{"id":24855,"date":"2015-11-05T02:03:48","date_gmt":"2015-11-05T00:03:48","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=24855"},"modified":"2015-10-30T02:10:37","modified_gmt":"2015-10-30T00:10:37","slug":"sfarsitul-democratiei","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/sfarsitul-democratiei\/","title":{"rendered":"Sf\u00e2r\u015fitul democra\u0163iei?"},"content":{"rendered":"

Motto:<\/strong><\/em>
\n\u201eAm venit ca s\u0103-l vot\u0103m <\/strong>
\npe Traian B\u0103sescu.<\/strong>
\nDe ce? Pentru c\u0103 a\u015fa trebuie.\u201c<\/strong>
\n(aleg\u0103tor pre\u015fedinte <\/strong>
\nMi\u015fcarea Popular\u0103)<\/strong><\/p>\n

Votul universal nu este un drept natural \u015fi necondi\u0163ionat! Desigur, ne este aproape imposibil ast\u0103zi s\u0103 mai \u00een\u0163elegem acest fapt, dup\u0103 ce, de mai bine de un secol, p\u00e2n\u0103 \u015fi \u0163iuitul urechilor \u00eenal\u0163\u0103 imn libert\u0103\u0163ii de alegere \u015fi dreptului la vot universal. Uit\u0103m astfel c\u0103 impunerea pe scar\u0103 larg\u0103 a democra\u0163iei \u00een\u0163eleas\u0103 stricto sensu \u2013 ca egalitate absolut\u0103 a valorii votului indivizilor, indiferent de sex, ras\u0103, condi\u0163ie social\u0103 \u015fi material\u0103 \u2013 a fost condi\u0163ionat\u0103 de universalizarea educa\u0163iei, \u00een primul r\u00e2nd de alfabetizarea popula\u0163iei, de accesul la \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt, la informa\u0163ie, la cultur\u0103! Numai pentru c\u0103 \u015fcoala \u015fi-a deschis por\u0163ile din ce \u00een ce mai larg c\u0103tre categorii de oameni l\u0103sate vreme \u00eendelungat\u0103 pe dinafar\u0103 \u2013 femei, \u0163\u0103rani, \u0163igani \u2013 politica a putut s\u0103-\u015fi deschid\u0103, la r\u00e2ndul ei, por\u0163ile, l\u0103s\u00e2ndu-le s\u0103 decid\u0103 \u015fi chiar s\u0103 participe efectiv la conducerea ob\u015ftii.
\nOpozi\u0163ia dintre democra\u0163ie \u015fi elitism este un simplu mit. Politica a fost \u00eentotdeauna elitist\u0103. \u015ei chiar dac\u0103 \u00eentr-o societate democratic\u0103 acestui cuv\u00e2nt \u00eei prefer\u0103m termenul eligibil\/ eligibilitate, \u00een ambele cazuri \u015ftim c\u0103 este vorba de o r\u0103d\u0103cin\u0103 comun\u0103: alegerea. Trebuie s\u0103 fii un om ales \u2013 nu doar ca s\u0103 conduci \u00eentr-o societate democratic\u0103, dar \u015fi ca s\u0103 votezi pur \u015fi simplu. Nu poate alege dec\u00e2t omul ce are puterea de alegere, putere de alegere ce-l face, prin ea \u00eens\u0103\u015fi, s\u0103 fie ales, \u00een sensul de bun, nobil, aristocrat. Altfel spus, a fost nevoie ca tot mai mul\u0163i oameni s\u0103 devin\u0103 ale\u015fi \u2013 id est, educa\u0163i, cultiva\u0163i, informa\u0163i \u2013 pentru a putea alege. Nimeni nu ar \u00eencredin\u0163a dreptul la vot unor oameni incapabili s\u0103 discearn\u0103 binele de r\u0103u, adev\u0103rul de fals \/ minciun\u0103, oportunul de inoportun. Ca s\u0103 alegi \u2013 trebuie s\u0103 fii capabil s\u0103 alegi, ceea ce implic\u0103 o prealabil\u0103 elec\u0163iune. Ideea s-a men\u0163inut \u00eentreag\u0103 inclusiv \u00een societ\u0103\u0163ile democratice: oamenii \u00ee\u015fi pierd dreptul la alegere odat\u0103 cu pierderea discern\u0103m\u00e2ntului (debili mintali etc).
\nNu \u015ftiu dac\u0103 mai este clar cuiva ce semnifica\u0163ie are v\u00e2rsta majoratului \u015fi care este leg\u0103tura cu dreptul la vot\u2026 De\u015fi evident\u0103, aceast\u0103 eviden\u0163\u0103 a fost uitat\u0103 \u00eentr-un mod periculos. V\u00e2rsta de 18 ani este, aproximativ, v\u00e2rsta la care un om \u00ee\u015fi \u00eencheie studiile liceale, ciclul educa\u0163iei generale. Pentru a fi ales parlamentar \u00een Camera Deputa\u0163ilor, actuala Constitu\u0163ie prevede v\u00e2rsta de 23 de ani, v\u00e2rsta la care un om \u00ee\u015fi \u00eencheie studiile superioare. Senator sau pre\u015fedinte nu po\u0163i fi ales dec\u00e2t dup\u0103 \u00eemplinirea v\u00e2rstei de 35 de ani, adic\u0103 dup\u0103 ce ai avut timp suficient s\u0103 certifici prezen\u0163a \u015fi constan\u0163a anumitor calit\u0103\u0163i, s\u0103 \u00eenve\u0163i \u015fi s\u0103 aplici cele \u00eenv\u0103\u0163ate.
\nCriticile marilor g\u00e2nditori antici la adresa democra\u0163iei \u2013 perfect \u00eentemeiate \u2013 gravitau \u00een jurul aceluia\u015fi motiv: ignoran\u0163a \u201epoporului\u201c, incapacitatea de a cunoa\u015fte \u015fi recunoa\u015fte binele propriu \u015fi binele comun. Tocmai de aceea puterea trebuia s\u0103 fie de\u0163inut\u0103, de drept, de cei plasa\u0163i mai sus \u00eentr-o ierarhie epistemic\u0103. \u015ei, cum nu faci r\u0103ul dec\u00e2t din necunoa\u015fterea binelui, nici nu po\u0163i cunoa\u015fte binele f\u0103r\u0103 a-l face. Cel ce cunoa\u015fte binele este el \u00eensu\u015fi bun (gr. aristos). Aristocra\u0163ia \u2013 puterea celor buni, nobili, ale\u015fi \u2013 \u00eenseamn\u0103 puterea celor care au puterea s\u0103 aleag\u0103, s\u0103 discearn\u0103 \u00eentre bine \u015fi r\u0103u, s\u0103 decid\u0103 at\u00e2t binele lor c\u00e2t \u015fi binele celorlal\u0163i.
\nOricum, de\u015fi exemplar\u0103, nici democra\u0163ia atenian\u0103 nu era nelimitat\u0103, ci restrictiv\u0103. \u00cen primul r\u00e2nd, se limita la cet\u0103\u0163enii Atenei (deja o categorie select\u0103). Sclavii, femeile \u015fi copiii nu aveau aceast\u0103 putere de a participa la via\u0163a cet\u0103\u0163ii, la treburile ob\u015fte\u015fti, unii \u00een mod natural, al\u0163ii prin accident, al\u0163ii p\u00e2n\u0103 la o anumit\u0103 v\u00e2rst\u0103, deoarece nu aveau dec\u00e2t at\u00e2ta ra\u0163iune c\u00e2t este necesar\u0103 pentru ducerea la \u00eendeplinire a poruncilor, nu \u015fi pentru a porunci (Aristotel, Politica). Cu o mic\u0103-mare diferen\u0163\u0103, anume c\u0103 incapacitatea de alegere este insurmontabil\u0103 \u00een cazul sclavilor \u015fi limitat\u0103 \u00een cazul femeilor, aceea\u015fi idee fundamental\u0103 constituie democra\u0163iile moderne: capacitatea de alegere este determinant\u0103 pentru dreptul de a alege. Nota specific\u0103 a democra\u0163iei moderne este credin\u0163a c\u0103 aceast\u0103 putere poate fi dob\u00e2ndit\u0103 de to\u0163i oamenii \u00een m\u0103sura \u00een care este cultivat\u0103, educat\u0103. Prin \u00eenv\u0103\u0163\u0103tur\u0103, educa\u0163ie, cultur\u0103. Prin \u015fcoal\u0103!
\nDemocra\u0163ia modern\u0103 \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fe\u015fte cu aristocra\u0163ia o idee fundamental\u0103: ra\u0163iunea ne face \u00een acela\u015fi timp ale\u015fi \u015fi demni de a alege. Democra\u0163ia nu \u00eenseamn\u0103 puterea gloatei \u015fi a unor mase de brute analfabete: o democra\u0163ie nu poate fi func\u0163ional\u0103 dec\u00e2t dac\u0103 transformi, prin \u00eenv\u0103\u0163\u0103tur\u0103, prin educa\u0163ie, pe c\u00e2t posibil, fiecare om \u00eentr-un ales, \u00eentr-un om bun, \u00eentr-un aristocrat. \u00cenainte de a \u00eensemna universalizarea votului, democra\u0163ia a \u00eensemnat generalizarea aristocra\u0163iei.
\nTo\u0163i cei care sus\u0163in c\u0103 ideea educa\u0163iei gratuite \u015fi obligatorii este inactual\u0103 atac\u0103 \u00eensu\u015fi principiul fundamental al democra\u0163iei. Odat\u0103 cu dizolvarea ideii \u2013 de factur\u0103 iluminist\u0103 \u2013 c\u0103 doar prin \u00eenv\u0103\u0163\u0103tur\u0103, prin minte, prin ra\u0163iune (\u015fi nu \u2013 aviz morali\u015ftilor capitali\u015fti de azi \u2013 doar prin munc\u0103) omul este uman, se va face trecerea la o alt\u0103 or\u00e2nduire social\u0103, \u00een care democra\u0163ia va fi anulat\u0103, dup\u0103 ce \u00een prealabil va fi fost doar mimat\u0103! Reducerea \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului obligatoriu, desfiin\u0163area \u015fcolilor, impunerea unor taxe de \u015fcolarizare urm\u0103resc de fapt introducerea unui regim politic nedemocratic, \u00een definitiv antidemocratic. Cei care sap\u0103 la fundamentul democra\u0163iei \u2013 educa\u0163ia, cultura \u2013 vor reu\u015fi \u00eentr-un final s\u0103 ne pun\u0103 \u00een fa\u0163a unei sinistre realit\u0103\u0163i; cum s\u0103 la\u015fi s\u0103 se autoguverneze, s\u0103 decid\u0103 viitorul \u0163\u0103rii o mas\u0103 de oligofreni analfabe\u0163i, de maimu\u0163e bipede, un popor de mankurtiza\u0163i \u015fi lobotomiza\u0163i? Vor fi impuse din nou restric\u0163ii la vot \u2013 \u015fi criteriul educa\u0163iei, pe l\u00e2ng\u0103, cel mai probabil, criteriul averii \u2013 va fi decisiv. Doar c\u0103 tot mai pu\u0163ini le vor mai putea corespunde.
\n\u015etiu c\u0103 p\u0103rem \u00eenc\u0103 departe de acele vremuri \u015fi c\u0103 perspectiva pe care o prezint pare o neagr\u0103 distopie. Cu toate acestea, semnele vremii sunt clare. Personal, am tr\u0103it mult timp \u00eentr-o lume \u00een care \u201eanalfabe\u0163ii\u201c erau un soi de oameni preistorici sau de dinozauri disp\u0103ru\u0163i. Iat\u0103 c\u0103 am prins anii \u00een care, \u00eencet dar sigur, Omul Z\u0103pezilor coboar\u0103 printre noi, \u00een care Jurassik Park rena\u015fte. De c\u00e2teva ori aceste fosile reanimate le-am \u00eent\u00e2lnit eu \u00eensumi \u00een carne \u015fi oase: t\u00e2n\u0103rul de 18 ani pentru care cifrele ce indicau pre\u0163ul unui bec reprezentau ni\u015fte hieroglife ininteligibile \u015fi pe care l-am ajutat s\u0103 afle c\u00e2t cost\u0103 obiectul de iluminat, analfabetul care m-a rugat, pentru c\u0103 \u201enu \u015ftie carte\u201c s\u0103-i scriu datele pe un mandat po\u015ftal\u2026 Afli despre ei \u2013 cu precizia macabr\u0103 cu care calculele matematice ale astronomilor prefigureaz\u0103 ciocnirea unui asteroid de suprafa\u0163a Terrei \u2013 \u00een statistici. Implacabile ne anun\u0163\u0103 c\u0103 num\u0103rul anaflabe\u0163ilor, al celor care abandoneaz\u0103 \u015fcoala \u015fi al celor cu dificult\u0103\u0163i de lectur\u0103 \u015fi de \u00een\u0163elegere a textelor sunt \u00een continu\u0103 cre\u015ftere.
\nReducerea \u00een mai multe \u0163\u0103ri europene a v\u00e2rstei de vot la 16 ani (\u015fi \u00een Rom\u00e2nia exist\u0103 voci care o cer, tot mai sonor) nu face dec\u00e2t s\u0103 consacre pierderea leg\u0103turii dintre educa\u0163ie \u015fi democra\u0163ie. \u00cencuraj\u00e2nd, \u00eentr-un mod ipocrit, hiatul dintre \u015fcoal\u0103 \u015fi politic\u0103, politicienii actuali nu vor deocamdat\u0103 dec\u00e2t s\u0103-\u015fi asigure un num\u0103r c\u00e2t mai mare de votan\u0163i, cont\u00e2nd pe eficacitatea tehnicilor de influen\u0163are \u015fi sugestionare a electoratului, \u015fi poate chiar, de ce nu, pe vicierea rezultatelor alegerilor. \u00cen viziunea lor votan\u0163ii sunt o mas\u0103 de manevr\u0103 care trebuie s\u0103 le asigure o din ce \u00een ce mai g\u0103unoas\u0103, mai lipsit\u0103 de con\u0163inut, legitimitate.
\nAce\u015fti noi aleg\u0103tori care, la drept vorbind, nu prea au habar ce aleg \u015fi de ce aleg, ac\u0163ion\u00e2nd la comenzi primite din exterior, ace\u015fti microbi\u015fti politici, complet opaci la argumente, impermeabili la puterea ra\u0163iunii, ace\u015fti aleg\u0103tori f\u0103r\u0103 discern\u0103m\u00e2nt \u2013 ni-i amintesc, tulbur\u0103tor de clar, pe sclavii \u201eprin natur\u0103\u201c descri\u015fi de Aristotel \u2013 \u00eenzestra\u0163i numai cu o f\u0103r\u00e2m\u0103 de ra\u0163iune, necesar\u0103 c\u00e2t s\u0103 \u00een\u0163eleag\u0103 poruncile primite \u015fi s\u0103 le execute. Noile \u201eunelte \u00eensufle\u0163ite\u201c, \u201ema\u015finile de vot\u201c, \u201eaplaudacii\u201c \u00eencheie, falsific\u00e2ndu-i complet principiile \u2013 deform\u00e2ndu-i-le, maimu\u0163\u0103rindu-le \u2013 epoca dreptului la vot universal. Urmeaz\u0103 epoca \u00een care, fatalmente, vor deveni inutilizabili, \u00een care nu vor mai \u015fti nici m\u0103car unde s\u0103 pun\u0103 degetul sau \u015ftampila sau ce s\u0103 fac\u0103 cu buletinul de vot!
\n\u00cen ultimele clipe ale agoniei democra\u0163iei cu vot universal, electorii, complet neanderthaliza\u0163i, cu p\u0103rul v\u00e2lvoi \u015fi fruntea te\u015fit\u0103, r\u0103cnind indistinct, \u00eenc\u0103ier\u00e2ndu-se unii cu al\u0163ii, cu ochii tulburi, vor mai fi momi\u0163i spre cabinele de vot doar cu fleici de carne, friptane, gadget-uri, alcool, droguri \u015fi filme porno. Acest ultim referendum la care vor fi chema\u0163i va fi acela \u00een care vor decide renun\u0163area de bun\u0103voie la dreptul de a alege \u015fi de a fi ale\u015fi. Deasupra tuturor, spilcui\u0163i \u015fi condescenden\u0163i, \u00eentr-un sinod reunit al Parlamentului \u015fi Catedralei Neamului, politicienii vor putea lua act de voin\u0163a general\u0103 \u015fi vor proclama, \u00een aclama\u0163iile mul\u0163imii \u015fi dang\u0103t de clopote, \u00een sf\u00e2r\u00e2it de gr\u0103tare \u015fi g\u00e2lg\u00e2it de bere, sf\u00e2r\u015fitsul epocii votului universal!<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Motto: \u201eAm venit ca s\u0103-l vot\u0103m pe Traian B\u0103sescu. De ce? Pentru c\u0103 a\u015fa trebuie.\u201c (aleg\u0103tor pre\u015fedinte Mi\u015fcarea Popular\u0103) Votul universal nu este un drept natural \u015fi necondi\u0163ionat! Desigur, ne este aproape imposibil ast\u0103zi s\u0103 mai \u00een\u0163elegem acest fapt, dup\u0103 ce, de mai bine de un secol, p\u00e2n\u0103 \u015fi \u0163iuitul urechilor \u00eenal\u0163\u0103 imn libert\u0103\u0163ii de… Cite\u0219te mai mult »Sf\u00e2r\u015fitul democra\u0163iei?<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[13156],"tags":[4],"class_list":["post-24855","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-editorial","tag-editorial"],"views":3167,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24855","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=24855"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24855\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":24856,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24855\/revisions\/24856"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=24855"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=24855"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=24855"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}