De ceva vreme, \u00eendeosebi de la 11 septembrie 2001 \u00eencoace, dezbaterile asupra ciocnirii dintre civiliza\u0163iile cre\u015ftin\u0103 \u015fi musulman\u0103 de\u0163in, \u00een mod constant, prim-planul manifest\u0103rilor ce graviteaz\u0103 \u00een jurul subiectelor fierbin\u0163i ale lumii contemporane. Desf\u0103\u015furat\u0103 cu prec\u0103dere\u00a0 \u00een spa\u0163iul nord-american, dezbaterea s-a extins, treptat, \u015fi \u00een cel european, \u00een urma unor atentate puse la cale de c\u0103tre progeniturile genera\u0163iilor unu, doi de emigran\u0163i musulmani \u00een Europa, fenomen care a atins v\u00e2rful aisbergului anul acesta, dup\u0103 atacul din ianuarie asupra redac\u0163iei revistei Charlie Hebdo \u00een Paris \u015fi dup\u0103 afluxul sufocant de emigran\u0163i din Orientul Apropiat, \u00eenregistrat de la \u00eenceputul anului \u015fi p\u00e2n\u0103 \u00een prezent, aflux care a obligat Uniunea European\u0103 s\u0103 nu se mai eschiveze \u00een fa\u0163a unei probleme reale \u015fi, aparent, f\u0103r\u0103 o solu\u0163ie viabil\u0103, pe termen lung.
\nInteresant\u0103, pentru cel preocupat nu doar a urm\u0103ri, ci \u015fi a deslu\u015fi i\u0163ele situa\u0163iei, este constatarea haosului interpretativ generat. \u00cencep\u00e2nd de la nivel politic \u015fi p\u00e2n\u0103 la nivel de opinie individual\u0103 pozi\u0163iile ideologice dominante, vizibile, sunt extreme: una v\u0103dit aversiv\u0103, ce nu ezit\u0103 a-\u015fi exprima opozi\u0163ia fa\u0163\u0103 de emigra\u0163ie, merg\u00e2nd p\u00e2n\u0103 la amenin\u0163\u0103rile extremei drepte, cealalt\u0103 pasiv-tolerant\u0103, consider\u00e2nd primirea emigran\u0163ilor \u00een concordan\u0163\u0103 cu idealurile umanitare, faptul neput\u00e2nd reprezenta, \u00een consecin\u0163\u0103, o problem\u0103 serioas\u0103 pentru \u0163\u0103rile europene. Ambele pozi\u0163ii au \u00eens\u0103 supozi\u0163ii pe care, se pare, nu sunt dispuse s\u0103 le ia \u00een discu\u0163ie, de care, altfel spus, nu par a fi con\u015ftiente.
\nCum nucleul tare al problemei este cel religios (c\u0103ci datele problemei ar fi cu totul altele dac\u0103 ar fi \u00een joc o emigra\u0163ie de tip intrareligios), voi ignora, momentan, voi l\u0103sa elementele de ordin politico-economic \u00een plan secund. Dac\u0103 aversioni\u015ftii sunt tributari supozi\u0163iei dominante conform c\u0103reia adep\u0163ii unei religii nu sunt capabili s\u0103 dob\u00e2ndeasc\u0103 o con\u015ftiin\u0163\u0103 exterioar\u0103 religiei din care fac parte, existen\u0163a lor rezum\u00e2ndu-se la o reeditare perpetu\u0103 a modelelor tradi\u0163ionale sacre, pasivi\u015ftii \u00ee\u015fi construiesc viziunea pe baza supozi\u0163iei fundamentale c\u0103 fiin\u0163a uman\u0103 are puterea de a transgresa barierele religioase, devenite insignifiante \u00een confruntarea cu situa\u0163iile limit\u0103, de via\u0163\u0103 \u015fi de moarte. Prima supozi\u0163ie poate fi etichetat\u0103 drept eliadesc\u0103, cea de-a doua drept kantian\u0103. Situa\u0163ia nu este deloc simpl\u0103, dat fiind c\u0103 aceste supozi\u0163ii sunt ele \u00eensele problematice. Pe de o parte, dac\u0103 teoria lui Eliade ar fi efectiv\u0103, atunci nu am mai putea vorbi de evolu\u0163ie, \u00een s\u00e2nul religiilor: practicantul religios s-ar rezuma la a repeta la infinit, cu stricte\u0163e, modelele sacre (ele persist\u00e2nd \u00een manier\u0103 camuflat\u0103 chiar \u015fi atunci c\u00e2nd se instituie procesul de desacralizare, dar, \u00een acest caz, nu mai putem vorbi de religie, sau de evolu\u0163ie \u00eenl\u0103untrul ei, ea fiind deja moart\u0103). Pe de alt\u0103 parte, dac\u0103 teoria lui Kant ar fi efectiv\u0103, omenirea ar experimenta deja altruismul generalizat \u015fi gratuit, cel pu\u0163in \u00een comunit\u0103\u0163ile multireligioase \u015fi multietnice cu vechime, fapt care, din p\u0103cate, \u00eenc\u0103 las\u0103 de dorit. Nici eterna re\u00eentoarcere, nici imperativul categoric nu sunt infailibile, respectiv aplicabile necondi\u0163ionat istoriei.
\nCeea ce-i \u00eengrijoreaz\u0103 pe aversioni\u015fti este caracterul agresiv-exclusivist al unora dintre tradi\u0163iile religioase ale noilor veni\u0163i, pe care ei le extrapoleaz\u0103 \u00eentregii religii islamice (se vorbe\u015fte de islam deoarece marea majoritate a emigran\u0163ilor c\u0103tre \u0163\u0103rile europene provine din s\u00e2nul acestei religii, dar \u015fi pentru c\u0103 atentatele comise \u00een numele islamului, ast\u0103zi, pe mapamond, dep\u0103\u015fesc net, numeric, pe cele comise \u00een numele altor religii). Or, acest procedeu sofistic denot\u0103 nu doar insuficienta cunoa\u015ftere a lumii musulmane contemporane, extrem de complexe \u015fi de variate, dar \u015fi puterea de a genera traumatisme a r\u0103ului violent, barbar, hipnoza de care se las\u0103 subjugat\u0103 fiin\u0163a \u00een fa\u0163a r\u0103ului poten\u0163ial, imaginar. Pe fondul anxiet\u0103\u0163ii, \u00eens\u0103, nu se poate construi dialogul. De o dezbatere, \u00eentre exponen\u0163ii aversionismului \u015fi ai pasivismului, nici c\u0103 poate fi vorba, \u00een acest context. Totu\u015fi, creionarea unui teren comun al confrunt\u0103rii reprezint\u0103 condi\u0163ia necesar\u0103, minimal\u0103, pentru \u00eenceput, deosebirea realului de imaginar \u015fi identificarea erorilor fundamentale comise \u00een mod voluntar sau involuntar constituind primul pas.
\nContrar imagina\u0163iei colective \u015fi a curentului dominant, nu \u00een toate \u0163\u0103rile musulmane politicul fuzioneaz\u0103 cu religiosul, cu alte cuvinte nu sunt toate guvernate de rigida lege a Shariei; \u00een plus, acolo unde acest lucru se \u00eent\u00e2mpl\u0103, Sharia nu este aplicat\u0103 \u00een acela\u015fi mod, nici nu acoper\u0103 toate aspectele vie\u0163ii sociale. Diferen\u0163ele sunt mari, uneori extreme: de pild\u0103, dac\u0103 \u00een Arabia Saudit\u0103 femeile nu au voie s\u0103 \u015fofeze, \u00een Iran, dimpotriv\u0103, \u015fofeaz\u0103 \u015fi chiar sunt excelente \u015foferi\u0163e (oricine a vizionat m\u0103car un film de-al regizorului Abbas Kiarostami a fost, cred, frapat de aceast\u0103 realitate cotidian\u0103 iranian\u0103). Exemplele pot continua, dar nu ele reprezint\u0103 obiectivul central aici, ci eviden\u0163ierea faptului c\u0103 tradi\u0163iile variaz\u0103, de la un spa\u0163iu la altul. Tradi\u0163ia primeaz\u0103, \u00een orice religie, \u00eenaintea textelor sale sacre. Chiar \u015fi atunci c\u00e2nd se vorbe\u015fte despre primatul interpret\u0103rii literale avem de-a face, \u00een fond, cu o tradi\u0163ie care \u00eencurajeaz\u0103 interpretarea literal\u0103 (atunci c\u00e2nd interpretarea literal\u0103 este cu putin\u0163\u0103, mai precis atunci c\u00e2nd textele sacre fundamentale nu sunt ele \u00eensele contradictorii sau ambigue). Devine limpede, a\u015fadar, eroarea fundamental\u0103 a aversioni\u015ftilor: pentru ei, islamul radical este islamul pur \u015fi simplu. Exist\u0103 \u015fi voci care sus\u0163in c\u0103 \u201eislamul radical\u201c este un pleonasm, dat fiind c\u0103 at\u00e2t modelul oferit de Mahomed (v\u0103zut drept singurul \u00eentemeietor de mare religie care a luptat cu sabia \u00een m\u00e2n\u0103 pentru impunerea credin\u0163ei sale, ucig\u00e2nd \u015fi put\u00e2nd fi etichetat drept un asasin sau un criminal), c\u00e2t \u015fi multe dintre preceptele sale, consemnate \u00een Coran, incit\u0103 la violen\u0163\u0103 \u015fi la crim\u0103, \u00eens\u0103, iar\u0103\u015fi, se omite faptul c\u0103 nu textul sacru sau faptele profetului, ci interpretarea acestora primeaz\u0103, \u00eentr-o anumit\u0103 tradi\u0163ie, tradi\u0163ia ghid\u00e2nd via\u0163a concret\u0103 a comunit\u0103\u0163ii religioase. Aceasta \u00eenseamn\u0103 c\u0103 o tradi\u0163ie a toleran\u0163ei nu va \u00eencuraja acele pasaje sau fapte ce pot \u00eendemna la violen\u0163\u0103 (gen de pasaje, respectiv fapte care sunt de reg\u0103sit \u015fi \u00een alte religii, inclusiv \u00een cre\u015ftinism) \u015fi c\u0103 nu religia \u00eens\u0103\u015fi se cuvine a fi \u00eenfierat\u0103 pentru anumite comportamente religioase, ci tradi\u0163iile care \u00eei confer\u0103 substan\u0163\u0103 \u015fi care sunt ele \u00eensele, adesea, antagoniste.
\nA doua eroare a aversioni\u015ftilor const\u0103 \u00een ignorarea diversit\u0103\u0163ii religiilor din care provin emigran\u0163ii. Cum cei mai mul\u0163i emigran\u0163i ajun\u015fi anul acesta \u00een Europa provin din Siria, este util de precizat c\u0103 Siria reprezenta, \u00een momentul izbucnirii r\u0103zboiului civil, \u0163ara din Orientul Apropiat cu cel mai mare num\u0103r de cre\u015ftini (s\u0103 nu uit\u0103m, viziunea lui Pavel din Tars a avut loc pe drumul Damascului, pe drumul c\u0103tre capitala Siriei), cu un standard \u00eenalt de via\u0163\u0103 \u015fi cu o tradi\u0163ie multisecular\u0103 a toleran\u0163ei interreligioase, \u0163ar\u0103 care, adeseori, era oferit\u0103 drept un model exemplar al dialogului dintre religii \u015fi al convie\u0163uirii lor armonioase! Aceasta \u00eenseamn\u0103 c\u0103, pe de o parte, mul\u0163i dintre emigran\u0163ii sirieni ajun\u015fi anul acesta \u00een Europa sunt cre\u015ftini, pe de alt\u0103 parte, c\u0103 emigran\u0163ii sirieni de religie musulman\u0103 poart\u0103 cu ei tradi\u0163ia vie a unei \u00eendelungate convie\u0163uiri interreligioase \u015fi a unei toleran\u0163e concrete, practice, nu pur teoretice.
\nO a treia eroare, care \u015fi ea c\u00e2nt\u0103re\u015fte greu \u00een definirea punctului de vedere aversionist, se refer\u0103 la pericolul demografic reprezentat de \u201einvazia\u201c musulman\u0103, pericol care ar avea, \u015fi el, sorginte religioas\u0103. Conform acestei viziuni, familiile musulmane nasc mai mul\u0163i copii dec\u00e2t cele cre\u015ftine, astfel c\u0103 peste zeci sau sute de ani, \u00een multe loca\u0163ii din Europa, musulmanii vor deveni majoritari. Or, \u015fi aici, starea de fapt vine s\u0103 contrazic\u0103 temerile aversioni\u015ftilor. Statisticile din ultimii ani arat\u0103 cu claritate c\u0103 \u00een \u0163\u0103rile musulmane reprezentative din Orientul Apropiat natalitatea se afl\u0103 la acela\u015fi nivel, ba chiar \u00een unele cazuri sub media \u0163\u0103rilor europene. Emanciparea femeii \u00een \u0163\u0103ri precum Iran sau Turcia poate fi colegat\u0103 direct acestui fenomen, ca \u015fi cre\u015fterea nivelului de trai \u015fi a standardelor de civiliza\u0163ie, aproape occidentale. Pericolul unei cre\u015fteri necontrolate a natalit\u0103\u0163ii \u00een r\u00e2ndul popula\u0163iei musulmane emigrate \u00een Europa nu poate s\u0103 vin\u0103, a\u015fadar, de la religia musulman\u0103 \u00eens\u0103\u015fi sau de la tradi\u0163ia musulman\u0103 pe care emigran\u0163ii o aduc cu ei \u00een Europa, ci abia de la politicile de protec\u0163ie europene social\u0103, care fac posibil ca o familie cu mul\u0163i copii s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 exclusiv de pe urma ajutoarelor sociale, f\u0103r\u0103 s\u0103 mai fie nevoie ca p\u0103rin\u0163ii s\u0103 munceasc\u0103. Or, aceasta este o alt\u0103 problem\u0103, care nu este generat\u0103 de na\u0163ionalitatea, tradi\u0163ia sau religia emigrantului.
\nO a patra eroare a aversioni\u015ftilor se refer\u0103 la atitudinea tinerilor crescu\u0163i \u015fi educa\u0163i \u00een societ\u0103\u0163ile occidentale fa\u0163\u0103 de religia p\u0103rin\u0163ilor lor, pe de o parte, respectiv fa\u0163\u0103 de societatea care i-a adoptat, pe de alt\u0103 parte. Radicalizarea multor tineri musulmani europeni \u015fi al\u0103turarea lor trupelor extremi\u015ftilor ISIS sunt factorii fundamentali care alimenteaz\u0103 acest curent de opinie. \u015ei totu\u015fi, \u015fi \u00een aceast\u0103 privin\u0163\u0103, prejudec\u0103\u0163ile dovedesc a dispune de o for\u0163\u0103 de seduc\u0163ie superioar\u0103 st\u0103rii de fapt. \u00cen \u0163\u0103ri care cunosc o veche tradi\u0163ie imigra\u0163ionist\u0103, precum SUA sau Canada, se constat\u0103 cum tinerii n\u0103scu\u0163i \u00een familii musulmane se \u00eendep\u0103rteaz\u0103 tot mai mult de tradi\u0163iile religioase ale respectivelor familii. Acest lucru este valabil \u015fi pentru \u0163\u0103rile europene, chiar dac\u0103 manifest\u0103rile extreme par s\u0103 fie mai zgomotoase \u00een prezent \u015fi s\u0103 sugereze contrariul. Islamul, \u00een ansamblul s\u0103u, nu este o religie secularizat\u0103, dar care alt loc, dac\u0103 nu societatea occidental\u0103 contemporan\u0103, poate fi mai favorabil acceler\u0103rii acestui proces? Cu alte cuvinte, a ne imagina o viitoare societate european\u0103 dominat\u0103 de musulmanii deveni\u0163i majoritari, \u00een care este abolit\u0103 orice diferen\u0163\u0103 \u00eentre via\u0163a laic\u0103 \u015fi cea religioas\u0103 \u015fi \u00een care singura lege acceptat\u0103 \u015fi aplicat\u0103 este Sharia, este oarecum absurd, deoarece ar \u00eensemna ca, peste zeci sau sute de ani, urma\u015fii emigran\u0163ilor musulmani de ast\u0103zi (care, dup\u0103 cum am vazut, nu sunt radicali, op\u0163iunea lor de a-\u015fi cl\u0103di o nou\u0103 via\u0163\u0103 \u00een societatea occidental\u0103 fiind, \u015fi ea, m\u0103rturie atitudinii lor liberale fa\u0163\u0103 de propria religie) s\u0103 fie mai radicali dec\u00e2t ai lor str\u0103buni. Discursul despre radicalizarea religioas\u0103 nu este condi\u0163ionat de fenomenul migra\u0163ionist, \u015fi nici nu \u00eei afecteaz\u0103 numai pe exponen\u0163ii religiei musulmane, dar trebuie totu\u015fi men\u0163ionat faptul c\u0103 el este invers propor\u0163ional cu eficien\u0163a sistemului educativ \u015fi cu nivelul de bun\u0103stare \u015fi de armonie social\u0103, factori care stau \u00een puterea politicilor educa\u0163ionale \u015fi sociale europene, nu a sectarismului religios.
\nA cincea eroare a aversioni\u015ftilor nu este propriu-zis religioas\u0103, ci economic\u0103. Frica c\u0103 emigran\u0163ii ar putea sufoca economia statelor europene preocup\u0103 p\u00e2n\u0103 la \u00eengrijorare pe mul\u0163i occidentali, inclusiv la nivel politic, \u00eens\u0103 prognozele oficiale precizeaz\u0103 c\u0103 Uniunea European\u0103 are nevoie, \u00een urm\u0103torii cinci-zece ani, de aproximativ 40 de milioane de emigran\u0163i pentru a putea subzista \u015fi progresa. A\u015fadar, nu emigra\u0163ia constituie o problem\u0103, \u015fi e\u015falonarea acesteia, efectuarea ei \u00eentr-un mod programat, selectiv. Dac\u0103 40 de milioane de emigran\u0163i sosesc \u00een Europa \u00eentr-un singur an, atunci da, este o problem\u0103, dar dac\u0103 primirea \u015fi integrarea lor se face e\u015falonat, \u00een func\u0163ie de necesit\u0103\u0163i (cum s-a \u00eent\u00e2mplat, \u00eentr-o anumit\u0103 m\u0103sur\u0103, p\u00e2n\u0103 acum), faptul va trece ca \u015fi neobservat. Dac\u0103 mai \u0163inem cont \u015fi de faptul c\u0103 \u00een special cei \u00eenst\u0103ri\u0163i \u00ee\u015fi pot permite luxul migra\u0163iei, proces care presupune parcurgerea mai multor \u0163\u0103ri \u015fi m\u0103ri, \u00een care este nevoie de c\u0103l\u0103uze \u015fi de ghizi obi\u015fnui\u0163i s\u0103 solicite sume consistente de bani \u00een schimbul serviciilor oferite, motivele acestui tip de preocupare anxioas\u0103 ar trebui s\u0103 dispar\u0103.
\nNici adep\u0163ii pasivismului tolerant, \u00eeng\u0103duitor \u00een raport cu afluxul tot mai mare de emigran\u0163i, nu par a con\u015ftientiza \u015fi a-\u015fi pune \u00een discu\u0163ie supozi\u0163iile, respectiv erorile comune care le definesc \u015fi delimiteaz\u0103 pozi\u0163ia. \u00cenainte de toate, prima eroare pe care o comit este aceea a idealismului. \u00cen cel mai pur spirit kantian, ei nu concep defel faptul c\u0103 o fiin\u0163\u0103 uman\u0103 ar putea fi tratat\u0103 altfel dec\u00e2t ca un scop \u00een sine, nicidecum doar ca un mijloc. Nimic de repro\u015fat, la nivel teoretic. Ceea ce se ignor\u0103, \u00eens\u0103, este faptul c\u0103 aplicarea acestui imperativ categoric kantian, \u00een anumite condi\u0163ii istorice concrete, devine cu neputin\u0163\u0103. C\u00e2nd capacitatea societ\u0103\u0163ii de a se autogestiona eficient, \u00een interesul tuturor membrilor s\u0103i, colapseaz\u0103, idealurile umaniste \u015fi aplicarea lor sunt, a\u015fa dup\u0103 cum ne dovede\u015fte istoria, l\u0103sate \u00een plan secund \u015fi chiar de tot abandonate. Nu este cazul Europei, p\u00e2n\u0103 \u00een acest moment, \u00eens\u0103 \u00eengrijor\u0103rile liderilor europeni, demersurile pe care le depun \u00een ultimul timp pentru a diminua, chiar stopa fluxul de emigran\u0163i, de a-i opri pe malul cel\u0103lalt al Bosforului, ilustreaz\u0103 tocmai limitele idalului umanist universal, limitele visului european.
\nA doua eroare a pasivismului tolerant poate fi considerat refuzul de a disocia \u00eentre norm\u0103 \u015fi aplicabilitatea acesteia. Ignorarea faptului c\u0103 criza migra\u0163ionist\u0103, ca \u015fi at\u00e2tea alte probleme ale lumii contemporane, reprezint\u0103 \u00een fond expresia e\u015fecului lamentabil al altui text idealist, Declara\u0163ia Universal\u0103 a Drepturilor Omului, este de natur\u0103 s\u0103 conduc\u0103 pe o pist\u0103 care, \u015fi ea, ar putea fi sanc\u0163ionat\u0103 drastic de c\u0103tre evolu\u0163ia istoric\u0103. Tocmai faptul c\u0103 drepturile omului nu sunt dublate, la nivel global, de mijloace eficiente care s\u0103 asigure respectarea \u015fi aplicarea lor (dintre acestea, inexisten\u0163a unei armate mondiale care s\u0103 sanc\u0163ioneze abuzurile, la nivel statal, este cel mai semnificativ), genereaz\u0103 crizele emigra\u0163iei. Teoretic vorbind, orice individ are dreptul de a migra \u015fi de a se stabili \u00een orice \u0163ar\u0103 dore\u015fte, astfel c\u0103 emigra\u0163ia nu ar trebui s\u0103 constituie o problem\u0103, ci un fapt banal; din p\u0103cate, acest drept nu este \u00eenc\u0103 unul universal iar fluxul migra\u0163ionist, nefiind continuu, creeaz\u0103 blocaje \u015fi sincope, atunci c\u00e2nd cap\u0103t\u0103 caracter de mas\u0103, \u00een situa\u0163ii social-istorice de limit\u0103. Umanitatea \u00eenc\u0103 nu fiin\u0163eaz\u0103 \u00een mod unitar; din acest motiv, este extrem de dificil a se vorbi despre umanitate, realitatea din teren oblig\u00e2ndu-ne a discuta despre state \u015fi na\u0163iuni, \u00eentre cele mai multe dintre acestea barierele fiind mai solide, mai grele dec\u00e2t voin\u0163a de a le ridica.
\nA treia eroare a pasivismului tolerant const\u0103 \u00een ignorarea e\u015fecului dialogului interreligios, a\u015fa cum a fost el schi\u0163at la nivel global p\u00e2n\u0103 \u00een momentul de fa\u0163\u0103. Timid, extrem de timid, cu rezultate modeste, dialogul interreligios sufer\u0103 de o incapacitate constitutiv\u0103: pentru a ajunge la un acord, exponen\u0163ii diferitelor religii ar trebui s\u0103 ignore aspecte esen\u0163iale ale doctrinelor pe care le \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fesc \u015fi s\u0103 accepte mutarea discu\u0163iei pe un teren eminamente laic. Cu alte cuvinte, ei pot s\u0103 cad\u0103 de acord, dar numai referitor la aspecte oarecum exterioare, tangen\u0163iale religiilor ai c\u0103ror vii purt\u0103tori sunt. Or, dialogul interreligios nu poate fi ignorat, \u00eentr-o lume, \u00eentr-o Europ\u0103 care se dore\u015fte a fi multietnic\u0103, multicultural\u0103 \u015fi multireligioas\u0103, \u015fi nici limitele sale teoretice \u015fi practice nu pot fi, \u00eentr-o clipit\u0103, transgresate.
\nA patra eroare a pasivismului tolerant este nutrit\u0103 de credin\u0163a aproape naiv\u0103 \u00een capacitatea inepuizabil\u0103 de adaptare \u015fi de schimbare a omului european, respectiv a emigrantului. Uneori se omite faptul c\u0103 primul care trebuie s\u0103 fac\u0103 un pas \u00een fa\u0163\u0103, \u00een sensul model\u0103rii atitudinii sale fa\u0163\u0103 de cel\u0103lalt, fa\u0163\u0103 de str\u0103in, este europeanul autohton, nu emigrantul. Or, pe de o parte, istoria european\u0103 nu ofer\u0103 indicii \u00eencurajatoare, \u00een aceast\u0103 privin\u0163\u0103 (abia au trecut 70 de ani de la sf\u00e2r\u015fitul celei de-a doua conflagra\u0163ii mondiale, motivat\u0103 printre altele \u015fi rasial, z\u0103mislire jenant\u0103 a spiritului politic european), pe de alt\u0103 parte, gradul de integrare al comunit\u0103\u0163ilor de emigran\u0163i \u00een \u0163\u0103rile europene gazd\u0103, pe durata acestor ultimi 70 de ani, nu ofer\u0103 numai indicii pozitive. De\u015fi pe deplin con\u015ftiente de faptul c\u0103 principalul inamic al integr\u0103rii este ghetoizarea emigran\u0163ilor, constituirea lor \u00een comunit\u0103\u0163i relativ autonome \u015fi separate de corpul social larg, autorit\u0103\u0163ile europene nu dispun \u00eentotdeauna de mijloacele preventive necesare. Precum \u00een jocul fatal al ac\u0163iunii \u015fi reac\u0163iunii, ghetoizarea genereaz\u0103, \u00een cealalt\u0103 tab\u0103r\u0103, ascensiunea extremei drepte \u015fi \u00eengrijorarea celor care nu doresc \u00eenfiriparea unui stat \u00een stat, cu toate consecin\u0163ele nefaste imaginabile.
\nNu \u00een ultim\u0103 instan\u0163\u0103, ca o a cincea eroare, pasivismul tolerant pare s\u0103 ignore riscurile concrete la care se expune, sacrificiile (inclusiv de vie\u0163i omene\u015fti) pe care va trebui s\u0103 le fac\u0103 pentru a asigura pacea \u015fi armonia unei lumi care, odat\u0103 cu sosirea emigran\u0163ilor, nu va mai fi niciodat\u0103 aceea\u015fi. F\u0103r\u0103 a c\u0103dea prad\u0103 viziunilor extreme care anun\u0163\u0103 islamizarea Europei drept iminent\u0103 \u015fi cheam\u0103 la o lupt\u0103 preventiv\u0103 c\u00e2t \u00eenc\u0103 mai este posibil, e nevoie de acceptarea faptului c\u0103 ciocnirile violente dintre membrii diferitelor religiilor, chiar dac\u0103 vor avea un caracter excep\u0163ional \u015fi izolat, se vor petrece. Oric\u00e2t de preocupat\u0103 va fi societatea european\u0103 pentru a asigura integrarea armonioas\u0103 a tuturor noilor veni\u0163i, nu va putea gestiona crizele de identitate \u015fi de con\u015ftiin\u0163\u0103 ale tuturor. \u00cen cazuri extreme, indivizi neintegra\u0163i, inadaptabili \u015fi refula\u0163i vor r\u0103bufni. Societatea european\u0103 va trebui s\u0103 se a\u015ftepte la asemenea incidente \u015fi s\u0103 se obi\u015fnuiasc\u0103 cu asemenea izbucniri. Implementarea idealurilor umaniste universale se pl\u0103te\u015fte cu s\u00e2nge, adeseori cu s\u00e2nge nevinovat. A\u015fa este istoria, pe m\u0103sura omului, nu a idealurilor sale.
\nPe m\u0103sura omului este, \u00eens\u0103, demersul critic constructiv, precum acesta schi\u0163at \u00een r\u00e2ndurile de fa\u0163\u0103. Numai asum\u00e2ndu-l \u015fi dezvolt\u00e2ndu-l se va putea ajunge la g\u0103sirea modalit\u0103\u0163ilor potrivite gestion\u0103rii eficiente a fenomenului (e)migra\u0163ionist contemporan. Or, pentru aceasta e nevoie de o societate (european\u0103 \u015fi nu numai) pacifizat\u0103, armonioas\u0103, capabil\u0103 s\u0103 sus\u0163in\u0103 o politic\u0103 extern\u0103 \u015fi de asimilare coerent\u0103, \u00een calea c\u0103reia polarizarea ideologic\u0103 extrem\u0103 \u015fi dezbinarea, \u00eendeosebi \u00eentr-o chestiune at\u00e2t de important\u0103 precum atitudinea fa\u0163\u0103 de emigran\u0163i, reprezint\u0103 pericole majore.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
De ceva vreme, \u00eendeosebi de la 11 septembrie 2001 \u00eencoace, dezbaterile asupra ciocnirii dintre civiliza\u0163iile cre\u015ftin\u0103 \u015fi musulman\u0103 de\u0163in, \u00een mod constant, prim-planul manifest\u0103rilor ce graviteaz\u0103 \u00een jurul subiectelor fierbin\u0163i ale lumii contemporane. Desf\u0103\u015furat\u0103 cu prec\u0103dere\u00a0 \u00een spa\u0163iul nord-american, dezbaterea s-a extins, treptat, \u015fi \u00een cel european, \u00een urma unor atentate puse la cale de… Cite\u0219te mai mult »Critica discursurilor extreme aferente fenomenului emigra\u0163ionist contemporan<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","footnotes":""},"categories":[3],"tags":[15330,15328,15329],"class_list":["post-24861","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-politica","tag-aversionistii","tag-evolutie","tag-traditii-religioase"],"views":1396,"jetpack_featured_media_url":"","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24861","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=24861"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24861\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":24863,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24861\/revisions\/24863"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=24861"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=24861"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=24861"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}