N. Smochin\u0103 este unul dintre \u00eenv\u0103\u0163a\u0163ii \u015fi patrio\u0163ii neamului nostru despre care mult\u0103 vreme nu s-a mai \u015ftiut nimic. V\u0103lul cobor\u00e2t peste via\u0163a \u015fi realiz\u0103rile lui a \u00eenceput s\u0103 se ridice treptat, spre a dezv\u0103lui scrieri \u015fi nea\u015fteptate lu\u0103ri de pozi\u0163ie \u00een plan politic. Toate acestea se cuvin cunoscute. Unul dintre cei care s-au dedicat efortului de recuperare este Iordan Datcu, neobositul istoric al
\nculturii \u015fi editor, hot\u0103r\u00e2t s\u0103 lumineze zonele r\u0103mase mult\u0103 vreme \u00een umbr\u0103 ale etnologiei rom\u00e2ne\u015fti.
\nLucrarea lui Nichita P. Smochin\u0103, Din literatura popular\u0103 a rom\u00e2nilor de peste Nistru, ap\u0103rut\u0103 la RCR Editorial, Bucure\u015fti, 2015, cuprinde studiile legate de obiceiurile rom\u00e2nilor din Transnistria \u015fi ceea ce a mai putut fi cules din literatura lor popular\u0103. Cu numai un an \u00een urm\u0103 acela\u015fi Iordan Datcu publica volumul Etnologi basarabeni, nord-bucovineni \u015fi transnistreni (RCR Editorial, Bucure\u015fti, 2014), care cuprindea \u015fi un substan\u0163ial num\u0103r de articole privitoare la c\u0103rturari din acea zon\u0103, c\u00e2teva dintre ele \u015fi despre contribu\u0163ia adus\u0103 de N. Smochin\u0103 la cunoa\u015fterea obiceiurilor \u015fi literaturii popula\u0163iei locale. \u015ei, de asemenea, tensiunile pe care le-a provocat \u00een epoc\u0103 dezv\u0103luirea similitudinilor acestor obiceiuri cu cele ale rom\u00e2nilor din \u0163ar\u0103. Tocmai aceste practici culturale comune, care ar fi trebuit s\u0103 ne bucure \u015fi s\u0103 ne uneasc\u0103 au n\u0103ruit personalitatea unui om deosebit, cel care le-a pus \u00een eviden\u0163\u0103.
\nN\u0103scut \u00een 14\/27 martie 1894, \u00een satul Mahala din jude\u0163ul Tiraspol, Nichita Smochin\u0103 se lanseaz\u0103 de timpuriu \u00een activit\u0103\u0163i sociale, mai \u00eent\u00e2i ca func\u0163ionar, pentru a ajunge apoi, t\u00e2n\u0103r ofi\u0163er, la Petersburg, \u00een zilele revolu\u0163iei bol\u015fevice, \u00een audien\u0163\u0103 la Lenin, de la care prime\u015fte \u00eendemnul s\u0103 se duc\u0103 la Bucure\u015fti s\u0103 lupte \u00eempotriva boierilor rom\u00e2ni. Ecoul acelei \u00eentrevederi \u015fi consecin\u0163ele pe care evenimentele ulterioare le-au avut asupra popula\u0163iei l-au determinat s\u0103 fug\u0103 \u00een \u0163ar\u0103, unde, la Ia\u015fi \u00ee\u015fi va \u00eencheia studiile, des\u0103v\u00e2r\u015fite prin doctoratul luat la Paris. Acolo va deveni \u015fi activist politic \u00een favoarea rom\u00e2nilor din Tiraspol, trecu\u0163i prin masacre, surghiun, disloc\u0103ri de popula\u0163ie, \u00eenfometare. Este perioada \u00een care, revenit \u00een \u0163ar\u0103, editeaz\u0103 la Dub\u0103sari, \u00een c\u00e2teva numere, revista Moldovanul, care va provoca conflictul cu autorit\u0103\u0163ile comuniste, soldat cu refugiul la Ia\u015fi, apoi Moldova nou\u0103 \u2013 revist\u0103 de studii \u015fi cercet\u0103ri transnistrene, \u015fi Cartea moldovanului, unde \u00ee\u015fi va publica cele mai multe dintre studiile legate de via\u0163a, r\u00e2nduielile tradi\u0163ionale \u015fi manifest\u0103rile spirituale ale oamenilor \u00een mijlocul c\u0103rora s-a n\u0103scut. Acolo a ap\u0103rut Rum\u00e4nen zwischen Dnjestr und Bug (Rom\u00e2nii dintre Nistru \u015fi Bug), una dintre lucr\u0103rile de referin\u0163\u0103 privitoare la via\u0163a rom\u00e2nilor din acea provincie. \u00cen perioada care a urmat ced\u0103rii Basarabiei, public\u0103 bro\u015fura Masacrele de la Nistru, unde trece \u00een revist\u0103 crimele comise de sovietici \u00eempotriva popula\u0163iei rom\u00e2ne\u015fti din acea provincie. Toate aceste activit\u0103\u0163i au fost recunoscute de c\u0103tre Academia Rom\u00e2n\u0103 care, \u00een 1942, \u00eel alege printre membrii ei de onoare. Inutil s\u0103 spunem c\u0103 titlul i-a fost retras la scurt timp dup\u0103 schimbarea regimului politic din \u0163ar\u0103, pentru a-i fi reacordat zece ani dup\u0103 decesul din 14 decembrie 1980, la scurt timp dup\u0103 ce Editura Academiei \u00eei public\u0103 un consistent volum de Memorii, o istorie a unei vie\u0163i jertfite cunoa\u015fterii unor oameni pe nedrept desp\u0103r\u0163i\u0163i de semenii lor.
\nNu e de mirare c\u0103 \u00een anii de dup\u0103 r\u0103zboi, ocupan\u0163ii sovietici i-au cenzurat \u015fi interzis opera, el \u00eensu\u015fi \u015fi, de asemenea, fiul s\u0103u, Alexandru Smochin\u0103, func\u0163ionar superior \u00een Transnistria \u00een perioada r\u0103zboiului, fiind urm\u0103ri\u0163i, aresta\u0163i, iar acesta din urm\u0103 trimis la \u00eenchisoare \u00een URSS, de unde se va \u00eentoarce abia dup\u0103 un deceniu, \u00een 1956. Scena re\u00eent\u00e2lnirii cu propriul lui p\u0103rinte avea s\u0103 fie evocat\u0103 peste ani \u00een cartea Care patrie?, Memoriile unui subprefect rom\u00e2n \u00een Transnistria, ap\u0103rut\u0103 la Editura Argonaut prin grija istoricului Vadim Guzun, \u00een 2014: \u201eLa Bucure\u015fti am ajuns \u00een jurul orei zece diminea\u0163a. To\u0163i am cobor\u00e2t. Pe peron, c\u0103tre noi, venea un b\u0103tr\u00e2n b\u0103rbos cu paltonul ros \u015fi cusut, o c\u0103ciul\u0103 uzat\u0103, cu unele c\u00e2rpituri. El avea \u00een m\u00e2n\u0103 un colac mare \u2013 sf\u00e2nt obicei rom\u00e2nesc mo\u015ftenit de la str\u0103buni pentru a \u00eent\u00e2mpina pe cei dragi pe p\u0103m\u00e2ntul locului unde-\u015fi duc traiul. M-am uitat mai bine la acel mo\u015f b\u0103rbos, o barb\u0103 alb\u0103 de arhanghel \u015fi l-am recunoscut pe tat\u0103l meu. \u00cenainta z\u00e2mbind c\u0103tre noi to\u0163i, cu colacul \u00een m\u00e2n\u0103, cu paltonul lui uzat, cu c\u0103ciula roas\u0103, printre mul\u0163imea destul de elegant\u0103. I-am s\u0103rit \u00eenainte, l-am s\u0103rutat. El m-a cuprins, mi-a dat o buc\u0103\u0163ic\u0103 de colac, apoi a \u00eembr\u0103\u0163i\u015fat pe to\u0163i ceilal\u0163i, d\u00e2ndu-le buc\u0103\u0163i de colac \u015fi ur\u00e2ndu-le tuturor \u00abBun sosit pe p\u0103m\u00e2ntul Patriei!\u00bb\u201c.
\nB\u0103tr\u00e2nul cu hainele rupte a continuat s\u0103 fie h\u00e2r\u0163uit de autorit\u0103\u0163i p\u00e2n\u0103 aproape de sf\u00e2r\u015fitul vie\u0163ii.
\nColec\u0163ia de texte Din literatura popular\u0103 a rom\u00e2nilor de peste Nistru, realizat\u0103 din ceea ce-\u015fi mai aminteau transnistrenii fugi\u0163i \u00een \u0163ar\u0103 dup\u0103 declan\u015farea valului de prigoan\u0103 politic\u0103, merit\u0103 re\u0163inut\u0103 ca dovad\u0103 a comunit\u0103\u0163ii de g\u00e2ndire \u015fi de expresie cultural\u0103 cu ceilal\u0163i compatrio\u0163i. Nu au fost mul\u0163i cei care s-au aplecat asupra culturii populare din aceast\u0103 parte a lumii, un \u0163inut \u00een care elementul etnic rom\u00e2nesc a fost dominant \u00eentr-o vreme, dar care a devenit minoritar \u015fi chiar, \u00een lipsa comunic\u0103rii cu cei din preajm\u0103, fiind pe cale s\u0103 dispar\u0103. Cel c\u0103ruia i se cuvine meritul de a fi semnalat existen\u0163a unei culturi de limb\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 \u00een gubernia Cherson, \u00een 1883, a fost T. Burada. I s-a al\u0103turat, \u00een Transnistria, Pavel Chioru, autor, \u00een 1927-1928, al unei colec\u0163ii de C\u00e2ntece moldovene\u015fti (narodnice), lucrare repudiat\u0103 de autorit\u0103\u0163ile comuniste pe motiv c\u0103 punea \u00een eviden\u0163\u0103 similitudinile cu folclorul rom\u00e2nilor \u015fi, de bun\u0103 seam\u0103, culegerile de la rom\u00e2nii de la Est de Bug, din 1941-1944, datorate echipei conduse de Anton Golopen\u0163ia. Ei sunt cei care noteaz\u0103 textele ample ale h\u0103uiturilor (plugu\u015foare) \u015fi desc\u00e2ntecelor, semnal\u00e2nd \u00een acela\u015fi timp procesul de dezagregare a unora dintre vechile obiceiuri, cum este cel de c\u0103s\u0103torie. Bocetele sunt cele care au rezistat cel mai bine \u00een spa\u0163iul \u00een care lipsea comunicarea cu cei de neam.
\nC. Br\u0103iloiu, prezent la culegerea din anii \u201940, observase c\u0103 \u201enimic nu supravie\u0163uise mai puternic dec\u00e2t jelirea mor\u0163ilor, care se men\u0163inuse, absolut pretutindeni ca obliga\u0163ie c\u0103tre defunct \u015fi mod unic de alinare a propriei dureri\u201c. Dac\u0103 ad\u0103ug\u0103m la acestea, c\u00e2teva texte publicate ocazional, un volum de c\u00e2ntece \u201erevolu\u0163ionare\u201c din 1935, ap\u0103rut la Tiraspol prin grija lui
\nC. Neniu \u015fi Lebedeva sub titlul C\u00e2ntece populare moldovene\u015fti \u015fi contribu\u0163iile aceluia\u015fi Smochin\u0103 cuprinse \u00een monografia editat\u0103 de Gheorghe Pavelescu Aspecte din spiritualitatea rom\u00e2nilor transnistreni; Credin\u0163e \u015fi obiceiuri (1943), avem cam tot folclorul str\u00e2ns \u00een Transnistria.
\nLiteratura \u0163inutului de margine, aflat\u0103 \u00een primejdia contamin\u0103rii \u015fi pierderii propriei identit\u0103\u0163i, se ap\u0103r\u0103 concentr\u00e2ndu-se asupra acelor forme care-i definesc cel mai bine originalitatea. Nu este de aceea surprinz\u0103tor c\u0103 h\u0103uiturile, desc\u00e2ntecele, bocetele sunt tipurile de texte care s-au conservat cel mai bine. Desc\u00e2ntecele, pentru a da un singur exemplu, pot s\u0103 te apere sau s\u0103 te vindece de boal\u0103, de deochi, dar, \u00een Transnistria ele \u00eei ap\u0103rau de asemeni pe fl\u0103c\u0103i de inevitabila trimitere \u00een armat\u0103 (de mosc\u0103lie): \u201eAlte mame, dac\u0103 \u015ftiu desc\u00e2ntece, le fac singure, cu \u00eencrederea puternic\u0103 de a-i fermeca pe boierii de la priiom (recrutare, n.m.), de care depinde soarta fiilor. Iar c\u00e2nd fl\u0103c\u0103ul se duce la priiom, mam\u0103-sa \u00eentoarce cu dosu-n sus toate sc\u00e2ndurile de la patul \u00een care a dormit fiul. (…) De asemenea, la biseric\u0103, ele aprind lum\u00e2n\u0103rile cu cap\u0103tul \u00een jos. \u015ei aceast\u0103 vraj\u0103 o fac pentru ca Dumnezeu s\u0103 ia vederile boierilor celor mari \u015fi astfel s\u0103 nu le ia copiii la mosc\u0103lie\u201c (pp. 219-220). Dep\u0103rtarea de semenii de pe cel\u0103lalt mal al apei face ca Nistrul s\u0103 devin\u0103 hotar \u00eentre dou\u0103 lumi, \u00eentre via\u0163\u0103 \u015fi moarte: \u201eDic\u00e2t, maic\u00ee, m\u0103 f\u0103cei,\/ Mai ghini capu-ni rupei,\/ \u015e\u00ee pi Nestru ni-al azv\u00e2rlei.\/ Valurili ni-al v\u0103luie\/ \u015e\u00ee la margini ni-al bate,\/ Cu n\u0103mol ni-al n\u0103mole,\/ \u015e\u00ee-n pom\u00e2nt ni-al r\u0103s\u0103de.\/ Di rode, di nu rode\/ Frundz\u00ee verdz tot cre\u015fte.\/ \u015e\u00ee umbre cini trece\/ \u015e\u00ee badaprosti tot dz\u00e2ce\u201c (p. 98).
\nFolclorul \u015fi studiile publicate \u00een
\ncursul unei vie\u0163i fr\u0103m\u00e2ntate, pline de obstacole, \u00eel definesc pe N. Smochin\u0103 nu numai ca un bun \u015fi atent observator al obiceiurilor, ci \u015fi drept un patriot, un om hot\u0103r\u00e2t s\u0103 apere dreptul la via\u0163\u0103 \u015fi cultur\u0103 al neamului s\u0103u. I se cuvine aceast\u0103 recunoa\u015ftere.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
N. Smochin\u0103 este unul dintre \u00eenv\u0103\u0163a\u0163ii \u015fi patrio\u0163ii neamului nostru despre care mult\u0103 vreme nu s-a mai \u015ftiut nimic. V\u0103lul cobor\u00e2t peste via\u0163a \u015fi realiz\u0103rile lui a \u00eenceput s\u0103 se ridice treptat, spre a dezv\u0103lui scrieri \u015fi nea\u015fteptate lu\u0103ri de pozi\u0163ie \u00een plan politic. Toate acestea se cuvin cunoscute. Unul dintre cei care s-au dedicat… Cite\u0219te mai mult »N. Smochin\u0103: un c\u0103rturar recuperat<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[9035,15304],"class_list":["post-24829","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-iordan-datcu","tag-n-smochina"],"views":1431,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24829","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=24829"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24829\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":24830,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24829\/revisions\/24830"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=24829"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=24829"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=24829"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}