{"id":24836,"date":"2015-10-30T01:09:19","date_gmt":"2015-10-29T23:09:19","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=24836"},"modified":"2015-10-30T01:09:19","modified_gmt":"2015-10-29T23:09:19","slug":"cantareti-romani-la-opera-de-stat-din-viena","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/cantareti-romani-la-opera-de-stat-din-viena\/","title":{"rendered":"C\u00e2nt\u0103re\u0163i rom\u00e2ni la Opera de Stat din Viena"},"content":{"rendered":"

\u00centre 1992 \u015fi 2010 perioada directoratului lui Ioan Holender, cel mai lung din istoria faimosului teatru liric de pe Ring, prezen\u0163a rom\u00e2nilor pe afi\u015fe a fost de o consisten\u0163\u0103 ce a dep\u0103\u015fit epocile anterioare. Anii au trecut. Sub conducerea actual\u0103, a lui Dominique Meyer, c\u00e2nt\u0103re\u0163ii no\u015ftri au continuat s\u0103 figureze \u00een distribu\u0163ii, fie ca vedete, fie \u00een ansamblu, confirm\u00e2nd valoarea prin care s-au f\u0103cut remarca\u0163i \u00een lume \u015fi la Viena. \u015ei stagiunea 2014-15 abund\u0103 \u00een nume rom\u00e2ne\u015fti, pentru premiere, debuturi, roluri semnificative sau personaje secundare.
\nBaritonul George Petean <\/strong>
\n\u00een Macbeth<\/strong>
\nOpera vienez\u0103 a programat pentru prima parte a sezonului o nou\u0103 produc\u0163ie a celebrului titlu verdian, piatr\u0103 de \u00eencercare pentru aprofund\u0103ri dramaturgice, \u00een paralel cu expunerea de vocalit\u0103\u0163i spectaculoase. Interpre\u0163ii personajelor \u201ecuplului damnat\u201c, cum \u00eel numea compozitorul, Macbeth \u2013 Lady Macbeth, reclam\u0103 asemenea abord\u0103ri, care de multe ori au constituit piedici \u00een distribuiri corespunz\u0103toare, opreli\u015fti \u00een reprezent\u0103ri valabile, peste tot \u00een lume.
\nDin motive medicale, baritonul Ludovic T\u00e9zier a fost nevoit s\u0103 anuleze seria de spectacole prev\u0103zut\u0103 pentru luna octombrie \u015fi managementul vienez a apelat la George Petean, creator important de roluri pe Ring, \u00eendeosebi \u00een opusurile maestrului de la Busseto. Pentru artistul rom\u00e2n, aflat pe v\u00e2rfurile carierei \u015fi afi\u015f\u00e2nd o form\u0103 vocal\u0103, o disponibilitate creatoare de \u00eenalt nivel, a fost un debut.
\nCu voce cald\u0103 \u015fi rotund\u0103, iradiant\u0103 prin lirism cuceritor, omogen\u0103 pe \u00eentregul ambitus, George Petean a conceput rolul \u00eentr-o dimensiune complex\u0103, cu accentu\u0103ri am\u0103nun\u0163ite \u015fi culori subtile. Mai \u00eenfrico\u015fat de primul dialog cu so\u0163ia sa dec\u00e2t cu vr\u0103jitoarele, Macbeth s-a \u00eenf\u0103\u0163i\u015fat \u00een toat\u0103 supu\u015fenia fa\u0163\u0103 de cea care \u00eel conduce, \u00eei r\u0103scole\u015fte fiin\u0163a. Convulsiile mentale ale personajului i-au oferit posibilitatea red\u0103rii unor detalii expresive cutremur\u0103toare. Construc\u0163ia ariei finale Piet\u00e0, rispetto, amore, \u00eencepute impetuos cu un Perfidi! exploziv, a continuat cu expunerea unui c\u00e2nt \u00een perfect legato \u2013 specialitate a baritonului rom\u00e2n \u2013 \u015fi cu admirabil\u0103 conducere a frazei muzicale, cu deplin\u0103 fluiditate, \u00een care previziunile triste ale mor\u0163ii au impresionat. Sf\u00e2r\u015fit\u0103 \u00een piano, a\u015fa cum cere Verdi, aria a l\u0103sat senza\u0163ia unei rugi \u00eentru iertare, ca un epitaf ce prop\u0103v\u0103duie\u015fte poc\u0103in\u0163a universal\u0103, dezlegarea de p\u0103cate. La Viena, Macbeth a devenit un rol important al carierei lui George Petean.
\nDup\u0103 o citire relativ plat\u0103 a scrisorii din prima sa scen\u0103, frumoasa sopran\u0103 rus\u0103 Tatiana Serjan (\u201efemme fatale\u201c \u00een pat cu Macbeth) \u015fi-a expus cu pricepere calit\u0103\u0163ile de acoperire a unui rol teribil, de coloratur\u0103 dramatic\u0103, chiar dac\u0103 primul Do acut al recitativului Ambizioso spirto tu sei, Macbetto… a sunat sub\u0163ire fa\u0163\u0103 de bog\u0103\u0163ia por\u0163iunii centrale a registrului vocal. Aria subsecvent\u0103 Vieni! t\u2019affretta!, cabaletta or turri sorgete ce-i urmeaz\u0103 au avut \u00eens\u0103 grandoare \u015fi incisivitate, al\u0103turi de analitic\u0103 expresiv\u0103, coordonate pe care eroina a continuat cu u\u015furin\u0163\u0103 expunerea celebrelor La luce langue sau Brindisi-ului Si colmi il calice. Dificila secven\u0163\u0103 final\u0103 Una macchia… \u00e8 qui tuttora, scena mor\u0163ii Lady-ei Macbeth, a avut o derulare exemplar\u0103, plin\u0103 de nuan\u0163e variate ce au descris drama alien\u0103rii eroinei cu min\u0163i pierdute. Pianissimele acute au culminat cu nota de Re bemol \u00eenalt\u0103, emis\u0103 de Serjan a\u015fa cum a dorit Verdi, pe \u201efir de voce\u201c.
\nPentru basul Ferruccio Furlanetto, \u015faizeci \u015fi \u015fase de ani, rolul Banquo nu a fost o problem\u0103, artistul a c\u00e2ntat aria Come dal ciel precipita sumbru \u015fi cu frumoas\u0103 linie verdian\u0103.
\nTenorul Jorge de Le\u00f3n (Macduff) a avut cele mai bune momente ale ariei Ah, la paterna mano prin registrul acut, cu \u201esquillo\u201c p\u0103trunz\u0103tor.
\n\u00cen rolul Malcolm, a fost distribuit cvasi-insonorul Jinxu Xiahou, tenor.
\nLa pupitru, Alain Altinoglu a urm\u0103rit bine soli\u015ftii \u015fi a st\u0103p\u00e2nit cu autoritate ansamblurile, cu meritorii rezultate \u00een cele dou\u0103 concertato-uri at\u00e2t de preten\u0163ioase \u00een exprimarea unor tempouri adecvate. Cu discurs u\u015for dilatat, voit explicit \u00een c\u00e2teva scene \u2013 duetele Macbeth \u2013 Banquo \u015fi Macbeth \u2013 Lady din primul act, strofa a doua din Brindisi \u015fi poate chiar aria lui Macbeth \u2013, dirijorul a oferit o concep\u0163ie solid\u0103 asupra partiturii, sprijinit de calitatea recunoscut\u0103 a Orchestrei \u015fi Corului Operei de Stat, acesta din urm\u0103 preg\u0103tit de Thomas Lang.
\nStiliz\u0103ri \u015fi simboluri<\/strong>
\nRegia lui Christian R\u00e4th, sus\u0163inut\u0103 de scenografia lui Gary McCann \u015fi luminile lui Mark McCullough (proiec\u0163ii de Nina Dunn), a translatat ac\u0163iunea \u00een zilele noastre, \u00eentr-o \u0163ar\u0103 militarizat\u0103, dictatorial\u0103, plin\u0103 de generali \u015fi solda\u0163i \u00een uniforme de camuflaj. O lume cazon\u0103, dur\u0103, dominat\u0103 de demonica Lady, ce s\u0103l\u0103\u015fluie\u015fte \u00eentr-un soi de cazemat\u0103 cenu\u015fie, spa\u0163iu ce poate fi asociat cu austeritatea unui masiv castel sco\u0163ian. Concep\u0163ia modular\u0103 a decorurilor a permis schimb\u0103ri succesive, transform\u0103ri continue de cadre. Pornind de la abstractul proiec\u0163iilor informe de pe scurta introducere orchestral\u0103, R\u00e4th s-a recomandat drept un adorator al stiliz\u0103rilor (p\u0103durea din Birnam care \u201emerge\u201c c\u0103tre colina Dunsinane), al simbolurilor. Iat\u0103, uria\u015ful giulgiu \u00eens\u00e2ngerat al regelui asasinat Duncan, purtat peste tot, a devenit un laitmotiv, o obsesie.
\nUna dintre marile reu\u015fite ale regizorului a fost scena celei de-a doua \u00eenf\u0103\u0163i\u015f\u0103ri a lui Macbeth la vr\u0103jitoare, de fapt invers dec\u00e2t la Verdi, a vizitei misterioaselor f\u0103pturi \u00een iatacul regelui b\u00e2ntuit de vedenii. Poate fi un vis. Macbeth se fr\u0103m\u00e2nt\u0103 \u00een a\u015fternutul de sub care, la final, sunt extrase giulgiuri \u00eenro\u015fite. \u00cen imagina\u0163ia-i bolnav\u0103, copiii \u00eencorona\u0163i sunt \u015fi ei \u00eenve\u015fm\u00e2nta\u0163i \u00een asemenea giulgiuri. Vr\u0103jitoarele \u015ferpuiesc \u00een patul regelui \u00eennebunit. Tulbur\u0103tor, George Petean a jucat scena ca un mare actor.
\nSigur, autorul mizanscenei s-a ab\u0103tut de la libret. A f\u0103cut-o \u00eens\u0103 cu respectarea raporturilor dramaturgice \u00eentre personaje, a atitudinilor eroilor, profund conturate. De aceea montarea se diger\u0103.
\nTenorul Teodor Ilinc\u0103i \u00een Madame Butterfly<\/strong>
\nLa extrem\u0103, regia lui Josef Gielen pentru opera puccinian\u0103 pare foarte veche. Este ceea ce se nume\u015fte, c\u00e2teodat\u0103 cu conota\u0163ie peiorativ\u0103, o mizanscen\u0103 muzeal\u0103. A fost a 374-a reprezentare vienez\u0103 a acestei mont\u0103ri, care se pare c\u0103 dateaz\u0103 de circa \u015faizeci de ani. Totul este clasic \u00een scenografia lui Tsugouharu Foujita \u015fi pare c\u0103 \u00eentre\u0163inerea scenic\u0103 este minimal\u0103, \u00eentruc\u00e2t nu de multe ori actoria a fost l\u0103sat\u0103 la bunul plac al interpre\u0163ilor. Poate c\u0103 managementul Operei de Stat din Viena se g\u00e2nde\u015fte la o versiune nou\u0103, nu neap\u0103rat modern-\u015focant\u0103, ci m\u0103car provocatoare ideatic.
\nT\u00e2n\u0103rul Teodor Ilinc\u0103i, artist cu o frumoas\u0103 evolu\u0163ie pe scenele interna\u0163ionale, a fost B. F. Pinkerton, un rol \u00een care progresul vocal a fost evident. Pornind de la registrul \u00eenalt \u015fi extrem acut de mare str\u0103lucire, for\u0163\u0103 \u015fi penetran\u0163\u0103, tenorul a \u00eenzestrat acum frazele muzicale lirice cu un c\u00e2nt moale \u015fi catifelat, molcom, care a servit derul\u0103rii \u00een varietate a sonorit\u0103\u0163ilor. R\u0103m\u00e2ne ca \u00eenve\u015fm\u00e2ntarea expresiv\u0103, \u00eenc\u0103rcarea cu p\u0103tima\u015fe accente italiene, s\u0103 sporeasc\u0103 pe \u00eentreg ambitusul.
\nPentru rolul Cio-Cio-san soprana sud-coreean\u0103 Sae Kyung Rim, \u00eenlocuitoare a indisponibilei compatrioate Hyuna Ko, dup\u0103 o scen\u0103 de intrare finalizat\u0103 cu un contra-Re bemol supra-acut ca un firicel (Puccini prevede \u00een partitur\u0103 o alternativ\u0103 mai comod\u0103), s-a recomandat printr-un glas frumos dezvoltat pe registrele central \u015fi \u00eenalt, cu frazare plin\u0103 de sensuri \u015fi tr\u0103ire intens\u0103.
\nInsuficient pentru preten\u0163iile scenei pe care evolua, baritonul Gabriel Berm\u00fadez (Sharpless) a c\u00e2ntat cu sonorit\u0103\u0163i modeste, frecvent acoperite de orchestr\u0103. Pe acelea\u015fi coordonate s-a aflat \u015fi baritonul Peter Jelosits (Yamadori). \u00cen parametri normali au evoluat mezzosoprana Monika Bohinec (Suzuki) \u015fi tenorul Herwig Pecoraro (Goro). Ca prezen\u0163e rom\u00e2ne\u015fti, afi\u015ful i-a avut pe doi vechi membri ai ansamblului Operei de Stat, basul Alexandru Moisiuc (Unchiul Bonzo) \u015fi soprana Simina Ivan (Kate Pinkerton). Distribu\u0163ia i-a mai cuprins pe basul Marcus Pelz (Comisarul Imperial) \u015fi baritonul Martin M\u00fcller (Grefierul).
\nDin fos\u0103, Philippe Auguin a condus cu competen\u0163\u0103 \u015fi bun sens dramatic, asigurator al fluen\u0163ei \u015fi tensiunii spectacolului, dar f\u0103r\u0103 mari preocup\u0103ri \u00een ostoirea violen\u0163elor sonore ale orchestrei.<\/p>\n

 <\/p>\n

\"opera\"<\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u00centre 1992 \u015fi 2010 perioada directoratului lui Ioan Holender, cel mai lung din istoria faimosului teatru liric de pe Ring, prezen\u0163a rom\u00e2nilor pe afi\u015fe a fost de o consisten\u0163\u0103 ce a dep\u0103\u015fit epocile anterioare. Anii au trecut. Sub conducerea actual\u0103, a lui Dominique Meyer, c\u00e2nt\u0103re\u0163ii no\u015ftri au continuat s\u0103 figureze \u00een distribu\u0163ii, fie ca vedete,… Cite\u0219te mai mult »C\u00e2nt\u0103re\u0163i rom\u00e2ni la Opera de Stat din Viena<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[11319],"tags":[15313,15314,15312,10778],"class_list":["post-24836","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-sunetelor","tag-baritonul-george-petean","tag-stagiunea-2014-15","tag-tenorul-teodor-ilincai","tag-viena"],"views":1675,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24836","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=24836"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24836\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":24838,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24836\/revisions\/24838"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=24836"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=24836"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=24836"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}