude Karnoouh:<\/strong> Prost, foarte prost. Trebuie \u00eens\u0103 s\u0103 judec\u0103m contextual. Eram t\u00e2n\u0103r, abia ie\u015fisem din adolescen\u0163\u0103 \u015fi ascultam ordinele Partidului Comunist Francez, cel care ne spusese c\u0103 trebuie s\u0103 mergem fiindc\u0103 acolo va fi un antrenament, o preg\u0103tirea \u00een eventualitatea unei revolu\u0163ii \u015fi atunci e nevoie de oameni care s\u0103 \u015ftie s\u0103 manipuleze armament, s\u0103 conduc\u0103 oamenii etc. Trebuie s\u0103 \u00een\u0163elege\u0163i c\u0103 o revolu\u0163ie, spre deosebire de revoltele de strad\u0103, presupune o organizare de tip militar. \u00c3sta a fost contextul epocii rostit de partid pentru pro\u015fti ca mine.<br \/>\n<strong>A.H.:<\/strong> Cum era v\u0103zut conflictul din Algeria la nivelul societ\u0103\u0163ii franceze?<br \/>\n<strong>C.K.:<\/strong> O \u00eentrebare bun\u0103, r\u0103spunsul, \u00eens\u0103, este unul extrem de complex. P\u00e2n\u0103 la un moment dat, clasele dominante erau pentru, aveau o opinie pozitiv\u0103 datorit\u0103 faptului c\u0103 Algeria era o colonie locuit\u0103 masiv de francezi. Erau \u00een Algeria aproape dou\u0103 milioane de francezi ceea ce \u00eensemna foarte mult \u00een aceast\u0103 epoc\u0103. Toate coloniile erau unele de exploatare, iar Algeria a fost transformat\u0103 \u00een trei departamente franceze. Tu m\u0103 \u00eentrebi acum cum era la r\u0103zboi. Oficial nu era r\u0103zboi. Ce f\u0103ceam noi acolo se spunea oficial c\u0103 sunt opera\u0163ii de a men\u0163ine ordinea \u015fi cu asta basta. A fost recunoscut drept r\u0103zboi \u00een timpul lui Mitterrand, dup\u0103 1981, adic\u0103 la mai mult de 25 de ani de la sf\u00e2r\u015fitul r\u0103zboiului. \u00cen timpul c\u00e2nd m-am \u00eenrolat eu a fost privit, pur \u015fi simplu, ca o super-opera\u0163iune poli\u0163ieneasc\u0103. De fapt, era un r\u0103zboi colonial de tip gueril\u0103, diferit de cel din Vietnam datorit\u0103 faptului c\u0103 Algeria niciodat\u0103 nu a avut puterea militar\u0103 pe care au avut-o vietnamezii.<br \/>\n<strong>A.H.:<\/strong> Era un r\u0103zboi de gueril\u0103 \u00een Algeria?<br \/>\n<strong>C.K.:<\/strong> Desigur. Numai un r\u0103zboi de gueril\u0103 a fost.<br \/>\n<strong>A.H.:<\/strong> Ce v\u00e2rst\u0103 avea\u0163i c\u00e2nd a\u0163i ajuns \u00een Algeria?<br \/>\n<strong>C.K.:<\/strong> 19 ani \u015fi jum\u0103tate.<br \/>\n<strong>A.H.:<\/strong> Care au fost primele experien\u0163e care v-au marcat \u00een acest r\u0103zboi?<br \/>\n<strong>C.K.:<\/strong> Lipsa de entuziasm a celor \u00eenrola\u0163i ca \u015fi mine. Pe de alt\u0103 parte, militarii profesioni\u015fti erau foarte entuzia\u015fti pentru c\u0103 li p\u0103rea c\u0103 este o r\u0103zbunare a \u00eenfr\u00e2ngerii din Vietnam. Pe teren, \u00een timpul ambuscadelor, a r\u0103zboiului propriu-zis, nimeni nu (mai) era entuziast. \u00cen Fran\u0163a, st\u00e2nga nu era unitar\u0103. Majoritatea electorilor sociali\u015fti \u015fi majoritatea comuni\u015ftilor, p\u00e2n\u0103 \u00een \u201859-\u201960, erau de acord: Algeria e departament francez, trebuie s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 francez\u0103, dar comuni\u015ftii spuneau c\u0103 trebuie egalitate pentru to\u0163i locuitorii Algeriei (cei cu cet\u0103\u0163enie francez\u0103). Arabii erau str\u0103ini \u00een \u0163ara lor, pe p\u0103m\u00e2ntul lor, un pic cum sunt palestinienii ast\u0103zi. Ca de obicei, sociali\u015ftii erau mai dubio\u015fi, era foarte divizat Partidul Socialist. \u015ei restul st\u00e2ngii (printre altele, \u015fi domnul Mitterand \u00een acea epoc\u0103) sus\u0163inea men\u0163inerea statu quo-ului. Dreapta era absolut favorabil\u0103 Algeriei franceze.<br \/>\n<strong>A.H.:<\/strong> Clasa muncitoare, dincolo de structurile de partid, ce atitudine a avut?<br \/>\n<strong>C.K.:<\/strong> Clasa muncitoare era \u00eemp\u0103r\u0163it\u0103 \u00eentre oamenii care nu spuneau nimic \u015fi cei care erau pentru a men\u0163ine Algeria \u00een cadrul Republicii Franceze. P\u00e2n\u0103 \u00een anii \u201860, cei care, \u00een Fran\u0163a, erau pentru independen\u0163a Algeriei erau foarte pu\u0163ini, o minoritate (ceva comuni\u015fti, tro\u0163ki\u015fti, anarhi\u015fti, cre\u015ftini de st\u00e2nga, catolicii din jurul lui T\u00e9moignage Chr\u00e9tien). S\u0103 nu uit\u0103m rolul foarte important al cre\u015ftinilor de st\u00e2nga, mai degrab\u0103 ca ajutor al Frontului de Eliberare Na\u0163ional\u0103.<br \/>\n<strong>A.H.:<\/strong> Cum \u00eencadra\u0163i acest r\u0103zboi \u00een istoria Fran\u0163ei? Ca \u00eenceputul sf\u00e2r\u015fitului sau&#8230;<br \/>\n<strong>C.K.:<\/strong> \u00cenceputul sf\u00e2r\u015fitului?!<br \/>\n<strong>A.H.:<\/strong> De mare putere colonial\u0103, vreau s\u0103 zic.<br \/>\n<strong>C.K.:<\/strong> Domnule H., \u00eenceputul sf\u00e2r\u015fitului Fran\u0163ei se datoreaz\u0103 \u00eenfr\u00e2ngerii totale, ru\u015finoase, din mai-iunie 1940. \u00c3sta a fost adev\u0103ratul sf\u00e2r\u015fit!<br \/>\n<strong>A.H.:<\/strong> Totu\u015fi capacitatea industrial\u0103 nu fusese distrus\u0103. \u015ei nici cea militar\u0103. Existau toate \u015fansele unei refaceri.<br \/>\n<strong>C.K.:<\/strong> Da, dar a\u015fa cum spune\u0163i, Fran\u0163a nu a putut s\u0103 reziste ofensivei vietnamezilor din 1954 de la Dien Bien Phu. O parte dintre cauzele \u00eenfr\u00e2ngerii armatelor franceze se datorau, a\u015f spune, rasismului cadrelor din armat\u0103, ofi\u0163erilor. \u00cen arogan\u0163a lor europenist\u0103, nu au crezut niciodat\u0103 c\u0103 ace\u015fti mici, foarte fragili vietnamezi erau capabili s\u0103 aduc\u0103, prin mun\u0163i \u015fi jungl\u0103, artileria grea \u00een zona Dien Bien Phu. Numai c\u0103 ei au reu\u015fit \u015fi au f\u0103cut-o bine.<br \/>\n<strong>A.H.:<\/strong> Cum v-a\u0163i explica aceast\u0103 vitalitate a vietnamezilor, care au reu\u015fit \u00een secolul XX, s\u0103 \u00eenving\u0103 trei for\u0163e mondiale, Fran\u0163a, SUA \u015fi China?<br \/>\n<strong>C.K.:<\/strong> Domnule, \u00een primul r\u00e2nd este vorba de o cultur\u0103 foarte rafinat\u0103, cu tradi\u0163ie statal\u0103, imperial\u0103 chiar. Pe de alt\u0103 parte, vietnamezii sunt r\u0103zboinici, au o tradi\u0163ie de r\u0103zboi. Cred c\u0103 din punct de vedere ideologic, ofi\u0163erii superiori care au f\u0103cut studii \u00een Fran\u0163a au \u00eenv\u0103\u0163at foarte bine, \u00eenainte de teoria marxist-leninist\u0103, drepturile omului derivate din Constitu\u0163ia Revolu\u0163iei Franceze \u015fi atunci au observat c\u0103 Libert\u00e9, \u00e9galit\u00e9, fraternit\u00e9 nu func\u0163ioneaz\u0103 \u00een cazul lor. \u00cen plus, cultura \u00een general, literatura, muzica, teatrul erau extrem de sofisticate. C\u00e2nd o putere occidental\u0103 invadeaz\u0103 o \u0163ar\u0103, trebuie o ripost\u0103, un r\u0103spuns. Uita\u0163i-v\u0103 ce s-a \u00eent\u00e2mplat cu indienii din America de Nord, care nu au \u00een\u0163eles foarte bine cine venea la ei. \u00cen acest din urm\u0103 caz, \u015fi dac\u0103 ar fi \u00een\u0163eles, ar fi fost tardiv. Superioritatea tehnic\u0103 a albilor a fost una evident\u0103 \u015fi de aici \u00eenfr\u00e2ngerea indienilor.<br \/>\nAurelian Giug\u0103l: Este ceea ce China va tr\u0103i pe propria piele \u00een secolul XIX. Superioritatea tehnic\u0103, militar\u0103 a europenilor i-a pus pe chinezi \u00een situa\u0163ia de fi umili\u0163i, de a tr\u0103i secolul umilin\u0163elor, a\u015fa cum numesc chinezii secolul XIX.<br \/>\n<strong>C.K.:<\/strong> \u00cen timpul modernit\u0103\u0163ii, chinezii i-au dat afar\u0103 \u00een trei r\u00e2nduri pe str\u0103ini. Prima dat\u0103 au fost iezui\u0163ii, a doua oar\u0103, englezii, \u00een 1797. Au revenit \u00een secolul XIX \u00een timpul R\u0103zboiului opiului. Chinezii \u00eei detestau. A treia oar\u0103, pe americanii care-l sus\u0163ineau pe Chiang Kai-Shek.<br \/>\n<strong>A.G.<\/strong>: Industrializarea Europei s-a produs accidental sau reprezint\u0103 rezultatul unei munci de secole?<br \/>\n<strong>C.K.:<\/strong> Dac\u0103 ne raport\u0103m la evolu\u0163ionism (dezvoltarea natural\u0103, imanent\u0103 a speciei umane), vom spune nu. Dac\u0103 ne referim la structuralism, vom spune da.<br \/>\n<strong>A.H.:<\/strong> S\u0103 ne \u00eentoarcem pu\u0163in la Vietnam. Vreau s\u0103 mai adaug ceva. Se pare c\u0103 SUA s-au implicat \u00een organizarea Vietcongului, un scenariu similar petrecut mai apoi \u00een Afganistan, cu finan\u0163area talibanilor \u00een lupta acestora cu URSS-ul.<br \/>\n<strong>C.K.:<\/strong> Americanii au ajutat for\u0163ele Vietmin \u00een lupta lor \u00eempotriva japonezilor, c\u00e2nd francezii erau bloca\u0163i \u015fi dezarma\u0163i. Dup\u0103 acest episod, nu. Ce nu au f\u0103cut americanii? Nu au vrut s\u0103 dea mai multe avioane armatei franceze pentru a bombarda sistematic cu napalm trupele Vietcongului. \u00cen Algeria, \u00een schimb, a fost un pic diferit. Americanii aveau ni\u015fte oameni pe l\u00e2ng\u0103 trupele Front de Lib\u00e9ration Nationale, la grani\u0163a cu Algeria, dar \u00een Tunisia. La un moment dat a fost un incident, c\u00e2nd Fran\u0163a a bombardat trupele FNL din Tunisia, care foloseau inclusiv armament american.<br \/>\n<strong>A.G.:<\/strong> De ce francezii sunt antiamericani? Este bine cunoscut\u0103 preponderen\u0163a intelectualilor francezi, a st\u00e2ngii europene \u00een genere, de a fi antiamericani, nu? Poate fi asta asociat\u0103 cu o nostalgie dup\u0103 un imperiu pierdut?<br \/>\n<strong>C.K.:<\/strong> Nu cred. Bine, francezii au fost proamericani la sf\u00e2r\u015fitul Primului R\u0103zboi \u015fi la sf\u00e2r\u015fitul celui de-al Doilea R\u0103zboi, atunci c\u00e2nd americanii au venit s\u0103 lupte \u00een Europa. Pe de alt\u0103 parte, este un fapt bine cunoscut, toat\u0103 lumea \u015ftie c\u0103 interven\u0163ia SUA \u00een Primul, dar mai ales \u00een cel de-Al Doilea R\u0103zboi Mondial a fost f\u0103cut\u0103 pentru a sl\u0103bi Europa. \u00cen acest context, interven\u0163ia lor, care este unanim l\u0103udat\u0103, nu mai era una dezinteresat\u0103. Cred c\u0103 o parte a francezilor detest\u0103 americanii (exist\u0103 \u015fi o parte a francezilor care iubesc America) fiindc\u0103 consider\u0103 c\u0103 interven\u0163ia americanilor \u00een Europa nu a fost una benevol\u0103, din generozitate. S-a f\u0103cut fiindc\u0103 era mult de c\u00e2\u015ftigat. V\u0103 dau un exemplu. C\u00e2nd s-a negociat, \u00een 1949, acordul general al Planului Marshall, era un capitol economic, altul de ap\u0103rare reciproc\u0103, dar \u015fi un capitol cultural, iar americanii au impus cu toat\u0103 for\u0163a lor ca, \u00een fiecare an, 37% dintre filmele oferite pe pia\u0163\u0103 s\u0103 fie americane. Asta spune tot, nu?<br \/>\n<strong>A.G.:<\/strong> Bun. \u015ei atunci europenii sunt sup\u0103ra\u0163i pe aceste malversa\u0163iuni americane?<br \/>\n<strong>C.K.:<\/strong> Depinde care europeni. Italienii, de exemplu, sunt foarte proamericani.<br \/>\n<strong>A.G.:<\/strong> Eu m\u0103 refer doar la acei europeni antiamericani. M\u00e2hnirea lor deriv\u0103 din domina\u0163ia american\u0103. Dar dac\u0103 suntem de acord cu ce spunea Lord Palmerston, c\u0103 \u00eentre na\u0163iuni nu exist\u0103 prietenii, ci doar interese, atunci nu ne r\u0103m\u00e2ne dec\u00e2t s\u0103 accept\u0103m jocul, \u00eenseamn\u0103 c\u0103 SUA face ceea ce trebuie s\u0103 fac\u0103, iar cei care \u00eei detest\u0103, \u00eei detest\u0103 doar pentru c\u0103 nu mai sunt \u00een postura de a fi deciden\u0163i principali \u00eentr-un cadru geopolitic global, nu? Este un fel de pierdere a superiorit\u0103\u0163ii. Cel ce trece \u00een plan secund devine \u015fi un pic invidios.<br \/>\n<strong>C.K.:<\/strong> Nu am un r\u0103spuns. Desigur, nu numai Fran\u0163a, toat\u0103 Europa \u015fi-a pierdut superioritatea dup\u0103 Primul R\u0103zboi Mondial. Toat\u0103 lumea s-a \u00eentrebat la un moment dat de ce americanii nu au intervenit de la bun \u00eenceput dac\u0103 erau a\u015fa de antinazi\u015fti. De ce americanii au trimis o delega\u0163ie la Jocurile Olimpice de la Berlin din 1936?<br \/>\n<strong>A.G.:<\/strong> Un pur interes \u015fi at\u00e2t. Pentru ei era important s\u0103 am\u00e2ne interven\u0163ia pentru c\u00e2t mai t\u00e2rziu. Cumva europenii par a se r\u0103zvr\u0103ti \u00eempotriva istoriei \u00eense\u015fi pentru c\u0103 imperiile se nasc, cresc \u015fi mor. S-a schimbat istoria, istoria este un vehicul \u00een mi\u015fcare, iar SUA este \u00een mi\u015fcare \u015fi atunci devine \u015fi \u0163inta detest\u0103rii generale.<br \/>\n<strong>C.K.:<\/strong> Sunt de acord cu tine, nu pot s\u0103 te contrazic, este o \u00een\u015firuire logic\u0103, o interpretare corect\u0103, destul de bun\u0103. Este o nostalgie enorm\u0103 \u00een Fran\u0163a, mai pu\u0163in acum dec\u00e2t \u00eenainte, pentru imperiu. A fost o pierdere enorm\u0103, un izvor de bel\u015fug, un izvor de absorb\u0163ie a func\u0163ionarilor. S\u0103 nu uit\u0103m ca Fran\u0163a nu a avut colonii de tipul indirect rule ca englezii, francezii au avut propriii func\u0163ionari (direct rule), toat\u0103 administra\u0163ia a fost francez\u0103. Englezii au procedat altfel. Au avut un \u00eenalt func\u0163ionar \u00een colonie, iar restul func\u0163ionarilor erau indigeni.<br \/>\n<strong>A.G.:<\/strong> S\u0103 fi \u00eensemnat ceva \u015fi pierderea suprema\u0163iei pentru limba francez\u0103?<br \/>\n<strong>C.K.:<\/strong> Domnule, Imperiul Roman a pierdut limba latin\u0103. Cu excep\u0163ia Vaticanului, limba latina nu mai exist\u0103.<br \/>\n<strong>A.G.:<\/strong> Atunci nu r\u0103m\u00e2ne dec\u00e2t gelozia europenilor vizavi de politica expansionist\u0103 american\u0103.<br \/>\n<strong>C.K.:<\/strong> Nu pot s\u0103 zic doar gelozie. Gelozia este a poporului, nu a elitei.<br \/>\n<strong>A.G.:<\/strong> Apropierea st\u00e2ngii intelectuale europene de Rusia, \u00een opozi\u0163ie cu SUA, nu vine cumva \u00een prelungirea a ceea ce spuneam? Adic\u0103 o apropiere de cel identificat ca fiind mai slab (URSS)? Sau mai degrab\u0103 era un refuz pentru capitalismul de tip consumerist \u015fi o ata\u015fare de un ideal comunist ce vine s\u0103 alimenteze visurile egalitare ale st\u00e2ngii europene?<br \/>\n<strong>C.K.:<\/strong> Nu, nu cred. Problema nu se poate pune \u00een acest fel. Dezam\u0103girea fa\u0163\u0103 de URSS a \u00eenceput foarte devreme. Momentul cheie al acestei dezam\u0103giri a fost Ungaria \u00een 1956. Atunci Partidul Comunist Maghiar, sub o propagand\u0103 american\u0103 uria\u015f\u0103, a identificat politica URSS drept una colonial\u0103. Cei ce s-au revoltat au fost locuitorii Budapestei, apoi burghezia, anumi\u0163i func\u0163ionari, vechile elite culturale (par\u0163ial reconvertite la partid, par\u0163ial t\u0103cute), biserica catolic\u0103. Ceea ce este interesant este c\u0103 restul oamenilor (\u00een special \u0163\u0103ranii) nu s-au r\u0103sculat. De ce? Pentru c\u0103, \u00een 1948, comuni\u015ftii au f\u0103cut o reform\u0103 agrar\u0103, ca \u015fi \u00een Rom\u00e2nia. \u0162\u0103ranii au devenit mici proprietari \u2013 nu au existat colhozurile, cooperativele agricole comune etc. Biserica catolic\u0103 \u015fi marii proprietari nu au vrut altceva dec\u00e2t s\u0103-\u015fi recupereze propriile p\u0103m\u00e2nturi. \u0162\u0103ranii nu doreau s\u0103 revin\u0103 la starea de dinainte, nu au vrut o restaura\u0163ie \u015fi atunci nu s-au mi\u015fcat. Ceea ce a fost extraordinar a fost c\u0103 revolta cea mai dur\u0103, ce a durat p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u015fit, a fost cea a muncitorilor din Csepel (proletariatul adev\u0103rat, cel din categoria lui Marx), care s-au luptat \u00eempotriva Armatei Ro\u015fii ce reprezenta avangarda bol\u015fevic\u0103 \u00een lume. Este un paradox al istoriei extraordinar.<br \/>\n<strong>A.G.:<\/strong> A\u015f dori s\u0103 m\u0103 \u00eentorc la rela\u0163ia st\u00e2nga-Rusia. Exist\u0103 o apropiere \u00eentre intelectualii de st\u00e2nga, social-democra\u0163i, comuni\u015fti, vagi forme de tro\u0163ki\u015fti \u015fi Rusia. Dac\u0103 dou\u0103 imperii se ciocnesc ideologic, atunci de ce trebuie s\u0103 lu\u0103m partea unei puteri? De ce nu putem r\u0103m\u00e2ne ni\u015fte simpli spectatori ai istoriei?<br \/>\n<strong>C.K.:<\/strong> Tu pui problema diferit. Pe de o parte vorbe\u015fti de lupta imperiilor \u00een sens schmittian sau machiavellian, pe de alt\u0103 parte vorbe\u015fti de apropierea ideologic\u0103. \u00cen Europa de Vest a existat o viziune ideal\u0103 asupra URSS-ului \u015fi de asta intelectualii au mar\u015fat la asta. C\u00e2nd au descoperit ceea ce se \u00eent\u00e2mpla de fapt, s-au sim\u0163it tr\u0103da\u0163i, la fel cum se simte tr\u0103dat b\u0103rbatul \u00een\u015felat. URSS-ul, cu distan\u0163a post-factum de acum, puterea stalinist\u0103, a transformat un popor de mujici \u00eentr-un popor de muncitori, de ingineri, de tehnicieni, f\u0103c\u00e2nd din URSS a doua putere din lume. Sacrificiile au fost enorme \u015fi m\u0103 refer nu numai la perioada din timpul r\u0103zboiului, ci \u015fi la cea din timpul p\u0103cii. Ce se uit\u0103, \u015fi aici trebuie s\u0103 punem punctul pe i, e c\u0103 puterea extraordinar\u0103 a Americii a fost posibil\u0103 prin eliminarea a o serie de popoare, cu limbile lor cu tot. Aceste popoare au fost omor\u00e2te, b\u0103gate \u00een lag\u0103re de concentrare, jefuite de p\u0103m\u00e2nturile lor, cu materii prime cu tot. Al doilea aspect, bog\u0103\u0163ia Americii vine din comer\u0163ul cu sclavi. Inclusiv cei de st\u00e2nga uit\u0103 asta totdeauna. Munca pe gratis aducea profit. Asta este fundamental pentru bog\u0103\u0163ia Americii. Imperiul \u0162arist nu a avut acest sistem.<br \/>\n<strong>A.G.:<\/strong> \u015ei aici rezid\u0103 aceast\u0103 filia\u0163ie&#8230;<br \/>\n<strong>C.K.:<\/strong> E o parte important\u0103 din filia\u0163ia st\u00e2ngii. \u00cen America cucerirea Vestului elimin\u0103 sistematic locuitorii, cucerirea spre Est a muscalilor recunoa\u015fte elitele locale \u2013 la St. Petersburg este o pagod\u0103, iar Ecaterina cea Mare era considerat\u0103 \u015feful budi\u015ftilor din imperiu, fiindc\u0103 Ecaterina cea Mare a recunoscut budismul ca una dintre religiile statului imperial. De ce erau la curtea din St. Petersburg ni\u015fte nobili din Azerbaidjan? S\u0103 nu mai vorbim de nobilii din Polonia. De ce? Era un sistem absolut opus sistemului de cucerire american\u0103. Americanii, amestec de englezi \u015fi de germani, elimin\u0103 sistematic indigenii. Sistemul rus dup\u0103 Petru cel Mare e diferit. Sclavia nu exista, exista iob\u0103gia generalizat\u0103, \u015fi asta doar \u00een partea european\u0103 a imperiului. Majoritatea erau mujici pe p\u0103m\u00e2ntul st\u0103p\u00e2nului, dar nu sclavi. Dac\u0103 revenim, fascina\u0163ia pentru Rusia rezid\u0103 \u015fi \u00een ideea c\u0103, fa\u0163\u0103 de o mare putere precum America, e mai bine s\u0103 fie un echilibru de putere, pozi\u0163ia gaullist\u0103 tipic\u0103. Avem nevoie de o Rusie puternic\u0103 pentru a contrabalansa unipolaritatea SUA. O lume unipolar\u0103 este o lume periculoas\u0103.<br \/>\n<strong>A.G.:<\/strong> Scria\u0163i undeva, \u015fi pe bun\u0103 dreptate, despre produsul comunismului. Acea for\u0163\u0103 social\u0103, \u00een\u0163eleas\u0103 \u00een sensul clasei mijlocii, care l-a delegitimat. Prin urmare, unor plebeieni de cea mai umil\u0103 condi\u0163ie comunismul le d\u0103ruie\u015fte creioane, caiete \u015fi\u00a0 c\u0103r\u0163i, iar \u00een schimb prime\u015fte critici. Poate supravie\u0163ui comunismul \u00een asemenea condi\u0163ii? Este posibil omul nou? Sau suntem doar prizonierii utopiei?<br \/>\n<strong>C.K.:<\/strong> Ideea de om nou ca idee de critic\u0103 a ingineriei sociale a comunismului este o idee cretin\u0103, de analfabe\u0163i \u015fi idio\u0163i. Omul nou este cel al capitalismului, care este anterior comunismului. Omul nou este proletar \u015fi burghez. \u015ei atunci comunismul se instaleaz\u0103 \u00een acest sistem, comunismul este un r\u0103spuns la dezvoltarea capitalismului din secolul XIX. Este un produs al capitalismului. Sistemul comunist ca sistem de critic\u0103 filosofic\u0103, sistemul comunist ca efect al sistemului critic economic al capitalismului, sistemul comunist ca exerci\u0163iu de putere, e circumscris \u00een sistemul capitalist. Sistemul capitalist este sistemul pe care \u00eel tr\u0103im de 4-5 secole. Sistemul comunist real, dup\u0103 momentele politice de mare criz\u0103, care sunt de obicei r\u0103zboaiele civile, presupune sistemul de fabric\u0103 (cu exodul rural) \u015fi tehnicienii, inginerii, teoreticienii, mecanicii etc. A\u015fa se ajunge la clasa mijlocie. \u015ei clasa mijlocie \u00ee\u015fi pierde entuziasmul pentru o nou\u0103 societate, \u00een care exist\u0103 un echilibru \u00eentre bel\u015fug \u015fi redistribuire. Se ajunge la nevoia de lux, lux pe care comunismul nu \u00eel putea furniza. Dup\u0103 1989 s-a ajuns la satisfacerea acestor nevoi \u015fi de aici individualism absolut d\u0103r\u00e2m\u0103tor, lipsa oric\u0103rei idei de bun\u0103stare colectiv\u0103.<br \/>\n<strong>A.G.:<\/strong> Legat de acest angrenaj, capitalism-comunism, povesti\u0163i undeva c\u0103, \u00een anii \u201890, tinerii, indivizii marginali care ocupau str\u0103zile Parisului cer\u00e2nd condi\u0163ii mai bune de munc\u0103 \u015fi securitate, invadau ora\u015ful, jefuind magazine, distrug\u00e2nd automobile, numai c\u0103, \u00een fa\u0163a impozantelor vitrine cu Jaguar-uri \u015fi Mercedes-uri, se opreau, priveau ma\u015finile \u015fi plecau mai departe, distrug\u00e2nd, mai \u00eencolo, un umil Peugeot.<br \/>\n<strong>C.K.:<\/strong> Ma\u015fin\u0103 cum aveam eu.<br \/>\n<strong>A.G.:<\/strong> Iat\u0103 c\u0103 ace\u015fti tineri, \u00een fa\u0163a opulen\u0163ei capitaliste \u00ee\u015fi declin\u0103 competen\u0163ele revolu\u0163ionare \u015fi \u00ee\u015fi spun: \u201eP\u00e2n\u0103 aici. Noi nu putem merge mai departe. \u00c3sta este \u015fi visul nostru. \u015ei noi vrem s\u0103 conducem o a\u015fa ma\u015fin\u0103\u201d. \u015ei aici revin cumva la Veblen, care explica, la un moment dat, de ce nu este revolu\u0163ia posibil\u0103. De ce? Pentru c\u0103 oamenii m\u0103run\u0163i aspir\u0103 \u015fi ei la pozi\u0163iile de sus, la luxul ce le este momentan inaccesibil.<br \/>\n<strong>C.K.:<\/strong> Are dreptate Veblen.<br \/>\n<strong>A.G.:<\/strong> \u015ei atunci schimbarea social\u0103 nu este altceva dec\u00e2t o cale de a promova ierarhic?<br \/>\n<strong>C.K.:<\/strong> \u00cen primul r\u00e2nd, ace\u015fti tineri nu erau revolu\u0163ionari. Erau a\u015fa de aliena\u0163i, prin\u015fi \u00een mirajul m\u0103rfii, \u00eenc\u00e2t \u00een fa\u0163a bunurilor de lux au r\u0103mas \u00eempietri\u0163i. Capacitatea lor de a produce dezordine nu a fost una suficient de viguroas\u0103 datorit\u0103 faptului c\u0103 idealul lor era unul consumerist. O frustrare care traducea de fapt o alienare, mult mai profund\u0103 dec\u00e2t o simpl\u0103 frustrare. Asta reprezint\u0103 victoria capitalismului. Capitalismul a reu\u015fit s\u0103 fac\u0103 asta. Le-a oferit oamenilor un singur lucru: totdeauna mai mult, \u00eenc\u0103 mai mult. Asta e modelul ideal, un model al viitorului, este raiul pe p\u0103m\u00e2nt. Comunismul ne-a spus c\u0103, peste una, dou\u0103 genera\u0163ii, va face raiul pe p\u0103m\u00e2nt. Ei bine, nu vine raiul. Realitatea este mai dur\u0103 dec\u00e2t visurile noastre. Revenind la capitalism, \u00een 1989, cretinii au crezut c\u0103 vor avea locurile de munc\u0103 din comunism \u015fi capacitatea de consum din capitalism. Am spus asta \u00een ianuarie 1990 \u015fi am fost \u00eenjurat, f\u0103cut cinic, sinistru. Eu aveam experien\u0163a mea din Vest.<br \/>\nA.G.: \u00cen Adio diferen\u0163ei. Eseu asupra modernit\u0103\u0163ii t\u00e2rzii, un mic text se intituleaz\u0103 Spaim\u0103 \u015fi nostalgie. Care v\u0103 sunt spaimele \u015fi nostalgiile, domnule C.K.?<br \/>\n<strong>C.K.:<\/strong> Acum spaima mea vine din cauza faptului c\u0103 suntem \u00een pragul unui r\u0103zboi. Nu un r\u0103zboi rece, ci unul cald. Spaima deriv\u0103 din faptul c\u0103 imperiul american sl\u0103be\u015fte, nu numai fa\u0163\u0103 de Rusia, ci \u015fi fa\u0163\u0103 de China, fa\u0163\u0103 de celelalte \u0163\u0103ri din BRICS.<br \/>\n<strong>A.G.:<\/strong> Este a\u015fa ceva un motiv de spaim\u0103?<br \/>\n<strong>C.K.:<\/strong> Dac\u0103 e r\u0103zboi, suntem \u00een situa\u0163ia de a fi \u0163inta rachetelor ruse\u015fti. Deci motiv de \u00eengrijorare. Alt\u0103 spaim\u0103 deriv\u0103 din declinul \u00eenaltei culturi.<br \/>\n<strong>A.G.:<\/strong> Este \u015fi o stare de nostalgie? A\u0163i v\u0103zut filmul Nostalgia?<br \/>\n<strong>C.K.:<\/strong> Nostalgia mea este legat\u0103 de trecerea timpului \u015fi recursul la perioada tinere\u0163ii. La un om b\u0103tr\u00e2n ca mine, da, tinere\u0163ea devine subiectul nostalgiei. \u00cencetul cu \u00eencetul, trupul nu mai r\u0103spunde la voin\u0163a ta. Capul merge, voin\u0163a exist\u0103. Teoria e bun\u0103, practica e mai grea.<br \/>\n<strong>A.G.:<\/strong> \u00cen acela\u015fi eseu f\u0103cea\u0163i referire, un pic melancolic, la scris ca la o metod\u0103 de a \u00eempiedica scurgerea timpului. V\u0103 este fric\u0103 de scurgerea timpului?<br \/>\n<strong>C.K.:<\/strong> Nu m\u0103 tem de scurgerea timpului. Noi ne scurgem, nu\u00a0 timpul. Cu timpul devii \u00een\u0163elept, dar pierzi ceea ce este important, asta \u015ftim de la greci: frumuse\u0163ea uman\u0103 rezid\u0103 \u00een starea de tinere\u0163e. E de-ajuns s\u0103 citesc Dialogurile lui Platon ca s\u0103 observ asta. De ce Socrate este \u00eendr\u0103gostit de Alcibiade? Fiindc\u0103 este un t\u00e2n\u0103r fecior foarte frumos. Pe de alt\u0103 parte, c\u00e2nd un b\u0103iat spune despre o domni\u015foar\u0103 t\u00e2n\u0103r\u0103 c\u0103 are frumuse\u0163ea tinere\u0163ii, asta este ceva teribil, asta \u00eenseamn\u0103 c\u0103 atunci c\u00e2nd va \u00eemb\u0103tr\u00e2ni va deveni h\u00e2d\u0103. Grecii au \u015ftiut asta, c\u0103 frumuse\u0163ea este tinere\u0163ea.<br \/>\n<strong>A.G.:<\/strong> V\u0103 este team\u0103 un pic de moarte?<br \/>\n<strong>C.K.:<\/strong> Nu m\u0103 tem de moarte. Deloc. Nici de eternitatea ei nu m\u0103 tem. M\u0103 tem, \u00een schimb, de ceea ce am v\u0103zut la mama mea, de degradarea \u015fi de catastrofa care este b\u0103tr\u00e2ne\u0163ea. De asta da, m\u0103 tem. C\u00e2nd te degradezi, devii un fel de antitez\u0103 a omului. Omul este inteligen\u0163\u0103, este vivace \u00een g\u00e2ndire, \u00een memorie, \u00een capacitatea de a exprima ni\u015fte sentimente. B\u0103tr\u00e2ne\u0163ea este catastrofa, c\u00e2nd toate acestea nu mai exist\u0103. Nu m\u0103 tem dac\u0103 a\u015f muri m\u00e2ine de un infarct. Nu \u00eemi doresc s\u0103 mor pu\u0163in c\u00e2te pu\u0163in.<br \/>\n<strong>A.G.:<\/strong> Cum v\u0103 raporta\u0163i la copil\u0103rie? Ave\u0163i un timp magic al dumneavoastr\u0103, aidoma timpului din filmul celebru al lui Orson Welles?<br \/>\n<strong>C.K.:<\/strong> Rosebud? Ha, ha, ha. Nostalgia mea legat\u0103 de anii petrecu\u0163i la \u0163ar\u0103. Era interesant, fiindc\u0103 era \u00een plin r\u0103zboi. Nu \u015ftiam ce se petrece \u00een lumea oamenilor adul\u0163i. Era o via\u0163\u0103 protejat\u0103 de femei, pentru c\u0103 tr\u0103iam cu mama mea \u015fi veri\u015foara mamei mele \u00eentr-o ferm\u0103 unde eram doi b\u0103ie\u0163i, eu \u015fi veri\u015forul meu. Eram m\u00e2ng\u00e2ia\u0163i \u015fi proteja\u0163i. Via\u0163a era foarte simpl\u0103. Animalele pe care le \u00eengrijeam, holdele \u00een pragul verii, mirosul f\u00e2nului cosit, culesul castanelor, al merelor, al afinelor de p\u0103dure, apoi ra\u0163ele, g\u00e2\u015ftele, boii no\u015ftri enormi, albi ca z\u0103pada, iat\u0103 momentele magice ale copil\u0103riei. Magia a disp\u0103rut odat\u0103 cu \u0163\u0103ranii, acolo nu mai sunt \u0163\u0103rani.<br \/>\n<strong>A.G.:<\/strong> Scurt, foarte scurt. Jack London sau Hemingway?<br \/>\n<strong>C.K.:<\/strong> Jack London.<br \/>\n<strong>A.G.:<\/strong> Bergman sau Tarkovski?<br \/>\n<strong>C.K.:<\/strong> Pentru mine Tarkovski.<br \/>\n<strong>A.G.:<\/strong> Literatur\u0103 sau filosofie?<br \/>\n<strong>C.K.:<\/strong> Ha, ha, ha. Ambele.<br \/>\n<strong>A.G.:<\/strong> Pentru ast\u0103zi este suficient.<br \/>\n<strong>C.K.:<\/strong> Mul\u0163umesc mult.<br \/>\n<strong>A.G., A.H.:<\/strong> La fel \u015fi noi.<\/p>\n<p>Not\u0103: Acest dialog reprezint\u0103 continuarea interviului cu titlul De la tinere\u0163ea de st\u00e2nga la b\u0103tr\u00e2ne\u0163ea tot de st\u00e2nga, ap\u0103rut \u00een Cultura, nr. 32-33, 11 septembrie 2014.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>CLAUDE KARNOOUH \u00een dialog cu ALEXANDRU H\u00c2N\u0162ARI \u015fi AURELIAN GIUG\u00c3L &nbsp; Alexandru H\u00e2n\u0163ari: Referitor la acea perioad\u0103 din biografia dumneavoastr\u0103 care a coincis cu r\u0103zboiul din Algeria \u2013 cum s-a sim\u0163it un lupt\u0103tor antiimperialist \u00een ditamai r\u0103zboiul imperialist? Claude Karnoouh: Prost, foarte prost. Trebuie \u00eens\u0103 s\u0103 judec\u0103m contextual. Eram t\u00e2n\u0103r, abia ie\u015fisem din adolescen\u0163\u0103 \u015fi&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/omul-nou-este-omul-capitalismului\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">\u201eOmul nou este omul capitalismului\u201c<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[48],"tags":[15332,15331],"class_list":["post-24864","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-dezbatere","tag-antiimperialist","tag-organizare-de-tip-militar"],"views":2972,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24864","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=24864"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24864\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":24865,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24864\/revisions\/24865"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=24864"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=24864"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=24864"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}