{"id":24811,"date":"2015-10-30T00:23:37","date_gmt":"2015-10-29T22:23:37","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=24811"},"modified":"2015-10-30T00:23:37","modified_gmt":"2015-10-29T22:23:37","slug":"in-memoriam-liviu-radu-1948-2015","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/in-memoriam-liviu-radu-1948-2015\/","title":{"rendered":"In memoriam Liviu Radu (1948-2015)"},"content":{"rendered":"<p>Liviu Radu a debutat la revista Quasar \u00een 1992 cu povestirea Fa\u0163a real\u0103 a planetei Marte, iar editorial cu romanul Trip-Tic (1999). A mai colaborat la Jurnalul SF, Anticipa\u0163ia, Almanahul Anticipa\u0163ia, STRING, Lumi Virtuale, Helion, la diferite suplimente literare ale presei locale din Ia\u015fi, Br\u0103ila, Piatra Neam\u0163, la revistele electronice Nautilus, ProScris, SRSFF. A fost prezent cu texte \u015fi recenzii la emisiunea \u201eExploratorii zilei de m\u00e2ine\u201c a lui \u015etefan Ghidoveanu, la postul de radio Rom\u00e2nia Cultural. A ob\u0163inut Premiul Conven\u0163iei Europene de SF din 2000 (Gdansk, Polonia), Premiul Vladimir Colin 2001 \u015fi 2014, Premiul Ion Hobana 2011, Premiul Galileo 2012 pentru \u00eentreaga carier\u0103 \u015f.a. A tradus numeroase c\u0103r\u0163i, \u00eentre care scrieri de Abraham Merritt (Corabia zei\u0163ei Ishtar, Fa\u0163a din abis, Pierdu\u0163i \u00een miraj), George R.R. Martin (Peregrin\u0103rile lui Tuf) sau Neil Gaiman (Zei americani, Nic\u0103ieri, B\u0103ie\u0163ii lui Anansi, Pulbere de stele, Coraline).<br \/>\nAutor prolific, afirmat de-a lungul anilor \u201990 prin colaborarea cu povestiri \u015fi recenzii la Jurnalul SF \u015fi la majoritatea publica\u0163iilor de gen, Liviu Radu a recuperat \u00eentr-un ritm editorial sus\u0163inut \u00eent\u00e2rzierea debutului \u00een volum. \u00centr-o genera\u0163ie preocupat\u0103 de experimentele narative \u015fi de limbaj (D\u0103nu\u0163 Ungureanu, Sebastian A. Corn, Michael Haulic\u0103), Liviu Radu a ales calea unei literaturi mai tranzitive. Totu\u015fi, aceasta nu echivaleaz\u0103 nici cu simplitatea \u2013 Trip-Tic construie\u015fte o arhitectur\u0103 complex\u0103 \u00een baza unei simbolistici trinitare \u2013 , nici cu limitarea \u00eentr-un subgen, autorul fiind unul dintre cei mai versatili prozatori SF. Scrierile sale pot fi \u00eemp\u0103r\u0163ite \u00een trei categorii. Din prima fac parte fic\u0163iunile speculative valorific\u00e2nd \u2013 de regul\u0103 \u00eentr-o not\u0103 horror \u2013 simbolistica iudeo-cre\u015ftin\u0103. Pe l\u00e2ng\u0103 romanele Trip-Tic, Op\u0163iunea (2004) \u015fi Spaime (2004), aici intr\u0103 \u00een bun\u0103 parte povestirile din Spre Ierusalim (2000), Babl (2004), Cifrele sunt reci, numerele-s calde (2006) sau Singur pe Ormuza (2011). De pild\u0103, Iat\u0103, vin Colind\u0103torii\u2026 \u00eentoarce pe dos, \u00een doar c\u00e2teva pagini, simbolistica s\u0103rb\u0103torilor, prin transferul ritualurilor cunoscute \u00een lumea postapocaliptic\u0103 a unor mutan\u0163i canibali. Alte povestiri valorific\u0103 mitul vampirilor sau pe cel al lui Jack Spintec\u0103torul. \u00cen cea de-a doua categorie a scrierilor lui Liviu Radu intr\u0103 ucroniile din Constan\u0163a 1919 (2000), Modificatorii (2010) \u015fi Chestionar pentru doamne care au fost secretarele unor b\u0103rba\u0163i foarte cumsecade (2011). Constan\u0163a\u2026 rescrie istoria de la sf\u00e2r\u015fitul Primului R\u0103zboi Mondial din perspectiva a trei istorii alternative \u00een care Rom\u00e2nia ar fi func\u0163ionat \u00een zona de influen\u0163\u0103 a Imperiului Austriac (form\u00e2nd Imperiul Austro-Rom\u00e2n), a Rusiei \u015fi a Imperiului Otoman. Personaje istorice precum Tudor Vladimirescu cap\u0103t\u0103 succesiv numele Theodor von Wladimyri, Tudor Vladimirov \u015fi pa\u015fa Vladimiroglu. Cu o ironie deloc disimulat\u0103, sunt speculate cli\u015fee din zona vulgatei etno-culturale. Cea de-a treia categorie a literaturii lui Liviu Radu este format\u0103 din scrieri fantasy dispuse \u00een ciclul Waldemar, format din Waldemar (2007), Blocul c\u00e2\u015f (2008), O dup\u0103-amiaz\u0103 cu bere \u015fi z\u00e2ne (2009) \u015fi V\u00e2nzoleli nocturne (2012), \u015fi dintr-o nou\u0103 serie, deschis\u0103 cu Armata moliilor (2012) \u015fi continuat\u0103 cu La galop prin piramid\u0103\u00a0 (2013) \u015fi \u00cenfruntarea nemuritorilor (2014). Este fa\u0163a cea mai jovial\u0103 \u015fi mai bogat\u0103 \u00een umor a autorului (umorul din ucronii fiind mai degrab\u0103 conceptual). Combina\u0163ie de heroic\u00a0 \u015fi comic fantasy, Waldemar valorific\u0103 mitologia rom\u00e2neasc\u0103 \u015fi interna\u0163ional\u0103 a ielelor, pricolicilor \u015f.a., elabor\u00e2nd lupte fantastice inclusiv \u00een decorul Bucure\u015ftiului. Armata moliilor este o combina\u0163ie \u00eentre O mie \u015fi una de nop\u0163i \u015fi Peregrin\u0103rile lui Tuf de George R.R. Martin.<br \/>\nLiviu Radu este cel mai bun povestitor dintre scriitorii SF (dar nu numai) ap\u0103ru\u0163i dup\u0103 1989, perfect comparabil cu performan\u0163ele lui Vladimir Colin, pe care le-a \u015fi dep\u00e3\u015fit.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Liviu Radu a debutat la revista Quasar \u00een 1992 cu povestirea Fa\u0163a real\u0103 a planetei Marte, iar editorial cu romanul Trip-Tic (1999). A mai colaborat la Jurnalul SF, Anticipa\u0163ia, Almanahul Anticipa\u0163ia, STRING, Lumi Virtuale, Helion, la diferite suplimente literare ale presei locale din Ia\u015fi, Br\u0103ila, Piatra Neam\u0163, la revistele electronice Nautilus, ProScris, SRSFF. A fost&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/in-memoriam-liviu-radu-1948-2015\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">In memoriam Liviu Radu (1948-2015)<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[15288,15286,10553,15287],"class_list":["post-24811","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-ciclul-waldemar","tag-fata-reala-a-planetei-marte","tag-liviu-radu","tag-scrieri-fantasy"],"views":917,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24811","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=24811"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24811\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":24812,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24811\/revisions\/24812"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=24811"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=24811"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=24811"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}