Tema propus\u0103 pentru colocviul Penser l\u2019Europe din acest an, La science-est-elle une dimension de l\u2019identit\u00e9 europ\u00e9enne?, mi se pare a fi de un interes aparte, at\u00e2t \u00een sine, ca subiect de reflec\u0163ie, c\u00e2t \u015fi prin raportare la contextul globalizant din vremea noastr\u0103. Ca istoric, atent la muta\u0163iile produse \u00een mentalul colectiv din diverse zone etnoculturale, sunt cu at\u00e2t mai sensibil la \u201eprovoc\u0103rile\u201c induse de fenomenul \u00een discu\u0163ie.
\nAm avut ocazia, \u00een ultimii ani, s\u0103 m\u0103 refer la unele aspecte ale acestei teme nespus de complexe, f\u0103c\u00e2nd apel la istoriografia rom\u00e2n\u0103, dar \u015fi la alte analize produse \u00een alte spa\u0163ii culturale(1). Am r\u0103mas cu impresia c\u0103 se poate conchide, pe acest temei, c\u0103 rela\u0163ia conceptual\u0103 din titlu, \u015etiin\u0163\u0103 \u015fi con\u015ftiin\u0163\u0103 european\u0103, e una tensionat\u0103, aporetic\u0103, dar mereu deschis\u0103 \u015fi creativ\u0103 istorice\u015fte. Ea a putut st\u00e2rni nelini\u015fti deontologice, ca \u00een rabelaisianul dicton (\u201e\u015etiin\u0163a f\u0103r\u0103 con\u015ftiin\u0163\u0103 este ruina sufletului\u201c), \u00eens\u0103 \u015fi elemente stimulative, pe linia unui discurs identitar mai armonios la nivel paneuropean. Se poate aminti, \u00een acela\u015fi sens, adagiul nietzschean din Le gai savoir, fie acesta \u015fi interogativ: \u201eCe-\u0163i spune con\u015ftiin\u0163a?\u201c(2). Filozoful se g\u00e2ndea la con\u015ftiin\u0163a propriei deveniri, cam \u00een felul preconizat \u015fi de Goethe, ca suprem\u0103 reu\u015fit\u0103 uman\u0103.
\nS-a analizat, la Coll\u00e8ge de France, \u00een circumstan\u0163a amintit\u0103, aportul instruc\u0163iei, educa\u0163iei \u015fi inova\u0163iei la o asemenea realizare, emo\u0163ie mereu necesar\u0103, \u00een orice moment al istoriei. Raportul dintre \u201ecultura \u015ftiin\u0163ific\u0103 \u015fi identitatea european\u0103\u201c s-a definit, consensual, ca fiind unul legitim \u015fi inconturnabil, imagin\u00e2ndu-se chiar (de ce nu?) o \u201eEurop\u0103 a \u015etiin\u0163elor\u201c (J.G. Connrade) ca proiect pentru viitorul apropiat. Problemele cercet\u0103rii, s-a spus acolo, nu mai pot fi antamate f\u0103r\u0103 a include concomitent \u201ele long terme\u201c \u015fi democra\u0163ia (Pierre Rosanvallon), identitatea de grup \u015fi globalizarea (Etienne-Emile Baulieu), tensiunile nutrite de tranzi\u0163ia pe vechiul continent. Diminuarea scurgerii de inteligen\u0163\u0103 spre zonele mai bogate a ajuns un imperativ \u015fi \u00een Occidentul european, mai dispus azi a recunoa\u015fte impasul \u00een care se afl\u0103 cercetarea. \u201eSauvons la Recherche\u201c a devenit, cel pu\u0163in \u00een spa\u0163iul Hexagonului, o sintagm\u0103 curent\u0103 \u015fi un \u00eendemn pentru alte zone etnoculturale(3). \u0162\u0103rile din Europa Est-Central\u0103, mai afectate de criz\u0103 \u015fi de tranzi\u0163ie dec\u00e2t lumea apusean\u0103, au destule motive s\u0103 nu ignore experien\u0163ele consumate \u00een restul lumii.
\nCrizele produse \u00een perioada posttotalitar\u0103 au acutizat, firesc, motivele de nemul\u0163umire \u015fi tensiune. Estul \u015fi Vestul mai \u00eent\u00e2i, Sudul \u015fi Nordul mai recent, au devenit surse de opozi\u0163ii \u015fi dezechilibre, f\u0103r\u0103 s\u0103 fi produs \u201eanticorpii\u201c necesari unui organism comunitar a\u015fa de complex. \u201eIdealul european\u201c se afl\u0103 \u00een real pericol, subminat de incompeten\u0163a noii clase politice, dominat\u0103, cum s-a spus, de contabili \u015fi propagandi\u015fti(4).
\nO echip\u0103 de cercet\u0103tori ai fenomenului identitar a izbutit s\u0103 pun\u0103 \u00een ecua\u0163ie dezintegrarea \u015fi integrarea \u00een Europa Est-Central\u0103 a secolului XX, cu analize istorico-culturale demne de un real interes. Ideea unei integr\u0103ri diferen\u0163iate pare a se fi impus \u00een urma unor analize de tip regional(5).
\nProgramul de cercetare \u015fi inova\u0163ie Orizont 2020, de care beneficiaz\u0103 \u015fi est-europenii, poate fi socotit ca un factor stimulativ, pe linia echilibrului socio-politic \u015fi cultural \u00een Europa de azi(6). O diminuare a decalajelor existente \u00eentre diverse zone ale continentului este de a\u015fteptat, progresiv, \u00eenainte \u015fi dup\u0103 acel \u201eorizont\u201c temporal.
\nSolidaritatea european\u0103 \u00een domeniul cercet\u0103rii a stimulat deja numeroase proiecte, a c\u0103ror finalizare nu era posibil\u0103 la nivel na\u0163ional sau regional. \u00cemi vine \u00een minte, e.g., proiectul marelui reactor nuclear de la M\u0103gurele, gestionat de Academia Rom\u00e2n\u0103, \u00eens\u0103 ar putea fi men\u0163ionate \u015fi altele, propuse \u00een acela\u015fi sistem de parteneriat(7).
\nRealit\u0103\u0163ile multi- \u015fi interculturale oblig\u0103 tot mai mult la o reg\u00e2ndire a identit\u0103\u0163ilor social-politice, \u00een sensul asumat deja de etnologi, antropologi, culturologi, pentru a nu-i mai aminti din nou \u015fi pe istoricii obliga\u0163i s\u0103 antameze, ideal, toate aspectele realului(8).
\nUnii anali\u015fti \u015fi-au pus deja \u00eentrebarea, nu f\u0103r\u0103 temei, dac\u0103 factorii disjunctivi nu de\u0163in o pondere prea mare \u00een construc\u0163ia european\u0103. Dup\u0103 opinia unui sceptic recunoscut, \u201eGrecia, Putin, Islamul radical, terorismul \u015fi corectitudinea politic\u0103 sunt doar c\u00e2teva dintre amenin\u0163\u0103rile la adresa Occidentului\u201c(9). Pentru al\u0163ii, destul de numero\u015fi, Uniunea European\u0103 se anun\u0163\u0103 ca un drum sigur pentru cei abia ie\u015fi\u0163i de sub domina\u0163ia sovietic\u0103(10). Drum sigur, dar nu tocmai, dac\u0103 se iau \u00een calcul convulsiile demografice \u015fi geopolitice din ultimul timp.
\nExodul creierelor performante, fenomen mondial \u015fi deloc recent, ajuns a genera efecte dramatice \u00een unele \u0163\u0103ri, se cuvine a fi estimat cu mai mult realism, pentru a preveni, dac\u0103 e posibil, consecin\u0163e \u00eenc\u0103 mai grave(11).
\nCriza imigran\u0163ilor din vara anului \u00een curs, aparent insolubil\u0103, a fost \u00eenscris\u0103 deja pe ordinea de zi a Adun\u0103rii Generale a ONU, dar \u015fansele de a se g\u0103si acolo solu\u0163ii potrivite sunt cvasi nule(12). Neizbutind a se reforma el \u00eensu\u015fi, acest organism mondial rezum\u0103, s-ar spune, situa\u0163ia critic\u0103 a lumii contemporane \u00een mai toate segmentele ei, \u00eendeosebi dup\u0103 declan\u015farea crizei din 2008. Acolo pare-se a fi \u015fi \u201enodul gordian al p\u0103cii cu Orientul Apropiat\u201c!
\nAnali\u015fti aviza\u0163i consider\u0103 c\u0103 aceste migra\u0163ii, venite din sud, zdruncin\u0103 serios proiectul european, \u00een pofida eforturilor conjugate de a le st\u0103vili \u015fi limita efectele(13). Solidaritatea continentului nostru \u015fi-a v\u0103dit, cu acest prilej, destule caren\u0163e sub unghi ideatic \u015fi institu\u0163ional(14). \u201eLumea veche\u201c \u00ee\u015fi reevalueaz\u0103 limitele, c\u0103ut\u00e2nd noi resurse de supravie\u0163uire \u015fi echilibru(15). Rolul statului \u015fi al na\u0163iunii intr\u0103 \u00een aceast\u0103 suit\u0103 de probleme(16), ca \u015fi locul factorului politic \u00een societatea contemporan\u0103(17).
\nSeria de crize cu care lumea se confrunt\u0103 de la un timp, \u00een mai toate sferele de activitate, se reflect\u0103 \u015fi \u00een zona cercet\u0103rii \u015ftiin\u0163ifice, sub diverse forme. Cultura \u00een ansamblu a fost mereu defavorizat\u0103 \u00een momentele de criz\u0103, fapt sesizat \u015fi depl\u00e2ns adesea de cei sili\u0163i a-i suporta urm\u0103rile.
\nCu ani \u00een urm\u0103, am avut ocazia s\u0103 asist la o dezbatere pe tema statutului \u015ftiin\u0163ei \u00een lumea apusean\u0103, tem\u0103 preocupant\u0103 cu at\u00e2t mai mult \u00een momentul de fa\u0163\u0103, dup\u0103 at\u00e2tea noi provoc\u0103ri. Patronat\u0103 de Coll\u00e8ge de France (25-27 noiembrie 2004), acea reuniune de savan\u0163i cu \u00eenalte r\u0103spunderi a ajuns la concluzia c\u0103 Occidentul european se afl\u0103, ca resurse \u015fi institu\u0163ii, \u00een inferioritate, prin analogie cu Statele Unite \u015fi Japonia, motiv pentru care mul\u0163i tineri din zona atlantic\u0103 iau calea \u0163\u0103rilor mai favorizate(18).
\nConfruntat\u0103 cu un masiv exod de popula\u0163ii diverse, exod \u201emodern\u201c, pe care istoricii \u00eel compar\u0103 deja cu marile migra\u0163ii care au distrus Imperiul Roman, Europa nu pare a fi preg\u0103tit\u0103, nici economic, nici moral, ceea ce \u00eei impune, desigur, mult\u0103 pruden\u0163\u0103 \u00een luarea deciziilor \u00een acest domeniu(19). Germania, cea mai vizat\u0103 de fenomen, dezvolt\u0103 deja, pe temeiul unei lungi tradi\u0163ii locale, o \u201ecultur\u0103 a bunei primiri\u201c (Willkommenskultur), una din care s-ar putea inspira \u015fi alte \u0163\u0103ri care cunosc un aflux masiv de str\u0103ini(20).
\n\u201eEuropa se construie\u015fte. Iat\u0103 o mare speran\u0163\u0103, care se va \u00eenf\u0103ptui numai dac\u0103 se va \u0163ine seama c\u0103 o Europ\u0103 f\u0103r\u0103 istorie ar fi orfan\u0103 \u015fi nenorocit\u0103\u201c(21). Este opinia unui eminent specialist \u00een domeniu, Jacques Le Goff. O atare entitate nu e realizabil\u0103 dec\u00e2t prin aportul multiplu \u015fi divers al factorilor ce s-au impus de-a lungul timpului ca fiind creatori \u015fi viabili.
\nUnele spirite mai radicale au ajuns \u00eens\u0103 la concluzia, discutabil\u0103 \u015fi greu de sus\u0163inut finalmente, c\u0103 Uniunea European\u0103 n-ar fi altceva dec\u00e2t o copie a Uniunii Sovietice, o clon\u0103, o variant\u0103 soft a Leviatanului defunct(22). A \u015fi fost contrazis, \u00eenc\u0103 \u00een prefa\u0163a semnat\u0103 de Dan C. Mih\u0103ilescu, care a ajuns la concluzia c\u0103 adev\u0103rul e \u201eun ansamblu infinit\u201c \u015fi anevoie de circumscris. \u00cen viziunea lui
\nV. Bucovski, disidentul sovietic ajuns cet\u0103\u0163ean britanic, viitorul ar fi dominat de st\u00e2nga intelectual\u0103, remodelat\u0103, ca urma\u015f\u00e3 a vechilor men\u015fevici, plasat\u00e3 \u00een Occidentul relativist \u015fi manipulabil.
\nPericolul ca relativismul \u00een extensie s\u0103 compromit\u0103 proiectul european, prin exces critic \u015fi mai ales autocritic, a fost nu o dat\u0103 semnalat de anali\u015fti, ca o nevoie de \u201ere\u00eentoarcere la fundamentele noastre etice \u015fi religioase\u201c (Hans Kung)(23).
\nPledoaria pentru \u015ftiin\u0163ele umane, umanioarele din vechea terminologie, a ajuns \u00een ultimul timp s\u0103 constituie un act de sfidare, de curaj nemotivat \u00een aparen\u0163\u0103. E pus \u00een cauz\u0103 desigur umanismul ca tip de g\u00e2ndire modern\u0103, din moment ce cunoa\u015fterea e redus\u0103, \u00een \u201euniversul digital\u201c, la statutul de informa\u0163ie, \u00een sens cantitativ. S-a spus, cu bun temei, c\u0103 \u201e\u015ftiin\u0163a e o binecuv\u00e2ntare, scientismul un blestem\u201c, ca orice ism \u00eenclinat spre exces. \u00cendemnul de \u201ea folosi noile tehnologii pentru vechile scopuri\u201c se arat\u0103 a fi tot mai util(24). Iar \u201evechile scopuri\u201c \u00eenseamn\u0103 un alt sistem axiologic, definit prin valori tradi\u0163ionale, puse pe c\u00e2t posibil \u00een acord cu noile realit\u0103\u0163i.<\/p>\n
<\/p>\n
(1) Cf. Alexandru Zub, Istorie \u015fi finalitate. \u00cen c\u0103utarea identit\u0103\u0163ii, ed. II, Ia\u015fi, Polirom, 2004; Clio sub semnul interoga\u0163iei: idei, sugestii, figuri, Polirom, 2006; Romanogermanica. Secven\u0163e istoriografice, Ia\u015fi, Editura Universit\u0103\u0163ii \u201eAl. I. Cuza\u201d, 2006.
\n(2) Apud P. Dupr\u00e9, Encyclop\u00e9die des citations, Paris, 1959, p. 332.
\n(3) Cf. Alexandru Zub, \u015etiin\u0163\u0103 \u015fi con\u015ftiin\u0163\u0103 european\u0103, \u00een Convorbiri literare, CXXXVIII, 1(105), ian. 2005, p. 21-22.
\n(4) Cf. Valentin Protopopescu, Quo vadis, Europa?, \u00een Observator cultural, nr. 52\/2015, p. 5.
\n(5) Wilfried Loth, Nicolae P\u0103un (ed.), Desintegration and integration in East-Central Europe, 1919-post-1989, Cluj-Napoca, Nomos, 2014.
\n(6) \u015etefania Costache, Rom\u00e2nia \u015fi agenda european\u0103 pentru cercetare \u015fi dezvoltare, \u00een Revista 22, nr. 15 (15-20 apr. 2015), p. 12.
\n(7) Cristina Zamfirescu, Fonduri europene pentru relansarea cercet\u0103rii rom\u00e2ne\u015fti, \u00een ziarul Lumina, 10 sept. 2015, p. 8.
\n(8) Cf. Victor Neumann, Limbajul, timpul \u015fi imigra\u0163iile sau despre limitele suveranit\u0103\u0163ii na\u0163ionale, \u00een Revista 22, nr. 37 (15-21 sept. 2015), p. 13.
\n(9) \u015etefan Racovitza, O viziune realist-pesimist\u0103 despre viitorul Occidentului, \u00een Revista 22, nr. 15 (15-20 apr. 2015), p. 10.
\n(10) Gelu Iuti\u015f, Uniunea European\u0103 este un drum sigur, \u00een Revista rom\u00e2n\u0103, Ia\u015fi, 2(80), 2015, p. 59-60.
\n(11) Cf. Horia Blidaru, Europa \u201eadev\u0103ra\u0163ilor\u201c sau Europa cu adev\u0103rat?, \u00een Dilema veche, XII, 600 (13-19 aug. 2015), p. 23.
\n(12) George Apostoiu, Imigra\u0163ia \u00eentre dram\u0103, afacere \u015fi solidaritate limitat\u0103, \u00een Cultura, nr. 33 (10 sept. 2015), p. 3.
\n(13) Cf. Alexandru L\u0103zescu, Masiva imigra\u0163ie din Sud zguduie din temelii proiectul european, \u00een Revista 22, nr. 35 (1-7 sept. 2015), p. 10.
\n(14) Cf. Andrei Ple\u015fu, Reflec\u0163ii despre patologia solidarit\u0103\u0163ii, \u00een Dilema veche, XII, 606 (24-30 sept. 2015), p. 3.
\n(15) Cf. Dan Berindei, Viitorul \u015fi problemele omenirii, \u00een Cultura, nr. 33 (10 sept. 2015), p. 27.
\n(16) Idem, Globalizare \u015fi na\u0163iune, \u00een Cultura, nr. 18 (14 mai 2015), p. 4.
\n(17) Andrei Marga, Societatea postglobalizat\u0103, \u00een Cultura, nr. 47 (18 dec. 2014),\u00a0 p. 10.
\n(18) Cf. La lettre du Coll\u00e8ge de France, juin 2004: Situation de la recherche en France et en Europe.
\n(19) Anneli Ute Gabanyi, Europa nu este preg\u0103tit\u0103 nici istorice\u015fte, nici ca mentalitate pentru un astfel de exod, interviu consemnat de Alexandru L\u0103zescu \u00een Revista 22, nr. 38 (23-28 sept. 2015), p. 9.
\n(20) Ibidem.
\n(21) Jacques Le Goff, Cuv\u00e2nt \u00eenainte la Michel Mellat du Jaurdin, \u00een vol. Europa \u015fi marea, Polirom, 2003, p. 5.
\n(22) Vladimir Bukovski, Uniunea European\u0103 \u2013 o nou\u0103 URSS?, trad., Bucure\u015fti, Editura Vremea, 2006. Vezi \u015fi Aleksandr Iakovlev, Ce que nous voulous faire de l\u2019Union Sovi\u00e9tique, ed. Lilly Marcou, Paris, 1991.
\n(23) Apud Franca Tiberto, O Europ\u0103 sau mai multe, \u00een Bucure\u015ftiul Cultural, nr. 7-8\/2006, p. 11.
\n(24) Mircea Mih\u0103ie\u015f, \u00cen ap\u0103rarea umanioarelor, \u00een Rom\u00e2nia literar\u0103, nr. 3 (16 ian. 2015), p. 5.<\/p><\/blockquote>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"Tema propus\u0103 pentru colocviul Penser l\u2019Europe din acest an, La science-est-elle une dimension de l\u2019identit\u00e9 europ\u00e9enne?, mi se pare a fi de un interes aparte, at\u00e2t \u00een sine, ca subiect de reflec\u0163ie, c\u00e2t \u015fi prin raportare la contextul globalizant din vremea noastr\u0103. Ca istoric, atent la muta\u0163iile produse \u00een mentalul colectiv din diverse zone etnoculturale,… Cite\u0219te mai mult »\u015etiin\u0163\u0103 \u015fi con\u015ftiin\u0163\u0103 european\u0103, o dezbatere mereu actual\u0103<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[17],"tags":[15281],"class_list":["post-24807","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-ideilor","tag-colocviul-penser-leurope"],"views":1087,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24807","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=24807"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24807\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":24808,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24807\/revisions\/24808"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=24807"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=24807"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=24807"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}