\u201eNaturalia non sunt turpia\u201c, cele naturale nu sunt ru\u015finoase, spunea Marius Chico\u015f Rostogan. S\u0103 deducem c\u0103 ceea ce e ru\u015finos nu e natural? La urma urmei, ce nevoie avem de ru\u015fine sau de vinov\u0103\u0163ie, dou\u0103 sentimente cu un pronun\u0163at efect negativ asupra imaginii despre sine?
\nDup\u0103 cum scrie Ileana Ioanid, ru\u015finea este un indicator obligatoriu al moralei. Geneza ru\u015finii \u015fi cea a vinov\u0103\u0163iei sunt plasate de Freud si Erickson \u00een copil\u0103ria timpurie \u015fi joac\u0103 un rol important \u00een reglarea comportamentului social. \u00cenv\u0103\u0163ate din dragostea pentru persoanele semnificative din via\u0163a copilului, regulile \u00eei cer s\u0103 renun\u0163e la gratifica\u0163ia imediat\u0103 a nevoilor, primind \u00een schimb aprobare \u015fi afec\u0163iune. Prin interiorizare, comportamentele care sunt \u00eencurajate formeaz\u0103 nucleul unei structuri normative \u2013 ceea ce Vasile Morar nume\u015fte morala elementar\u0103. Dezvoltarea normelor morale nu este un lux, ci o necesitate dictat\u0103 de condi\u0163iile evolu\u0163iei noastre \u00een grupuri mici \u015fi coezive, bazate pe colaborarea dintre membri. Cele mai noi \u015fi complexe structuri din cortex sunt dedicate reglement\u0103rii comportamentului social. Neurologii au fost capabili s\u0103 le localizeze \u015fi s\u0103 le identifice func\u0163iile c\u00e2nd un accident industrial i-a distrus lui Phineas Gage o parte din creier, cortexul lateral prefrontal. Gage a devenit impulsiv, impredictibil, incapabil s\u0103-\u015fi p\u0103streze un loc de munc\u0103 sau s\u0103 men\u0163in\u0103 rela\u0163ii stabile. Studiile contemporane, folosind mijloace moderne de analiz\u0103, arat\u0103 c\u0103 atunci c\u00e2nd cortexul lateral prefrontal este distrus \u00een frageda copil\u0103rie, consecin\u0163ele sunt mult mai severe: celor astfel afecta\u0163i le va lipsi empatia, sim\u0163ul ru\u015finii \u015fi al vinov\u0103\u0163iei. Antisociali, egoi\u015fti \u015fi violen\u0163i, sunt \u00een esen\u0163\u0103 psihopa\u0163i. Diferen\u0163a pronun\u0163at\u0103 dintre copii \u015fi adul\u0163i ilustreaz\u0103 importan\u0163a \u00eenv\u0103\u0163\u0103rii prin iubire a normelor elementare: copiii neav\u00e2nd posibilitatea s\u0103 le \u00eenve\u0163e dinainte de accident, sufer\u0103 consecin\u0163e mult mai grave.
\nMai multe evenimente din via\u0163a public\u0103, de la violul elevei din Vaslui \u015fi suportul acordat f\u0103pta\u015filor, p\u00e2n\u0103 la spectacolul zilnic al demnitarilor (de la europarlamentari, la membri ai Parlamentului, la primul-ministru) ancheta\u0163i pentru corup\u0163ie, sunt caracterizate printr-o absen\u0163\u0103 total\u0103 a vreunei manifest\u0103ri publice de ru\u015fine. Dimpotriv\u0103, atitudinea pe care am observat-o este una de confruntare \u015fi agresivitate mitocan\u0103, marcat\u0103 de lipsa de empatie, de inabilitatea de a \u00een\u0163elege punctul de vedere moral al celuilalt. Mai mult, acuza\u0163ii se bucur\u0103 de suport din partea unui grup destul de numeros. Din perspectiv\u0103 clinic\u0103 am putea spune c\u0103 avem de a face cu psihopa\u0163i sau sociopa\u0163i, dar, \u00eentruc\u00e2t ipoteza c\u0103 psihopatia este epidemic\u0103 \u00een Rom\u00e2nia nu e plauzibil\u0103, trebuie s\u0103 g\u0103sim alt\u0103 explica\u0163ie.
\nAristotel definea virtu\u0163ile ca punctul de mijloc dintre viciile cauzate de extremele de exces \u015fi deprivare. De exemplu, curajul este o virtute, media dintre extremele la\u015fitate \u015fi nes\u0103buin\u0163\u0103. Ar fi \u00eens\u0103 o gre\u015feal\u0103 s\u0103 confund\u0103m virtutea cu mediocritatea. Exercitarea unei virtu\u0163i sau a unui viciu e rezultatul unei alegeri con\u015ftiente puse \u00een practic\u0103, al unei activit\u0103\u0163i voluntare. Virtutea este f\u0103urit\u0103 \u015fi c\u0103lit\u0103 prin presiunea de a nu decide pentru extreme. Aristotel nu considera comportamentul moral o virtute, ci un \u201ehexis\u201c. Tradus de obicei ca \u201eobi\u015fnuin\u0163\u0103\u201c, \u00een contextul eticii aristoteliene \u201ehexis\u201c corespunde mai degrab\u0103 unui fel de a fi, nu unui automatism al comportamentului, ci o stare activ\u0103, sus\u0163inut\u0103 de o decizie voluntar\u0103 \u015fi de o atitudine care aliniaz\u0103 continuu comportamentul cu valorile morale.
\nDac\u0103 accept\u0103m premisele lui Aristotel, trebuie s\u0103 concludem c\u0103 lipsa de propor\u0163ii epidemice a ru\u015finii \u00een Rom\u00e2nia de ast\u0103zi este de asemenea rezultatul unor decizii voluntare. Din moment ce nu avem nici o indica\u0163ie c\u0103 morala elementar\u0103 a potlogarilor mici \u015fi mari de ast\u0103zi difer\u0103 \u00een mod fundamental de cea a majorit\u0103\u0163ii popula\u0163iei, putem s\u0103 ne \u00eentreb\u0103m care sunt mecanismele psihologice care permit unui segment semnificativ al popula\u0163ei s\u0103 dezamorseze normele morale \u015fi s\u0103 se comporte imoral f\u0103r\u0103 s\u0103 sufere consecin\u0163e negative?
\n\u00cen secven\u0163a temporal\u0103 tenta\u0163ia apare \u00een creier \u00eenaintea unei posibile interdic\u0163ii morale. Decizia cu privire la ac\u0163iunea care va fi implementat\u0103 depinde de evaluarea situa\u0163iei: dac\u0103 situa\u0163ia poate fi interpretat\u0103 drept amenin\u0163\u0103toare, implic\u00e2nd pericol fizic sau psihologic (umilire, blamare, etc.), reac\u0163ia considerat\u0103 acceptabil\u0103 devine mai emo\u0163ional\u0103, mai primitiv\u0103, mai egoist\u0103, mai violent\u0103. Cu alte cuvinte, prin distorsionarea evalu\u0103rii situa\u0163iei reu\u015fim s\u0103 diminu\u0103m interdic\u0163iile morale, s\u0103 ne acord\u0103m permisiunea de a ac\u0163iona \u00een mod imoral. Mo\u015ftenirea totalitarianismelor succesive care au devastat Rom\u00e2nia con\u0163ine multe strategii psihologice de adaptare: g\u00e2ndirea dubl\u0103 a lui Orwell (doublethink), ketman-ul lui Czeslaw Milosz, amor\u0163irea psihic\u0103 \u015fi dublarea psihologic\u0103 ale lui Lifton (psychic numbing and doubling) sau supunerea fa\u0163\u0103 de autoritate a lui Milgram. Utilizarea lor permite s\u0103 afirmi cu \u00eend\u00e2rjire ceea ce nu crezi, ofer\u0103 posibilitatea de a concepe \u00een acela\u015fi timp o idee \u015fi opusul ei \u015fi de a folosi versiunea avantajoas\u0103, permite men\u0163inerea unor registre morale separate pentru munca de informator \u015fi pentru via\u0163a de toate zilele. Amplificate prin auto-am\u0103gire, strategiile de mai sus u\u015fureaz\u0103 distorsionarea cognitiv\u0103, ad\u0103postind individul de consecin\u0163ele propriilor ac\u0163iuni imorale. Cov\u00e2r\u015fitoarea majoritate a popula\u0163iei credea c\u0103 dictatura comunist\u0103 e ve\u015fnic\u0103 \u015fi \u015fi-a construit strategia de supravie\u0163uire ca atare. De exemplu, era suficient s\u0103 structurezi o situa\u0163ie astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 te po\u0163i auto-convinge c\u0103 nu ai alt\u0103 alegere ca s\u0103 devii turn\u0103tor f\u0103r\u0103 remu\u015fc\u0103ri.
\n\u00cen postcomunism, colaboratorii terorii \u015fi cei care au mizat pe eternitatea comunismului au adoptat strategii noi de a tulbura apele \u015fi de a crea ambiguitate moral\u0103. Spre deosebire de strategiile de supravie\u0163uire dezvoltate \u00een societatea totalitar\u0103, scopul lor este exclusiv evitarea consecin\u0163elor propriilor ac\u0163iuni. Una dintre acestea este ketman-ul inversat pe care l-am numit namtek: confruntat cu informa\u0163ia c\u0103 erai un sus\u0163in\u0103tor entuziast al sistemului, explici c\u0103 foloseai ketman \u015fi pretindeai opusul a ceea ce sim\u0163eai de fapt: cu c\u00e2t b\u0103teai toba mare mai tare, cu at\u00e2t erai oponent mai \u00eend\u00e2rjit.
\nPutem identifica trei tendin\u0163e cognitive care, considerate \u00eempreun\u0103, formeaz\u0103 o structur\u0103 explicativ\u0103 a c\u0103rei func\u0163ie este distorsionarea sistematic\u0103 a realit\u0103\u0163ii. Prima este \u201eadev\u0103rismul\u201c \u2013 tendin\u0163a de a prefera concepte sau fapte pe care le dorim adev\u0103rate celor pe care le \u015ftim a fi adev\u0103rate, prevalent at\u00e2t \u00een societatea totalitar\u0103, c\u00e2t \u015fi cea post-totalitar\u0103. Adev\u0103rismul presupune o puternic\u0103 investi\u0163ie emo\u0163ional\u0103. \u00cencerc\u0103rile de a-l pune la \u00eendoial\u0103, de a afirma adev\u0103rul, sunt \u00eent\u00e2mpinate cu agresiune deoarece creeaz\u0103 disonan\u0163\u0103 cognitiv\u0103 \u015fi frustrare.
\nA doua este \u201eadev\u0103rul poetic\u201c. L-am men\u0163ionat cu alt\u0103 ocazie pe Shelby Steele, comentatorul social american care a propus acest concept. Spre deosebire de adev\u0103rism, care reprezint\u0103 \u00eemplinirea unor dorin\u0163e (wish fulfillment), adev\u0103rul poetic \u00ee\u015fi are sursa \u00een ideologie \u015fi genereaz\u0103 lu\u0103ri de pozi\u0163ie \u201ecorecte politic\u201c vegheate cu vigilen\u0163\u0103 de grupurile interesate care dispun de un arsenal variat de contra-m\u0103suri, de la blamul social la violen\u0163\u0103. Termenul \u201ejusti\u0163ie poetic\u0103\u201c semnaleaz\u0103 expecta\u0163ia triumfului logicii \u015fi moralei, pedepsirea viciului \u015fi r\u0103spl\u0103tirea virtu\u0163ii. Adev\u0103rul poetic deformeaz\u0103 percep\u0163ia justi\u0163iei poetice de o manier\u0103 consistent\u0103 cu ideologia pe care o reprezint\u0103: de exemplu, un bigot poate considera SIDA drept o consecin\u0163\u0103 meritat\u0103 a p\u0103catelor homosexualilor \u015fi droga\u0163ilor.
\nA treia este \u00eenlocuirea memoriei individuale \u015fi istorice cu memoria colectiv\u0103. Dup\u0103 cum scrie Tzvetan Todorov, \u201ememoria colectiv\u0103 nu este o memorie, ci un discurs care are loc \u00een spa\u0163iul public. Acest discurs reflect\u0103 imaginea despre sine pe care o societate sau un grup din cadrul unei societ\u0103\u0163i vrea s\u0103 o proiecteze\u201c. Memoria colectiv\u0103 este o conven\u0163ie consensual\u0103 care permite integrarea amintirilor \u00eentr-un narativ consistent cu adev\u0103rul poetic. Prezentarea unor evenimente care contravin memoriei colective provoac\u0103 disonan\u0163\u0103 cognitiv\u0103 \u015fi reac\u0163ii agresive, al c\u0103ror scop este de a intimida \u015fi de a descuraja o dezbatere ra\u0163ional\u0103.
\nLuate \u00eempreun\u0103, strategiile enumerate mai sus permit construc\u0163ia unei versiuni false, dar coerente, a evenimentelor prezente \u015fi trecute, croit\u0103 pe m\u0103sura exact\u0103 a prejudec\u0103\u0163ilor. Mai mult, leg\u0103tura cu ideologia modific\u0103 reac\u0163ia structurilor cerebrale care controleaz\u0103 comportamentul social. Studii recente de vizualizare a creierului sugereaz\u0103 c\u0103 ideile religioase \u015fi cele cu con\u0163inut ideologic sunt procesate de re\u0163ele neuronale specializate \u015fi comportamentele bazate pe ele sunt reglementate diferit de comportamentul social de toate zilele: normele sociale sunt modificate \u015fi permit ac\u0163iuni mai radicale \u00een ap\u0103rarea valorilor cu componente transcendentale, de exemplu puritatea credin\u0163ei, a neamului sau a ideologiei.
\nAbilitatea de a construi \u015fi de a sus\u0163ine o fals\u0103 realitate este o condi\u0163ie necesar\u0103, dar nu \u015fi suficient\u0103 pentru a explica lipsa ru\u015finii. Cel\u0103lalt factor esen\u0163ial este existen\u0163a unui grup de referin\u0163\u0103 \u015fi suport, grupul a c\u0103rui ideologie genereaz\u0103 \u015fi sus\u0163ine adev\u0103rul poetic. Diferen\u0163a dintre ru\u015fine \u015fi vinov\u0103\u0163ie const\u0103 \u00een faptul c\u0103 vinov\u0103\u0163ia este o reac\u0163ie personal\u0103 la nerespectarea normelor morale interiorizate, pe c\u00e2nd ru\u015finea este o reac\u0163ie mult mai public\u0103 datorat\u0103 faptului c\u0103 \u00eenc\u0103lcarea normelor grupului a devenit un fapt cunoscut \u015fi \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fit. Dar nici grupul de referin\u0163\u0103 al violatorilor din Vaslui \u2013 cons\u0103tenii care \u00eei scuz\u0103 pe f\u0103pta\u015fi \u015fi acuz\u0103 victima, nici alia\u0163ii politici care \u00eencearc\u0103 s\u0103-i scape pe demnitarii prin\u015fi \u00een flagrant delict nu consider\u0103 c\u0103 normele de grup au fost \u00eenc\u0103lcate. Dimpotriv\u0103, idea c\u0103 victima \u201e\u015fi-a c\u0103utat-o cu lum\u00e2narea\u201c \u015fi \u201e\u015fi-a primit r\u0103splata cuvenit\u0103\u201c reprezint\u0103 un exemplu excelent de justi\u0163ie poetic\u0103 distorsionat\u0103. \u00cen cazul demnitarilor corup\u0163i, memele \u201edac\u0103 \u00een \u0163ara asta nu te descurci, ai \u00eencurcat-o\u201c \u015fi \u201eho\u0163ul neprins e om cinstit\u201c sunt folosite ca justific\u0103ri. Ca s\u0103 revenim la citatul cu care am \u00eenceput, furtul e considerat natural, \u00een consecin\u0163\u0103 nu e v\u0103zut ca ru\u015finos. S\u0103 nu jefuie\u015fti c\u00e2nd ai ocazia este considerat un act de sl\u0103biciune care te categorizeaz\u0103 drept fraier, vulnerabil, o prad\u0103 poten\u0163ial\u0103. \u00cen loc s\u0103 previn\u0103 corup\u0163ia, normele grupului o fac obligatorie.
\nUltimul aspect care ar trebui discutat se refer\u0103 la factorii psihodinamici implica\u0163i \u00een geneza \u015fi men\u0163inerea condi\u0163iilor descrise mai sus. Reac\u0163ia la un \u015fir de evenimente recente: legisla\u0163ia \u201eantilegionar\u0103\u201c (Legea nr. 217\/2015), moartea lui Corneliu Vadim Tudor \u015fi criza pan-european\u0103 a refugia\u0163ilor ne-au permis s\u0103 \u00eentrez\u0103rim un h\u0103u colc\u0103ind de frustrare, resentimente, xenofobie, antisemitism, revizionism, sentimente de inferioritate, dar \u015fi de \u00eendrept\u0103\u0163ire nejustificat\u0103, paranoia \u015fi idei pe jum\u0103tete clocite despre comploturi himerice, dacopatie, mitoc\u0103nie, arogan\u0163\u0103 \u015fi ostenta\u0163ie, un amestec toxic pe care se grefeaz\u0103 cu u\u015furin\u0163\u0103 patologiile sociale.
\nIon Vianu descrie ura \u201ecotropitoare \u015fi zgomotoas\u0103\u201c ca av\u00e2nd originea \u00een pulsiuni par\u0163iale, urmarea unui proces terapeutic incomplet care duce la \u201em\u0103cinarea fiin\u0163ei \u015fi la dezorganizarea interioar\u0103\u201c. Dac\u0103 generaliz\u0103m la nivelul \u00eentregii societ\u0103\u0163i, inabilitatea de a integra trecutul \u015fi de a face pace cu el (Vergangenheitsbew\u00e4ltigung) este simptomatic\u0103 pentru e\u015fecul terapiei. Nemul\u0163umirea amorf\u0103, vinov\u0103\u0163ia difuz\u0103 (nu numai a celor vinova\u0163i, dar \u015fi a celor nevinova\u0163i) duc la o imens\u0103 furie neputincioas\u0103 care t\u00e2nje\u015fte dup\u0103 o \u0163int\u0103, la o alienare \u015fi la un gol spiritual pe care nici gigantismul steril al monumentelor BOR, nici \u00eenchinatul la moa\u015fte nu le pot satisface. Este o stare de lucruri periculoas\u0103, vulnerabil\u0103 la manipulare. S\u00e2ngele este \u00een ap\u0103 \u015fi nu ducem lips\u0103 de lipitori, piranha \u015fi rechini.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
\u201eNaturalia non sunt turpia\u201c, cele naturale nu sunt ru\u015finoase, spunea Marius Chico\u015f Rostogan. S\u0103 deducem c\u0103 ceea ce e ru\u015finos nu e natural? La urma urmei, ce nevoie avem de ru\u015fine sau de vinov\u0103\u0163ie, dou\u0103 sentimente cu un pronun\u0163at efect negativ asupra imaginii despre sine? Dup\u0103 cum scrie Ileana Ioanid, ru\u015finea este un indicator obligatoriu… Cite\u0219te mai mult »Lipsa ru\u015finii \u015fi corup\u0163ia obligatorie<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","footnotes":""},"categories":[11237],"tags":[15294,15293,15292],"class_list":["post-24815","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-societate","tag-comportamentul-moral","tag-reglarea-comportamentului-social","tag-rusinea-indicator-obligatoriu-al-moralei"],"views":2808,"jetpack_featured_media_url":"","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24815","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=24815"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24815\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":24816,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24815\/revisions\/24816"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=24815"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=24815"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=24815"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}