Poezia a fost pus\u0103 adesea pe muzic\u0103, dar fenomenul invers \u2013 intrarea lyrics-urilor \u00een volume, \u00een antologii sau \u00een istoriile literare \u2013 nu \u015ftiu s\u0103 se fi produs \u00een Rom\u00e2nia, cu excep\u0163ia care confirm\u0103 regula a lui \u015eerban Foar\u0163\u0103 din Texte pentru Phoenix. Dar m\u0103car pentru perioada postcomunist\u0103, poezia nu poate fi \u00een\u0163eleas\u0103 f\u0103r\u0103 playlist-ul epocii.
\n\u00cen anii \u201990, sub presiunea exercitat\u0103 dinspre cultura popular\u0103 occidental\u0103, hip-hop-ul cunoa\u015fte o ascensiune fulminant\u0103. Apari\u0163ia \u015fi succesul unor forma\u0163ii ca B.U.G. Mafia, RACLA, Parazi\u0163ii nu r\u0103m\u00e2n f\u0103r\u0103 ecou \u00een zona literar\u0103 \u2013 \u00een primul r\u00e2nd pentru c\u0103 toate aceste trupe au texte rimate-ritmate extrem de eficient at\u00e2t mnemotehnic (versurile acestea prind asemenea sloganurilor publicitare), c\u00e2t \u015fi ca impact emo\u0163ional a c\u0103rui expresie ocole\u015fte forme retorice resim\u0163ite ca perimate \u015fi inactuale, textele unor c\u00e2ntece fiind socotite un suport mai viabil pentru poezie\u00a0 dec\u00e2t poezia \u201epe h\u00e2rtie\u201c.
\nCaius Dobrescu, \u00een Deadev\u0103 (1998), ofer\u0103 o prim\u0103 \u00eencercare radical\u0103 de anexare a limbajul str\u0103zii intermediat de noile forme de socializare online (miRC etc.): \u201eDesfund QVta adica\u015f\/ vrea so, visez so. Apuc\/ coada pompei, astancepe\/ s\u0103mi dean\/ redere. Desfund\/ 1 laie.\/ Cnd:\/ ap\u0103s 1 dat\u0103, apa\/ \u0163\u015fne\u015ftenapoi\/ printro g\u0103uric\u0103\/ d sub robinet.\/ Bg tare, m\u0103 simt\/ b\u0103rbat. Coada d lemn\/ dn m\u00e2na mea st kiar IEU,\/ d esen\u0163\u0103 tare\u201c (Dau pompe).
\nMai limpede \u00een stilul hip-hopului se produce autoreferen\u0163ialitatea lui Marius Ianu\u015f \u2013 din volumele H\u00e2rtie igienic\u0103 (1999), Manifest anarhist \u015fi alte fracturi (2000), Ursul din contain\u0103r \u2013 un film cu mine (2002), par\u0163ial \u015fi \u015etrumfii afar\u0103 din fabric\u0103! (2007) \u2013, care introduce \u00een vers schijele cele mai triviale ale realit\u0103\u0163ii personale, f\u0103r\u0103 acea complicat\u0103 toalet\u0103 livresc-ironic\u0103 din poezia optzeci\u015ftilor.
\nDup\u0103 Ianu\u015f, un alt poet dou\u0103miist influen\u0163at de hip-hop este Andrei Peniuc, care cite\u015fte \u00een 2003 texte de aceast\u0103 factur\u0103 la cenaclul Euridice. Receptarea acestor texte a fost \u00eens\u0103 preponderent negativ\u0103, sanc\u0163ion\u00e2nd desp\u0103r\u0163irea lui Peniuc de formula \u201eelectric\u0103\u201c a primelor dou\u0103 volume, ceea ce poate echivala, cu toat\u0103 relativizarea necesar\u0103, cu consemnarea epuiz\u0103rii influen\u0163ei hip-hop.
\nNu doar dou\u0103mii\u015ftii, sincroni biologic cu hip-hop-ul \u2013 adic\u0103 expu\u015fi influen\u0163ei lui la v\u00e2rsta form\u0103rii\u00a0 \u2013 sunt deschi\u015fi acestuia. Dintre optzeci\u015fti, Traian T. Co\u015fovei teoretiza \u00een preajma anului 2000 utilitatea influen\u0163ei genului, f\u0103r\u0103 a fi reu\u015fit s\u0103 produc\u0103 ceva valabil \u00een siajul acestei mode care, p\u0103str\u00e2nd propor\u0163iile, \u00eei \u00eempingea \u015fi pe reprezentan\u0163ii cei mai tipici ai unsuroasei \u201emuzici u\u015foare rom\u00e2ne\u015fti\u201c, gen Aurelian Temi\u015fan, s\u0103 cocheteze cu fenomenul.<\/p>\n
O alt\u0103 zon\u0103 de a\u015fa-zis\u0103 subcultur\u0103 exploatat\u0103 \u00een literatura rom\u00e2n\u0103 post-89 este aceea a manelelor. F\u0103r\u0103 ca acestea s\u0103 produc\u0103, cel pu\u0163in p\u00e2n\u0103 \u00een prezent, consecin\u0163e \u00een materie de poietic\u0103, \u00eenceputurile promov\u0103rii lor ca form\u0103 de art\u0103 egal\u0103 \u00een drepturi \u015fi nediscriminabil\u0103, legate \u00eendeosebi de activitatea de promotor a lui Adrian Schiop, a deschis un nou filon al autenticit\u0103\u0163ii resim\u0163it de zona cultural\u0103 ca exploatabil at\u00e2t din perspectiva acestei autenticit\u0103\u0163i, c\u00e2t \u015fi din perspectiva rezisten\u0163ei pe care mainstream-ul culturii \u201erespectabile\u201c i-o opune.
\nChiar dac\u0103 deocamdat\u0103 prezen\u0163a unor texte manelistice \u00eentr-o antologie de poezie postcomunist\u0103 este inconceptibil\u0103 \u00eentr-un grad mult mai mare dec\u00e2t p\u0103trunderea textelor de hip-hop (care au un poten\u0163ial de asimilare mai mare fie \u015fi pentru c\u0103 stau mai bine cu skill-ul tehnic \u015fi cu prejudec\u0103\u0163ile gramaticii), viitorul s-ar putea s\u0103 fie mai generos, astfel \u00eenc\u00e2t la Festivalul Salam din 2030, care va fi \u00eenlocuit elitistul festival Enescu, s\u0103 se lanseze o antologie a poeziei post-89 \u00een care Cristian Popescu \u015fi Ianu\u015f \u00eei vor avea ca vecini pe Denisa \u015fi pe Babi Minune, arti\u015fti \u015fi ei \u2013 \u00een toat\u0103 puterea cuv\u00e2ntului.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Poezia a fost pus\u0103 adesea pe muzic\u0103, dar fenomenul invers \u2013 intrarea lyrics-urilor \u00een volume, \u00een antologii sau \u00een istoriile literare \u2013 nu \u015ftiu s\u0103 se fi produs \u00een Rom\u00e2nia, cu excep\u0163ia care confirm\u0103 regula a lui \u015eerban Foar\u0163\u0103 din Texte pentru Phoenix. Dar m\u0103car pentru perioada postcomunist\u0103, poezia nu poate fi \u00een\u0163eleas\u0103 f\u0103r\u0103 playlist-ul… Cite\u0219te mai mult »Hip-hop \u015fi manele<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[325,15291,15290,15289,1592],"class_list":["post-24813","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-adrian-schiop","tag-cenaclul-euridice","tag-poezia-optzecistilor","tag-poezie-si-muzica","tag-serban-foarta"],"views":1249,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24813","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=24813"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24813\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":24814,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24813\/revisions\/24814"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=24813"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=24813"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=24813"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}