Rusia \u015fi-a dorit, \u00eencep\u00e2nd cu sf\u00e2r\u015fitul secolului al XIX-lea \u015fi, am putea spune, chiar p\u00e2n\u0103 ast\u0103zi, s\u0103 fie \u201eA treia Rom\u0103\u201c pentru Europa.<\/p>\n
Visul acesta a \u00eenceput s\u0103 se materializeze odat\u0103 cu Marea Revolu\u0163ie din Octombrie 1917, c\u00e2nd bol\u015fevicii, condu\u015fi de Vladimir Ilici Lenin, au acaparat, la Petrograd, \u00een urma unui puci militar, puterea de la guvernul provizoriu socialist al lui Alexandr Kerenski. Pentru c\u0103, trebuie s\u0103 spunem, \u00eenc\u0103 din februarie 1917 Rusia a fost cuprins\u0103 de v\u00e2lv\u0103taia revolu\u0163ionar\u0103. Numai c\u0103 Octombrie 1917 a fost una dintre cele mai s\u00e2ngeroase pagini a \u00eenceputului de secol XX. Ultimul \u0163ar, Nicolai al II-lea, \u00eempreun\u0103 cu familia a fost surghiunit de Kerenski \u00een Siberia de Vest, pentru ca apoi s\u0103 fie executat, at\u00e2t el, c\u00e2t \u015fi so\u0163ia \u015fi copiii. Na\u015fterea materialismului i-o dator\u0103m lui Karl Marx, iar a bol\u015fevismului lui Lenin. \u00cen acea perioad\u0103, mul\u0163i intelectuali europeni au \u00eembr\u0103\u0163i\u015fat ideile lui Lenin, v\u0103z\u00e2nd \u00een acesta un soi de Mesia al timpurilor moderne. Printre ace\u015ftia s-a num\u0103rat \u015fi Nikos Kazantzakis, care la vremea respectiv\u0103 (anul 1919) deja f\u0103cuse o vizit\u0103 \u00een Rusia pentru repatrierea grecilor din zona Caucazului \u015fi a p\u0103r\u0163ii de sud a acestei \u0163\u0103ri. Ideea de a scrie un roman l-a b\u00e2ntuit mult\u0103 vreme pe Kazantzakis. Numai c\u0103, v\u0103z\u00e2nd la fa\u0163a locului realit\u0103\u0163ile dure ale acestei \u0163\u0103ri, \u00eencet, \u00eencet autorul lui Zorba se transform\u0103 \u00eentr-un materialist ortodox.
\nRomanul Toda-Raba, ap\u0103rut la noi anul acesta, la Editura Istros a Muzeului Br\u0103ilei \u201eCarol I\u201c, \u00een traducerea din limba neogreac\u0103 a Elenei Laz\u0103r \u015fi cu un foarte bun studiu introductiv semnat de Zamfir B\u0103lan, a fost conceput \u00een Cehoslovacia, \u00een anul 1929, \u015fi a cunoscut o publicare t\u00e2rzie, din cauza faptului c\u0103 era considerat a fi \u201eprea ro\u015fu\u201c. Este foarte adev\u0103rat, romanul este rodul vizitelor \u00eentreprinse de autor \u00een Rusia post-Octombrie 1917, c\u00e2nd Kazantzakis \u00eencheie o etap\u0103 a vie\u0163ii lui. \u00cen fapt, nu-l mai interesau oamenii, p\u0103m\u00e2ntul, cerul, ci numai ideea pur\u0103. \u201eAceast\u0103 flac\u0103r\u0103 trebuie s-o captez, s-o redau \u015fi numai atunci voi dep\u0103\u015fi toate etapele prin care am trecut. \u00cen Rusia am sim\u0163it foarte clar acest lucru: nu m\u0103 intereseaz\u0103 deloc Rusia, dreptatea, bunul trai, virtu\u0163ile omene\u015fti; m\u0103 intereseaz\u0103 doar flac\u0103ra care-l mistuie pe om cu aceste capcane simple, modeste, efemere \u2013 dreptatea, bunul trai, virtutea\u201c, scria Kazantzakis \u00eentr-o scrisoare adresat\u0103 lui Pandelis Prevelakis \u015fi redat\u0103 de Zamfir B\u0103lan \u00een studiul introductiv. Autorul romanului Raport c\u0103tre El Greco \u015fi-a dorit \u00eentotdeauna s\u0103 scrie un roman-reportaj. \u015ei acest lucru se vede \u00een romanul Toda-Raba, care \u00een ebraic\u0103 se traduce prin \u201eMul\u0163umesc foarte mult\u201c, pentru c\u0103 ne este adus\u0103 \u00een fa\u0163\u0103 o Rusie aspr\u0103, haotic\u0103, \u00eengropat\u0103 \u00eentr-o s\u0103r\u0103cie \u00eensp\u0103im\u00e2nt\u0103toare, cu oameni care tr\u0103iesc \u00een Evul Mediu, regret\u00e2nd vremurile \u0163arului. De ce? Pentru c\u0103, a\u015fa cum s-a \u00eent\u00e2mplat \u00een toate \u0163\u0103rile ce s-au aflat sub cizma bol\u015fevic\u0103, \u201elupt\u0103torii\u201c revolu\u0163iei, materializa\u0163i \u00een trupele CEKA, au trecut la conducere aduc\u00e2nd \u00een r\u00e2ndul oamenilor frica \u015fi s\u0103r\u0103cia.
\nPentru a reda toat\u0103 oroarea, mai ales pentru un t\u00e2n\u0103r cititor al zilelor noastre, Kazantzakis a apelat la o stratagem\u0103. Eul narativ a fost \u00eemp\u0103r\u0163it \u00een \u015fapte personaje: Tsita (b\u0103tr\u00e2nul chinez), Amita (poetul japonez), Azad (muncitorul tipograf rus), Amanda (c\u0103lug\u0103rul indian), Husin (t\u00e2n\u0103rul muezin care pleca de la Buhara la Moscova), Gheranos (grecul din Creta, cu trupul firav \u015fi sf\u00e2\u015fiat de spirit, u\u015for recognoscibil a fi autorul) \u015fi Toda-Raba (negrul venit din Africa). La aceste personaje se mai adaug\u0103 evreica Rahel, o polonez\u0103 venit\u0103 din Lodz, Gandara, o muncitoare indian\u0103, Dima, palid\u0103 \u015fi \u00eenc\u0103p\u0103\u0163\u00e2nat\u0103, st\u0103p\u00e2nit\u0103 de demonul picturii \u015fi al poeziei, Roza, frumoas\u0103, cu p\u0103r ro\u015fu, lung, trup zvelt, ziua lucr\u00e2nd la partid, iar nop\u0163ile erau ale ei, Itka, cu minte limpede \u015fi echilibrat\u0103, lucr\u00e2nd la CEKA. Poate c\u0103 ar trebui s\u0103 ne oprim pu\u0163in asupra acestui personaj, care credea c\u0103 Marx a r\u0103spuns la toate \u00eentreb\u0103rile metafizice, economice \u015fi morale, Lenin le-a pus \u00een practic\u0103, iar comunistului nu-i r\u0103m\u00e2ne dec\u00e2t s\u0103 le \u00een\u0163eleag\u0103 \u015fi s\u0103 se supun\u0103. Este adev\u0103rat c\u0103 \u00een roman apar c\u00e2teva personaje care apar\u0163in lumii ebraice, cum ar fi Markus Abramovici, Efraim Mihalovici, precum \u015fi personajele feminine, men\u0163ionate mai sus. Al\u0103turi de acestea apare \u015fi unul straniu, Omul cu f\u0103lci mari. Toate aceste personaje reprezint\u0103 trepte ale g\u00e2ndirii autorului, iar lumea evreiasc\u0103 \u00eei era foarte cunoscut\u0103 de la Berlin. Drumul era doar unul: Moscova, unde se s\u0103rb\u0103tore\u015fte un deceniu de la Revolu\u0163ia din Octombrie 1917. Capitala Rusiei bol\u015fevice era un ora\u015f unde puteai vedea o popula\u0163ie semi-barbar\u0103, format\u0103 din voguli, iacu\u0163i, ostatici, laponi, iar cu ocazia s\u0103rb\u0103torii \u2013 oameni de pe toate continentele. Aici este \u015fi o metafor\u0103 a ceea ce \u00eensemna comunismul \u00een prima jum\u0103tate a secolului trecut. La Moscova trona trupul ne\u00eensufle\u0163it al lui Lenin, pe care unii \u00eel vedeau ca pe un spirit al r\u0103ului, iar al\u0163ii ca pe un Mesia ro\u015fu. Radiografia pe care o face Kazantzakis Rusiei este una dur\u0103, violent\u0103, aproape ne\u00eendur\u0103toare pentru omul postmodern de azi. \u00cens\u0103, dincolo de convingerile sale, Kazantzakis \u00ee\u015fi p\u0103streaz\u0103 luciditatea. El, \u00eemp\u0103timitul de idee, spune la un moment dat: \u201eIdeea comunist\u0103 e \u015fi ea o carapace de broasc\u0103 \u0163estoas\u0103 cu totul nou\u0103\u201c, iar istoria i-a dat dreptate.
\nRomanul se \u00eencheie cu o parabol\u0103, c\u00e2nd Toda-Raba distruge masca Creatorului \u015fi \u00een locul ei se na\u015fte un alt chip, cel al lui Lenin, care \u201eaude, ucide, m\u0103n\u00e2nc\u0103\u201c, care \u201epl\u00e2nge\u201c, \u201ecere ajutor\u201c, \u201ecer\u015fe\u015fte la nord, la sud, la r\u0103s\u0103rit, la apus\u201c. R\u0103zboiul bate la u\u015f\u0103 \u015fi undeva, \u201epeste m\u0103ri \u015fi \u0163\u0103ri, \u201eun Lenin alb trece \u00een fa\u0163\u0103 \u015fi masele albe se revars\u0103 agitate\u201c. Este o imagine apocaliptic\u0103, care \u015fi ast\u0103zi poate b\u00e2ntui, evident purt\u00e2nd alt\u0103 masc\u0103.
\nA\u015fa cum la \u00eenceputul secolului trecut Rusia se visa o A treia Rom\u0103, \u015fi ast\u0103zi lucrurile nu
\ns-au schimbat, iar figura emblematic\u0103 a lui Lenin mai b\u00e2ntuie str\u0103zile Moscovei \u015fi plaiurile ruse\u015fti, \u015fi nu numai…<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Rusia \u015fi-a dorit, \u00eencep\u00e2nd cu sf\u00e2r\u015fitul secolului al XIX-lea \u015fi, am putea spune, chiar p\u00e2n\u0103 ast\u0103zi, s\u0103 fie \u201eA treia Rom\u0103\u201c pentru Europa. Visul acesta a \u00eenceput s\u0103 se materializeze odat\u0103 cu Marea Revolu\u0163ie din Octombrie 1917, c\u00e2nd bol\u015fevicii, condu\u015fi de Vladimir Ilici Lenin, au acaparat, la Petrograd, \u00een urma unui puci militar, puterea de… Cite\u0219te mai mult »Omul care a strigat \u00een de\u015fert<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[15320],"class_list":["post-24843","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-romanul-toda-raba"],"views":1428,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24843","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=24843"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24843\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":24844,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24843\/revisions\/24844"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=24843"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=24843"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=24843"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}