{"id":24804,"date":"2015-10-30T00:12:39","date_gmt":"2015-10-29T22:12:39","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=24804"},"modified":"2015-10-30T00:12:39","modified_gmt":"2015-10-29T22:12:39","slug":"povestea-unui-manual-unic-de-educatie-europeana","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/povestea-unui-manual-unic-de-educatie-europeana\/","title":{"rendered":"Povestea unui manual unic de educa\u0163ie european\u0103"},"content":{"rendered":"

Inten\u0163ia<\/strong>
\n\u00cen anul 2008, am fost rugat s\u0103 contribui, al\u0103turi de al\u0163i c\u00e2\u0163iva exper\u0163i, la elaborarea unui manual, cu profil istoric, de educa\u0163ie european\u0103. Nu era vorba s\u0103 se plece chiar de le zero, fiindc\u0103 exista un \u201eprototip\u201c \u00een acest sens. Din varii motive, care nu intereseaz\u0103 neap\u0103rat aici, planul nu s-a finalizat. De la un moment dat, dup\u0103 ce am aflat mai \u00een profunzime inten\u0163iilor ini\u0163iatorilor, m-am opus chiar \u015fi eu continu\u0103rii demersurilor. Dup\u0103 evolu\u0163iile mai recente, de dup\u0103 anii de oarecare optimism ai l\u0103rgirii UE, nereu\u015fita planului respectiv are noi relevan\u0163e.
\nProiectul se chema \u201eManual pedagogic pentru o educa\u0163ie \u00een spiritul cet\u0103\u0163eniei europene\u201c \u015fi nu-\u015fi propunea s\u0103 transmit\u0103 cuno\u015ftin\u0163e definitive asupra a ceea ce este sau nu este Europa, ci, dimpotriv\u0103, s\u0103 permit\u0103 tinerilor europeni s\u0103 se \u00eentrebe, s\u0103-\u015fi exprime propriile opinii, s\u0103 le confrunte cu date susceptibile de a hr\u0103ni interoga\u0163iile lor \u015fi, prin aceasta, s\u0103 contribuie la na\u015fterea unui sentiment de adeziune la aceast\u0103 formidabil\u0103 aventur\u0103, constituit\u0103 de construc\u0163ia european\u0103. Inten\u0163ia declarat\u0103 astfel era deosebit de ispititoare.
\nCu alte cuvinte, se presupunea c\u0103 elevii aveau s\u0103 afle \u015fi s\u0103 acumuleze datele necesare despre Europa din alte surse \u015fi discipline \u015fcolare, urm\u00e2nd ca prin acest instrument s\u0103 li se formeze sau fortifice simpatia, aprecierea, aprobarea, respectul fa\u0163\u0103 de Europa Unit\u0103, pe cale de a se face. Dar, judec\u00e2nd mai pragmatic, ni se propunea s\u0103 trecem peste faptul c\u0103 majoritatea elevilor care vor avea acces la acest manual nu \u015ftiau prea multe despre Europa f\u0103r\u00e2mi\u0163at\u0103 \u015fi ghetoizat\u0103, nici despre conflictele sale s\u00e2ngeroase; nu aveau idee dac\u0103 letonii vorbesc o limb\u0103 germanic\u0103, slav\u0103, sau altminteri, nici dac\u0103 Ungaria num\u0103r\u0103 zece milioane sau treizeci de milioane de locuitori; nu puteau spune dac\u0103 iluminismul a precedat romantismul sau i-a urmat acestuia; nu \u015ftiau de ce i se spune Evului Mediu \u201ev\u00e2rsta \u00eentunecat\u0103\u201c, nici de ce otomanii erau considera\u0163i inamicii \u201eRepublicii Cre\u015ftine\u201c \u00een secolul al XV-lea \u015fi nici de c\u00e2nd se poate vorbi de Italia ca stat etc. Reie\u015fea cumva c\u0103 aceste lucruri nu aveau importan\u0163\u0103 prea mare pentru \u201eeduca\u0163ia european\u0103\u201c.
\nCa premis\u0103 de lucru teoretic\u0103, se putea face aceast\u0103 abstrac\u0163ie, dar, \u00een subsidiar, era clar c\u0103 tinerii, ne\u015ftiind prea multe despre Europa \u015fi despre europenii de odinioar\u0103, nu aveau cuno\u015ftin\u0163e adecvate nici despre europenii de acum. Presupunerea c\u0103 tinerii \u015ftiu datele esen\u0163iale despre Europa \u015fi c\u0103 pot opera cu ele, de\u015fi acest fapt este o utopie, crea \u00eens\u0103 premise (dup\u0103 opinia unora) pentru modelarea min\u0163ilor tinere \u00een func\u0163ie de voin\u0163a arhitec\u0163ilor Europei unite. Pe de alt\u0103 parte, multe dintre capitolele prototipului manualului transmiteau destule cuno\u015ftin\u0163e istorice, cu speran\u0163a c\u0103 acestea aveau s\u0103 fie receptate tale quale.
\nCon\u0163inutul istoric dirijat<\/strong>
\nCapitolul al doilea al \u201eprototipului\u201c, intitulat \u201eGeneza Europei\u201c, urm\u0103rea reflectarea selectiv\u0103 a istoriei Europei, de la apari\u0163ia acestui nume \u015fi p\u00e2n\u0103 la momentul premiselor form\u0103rii Uniunii Europene. \u00cen raport cu alte capitole, precum cele referitoare la frontiere, la identitate sau la cet\u0103\u0163enie, ar fi trebuit s\u0103 fie un capitol bazat pe diacronie, adic\u0103 pe transform\u0103rile succesive (\u00een timp) ale lumii europene. Dar nu se \u00eent\u00e2mpla a\u015fa, \u00eenc\u00e2t formarea Europei era tratat\u0103 mai mult sub aspect sociologic \u015fi politic.
\nLa finele capitolelor exista c\u00e2te un chestionar cu r\u0103spuns la alegere, pentru evaluarea general\u0103 a cuno\u015ftin\u0163elor. Unul dintre acestea con\u0163inea \u015fapte \u00eentreb\u0103ri, dintre care patru se refereau la realit\u0103\u0163i din Europa Occidental\u0103 \u015fi Central\u0103 \u015fi trei la greci \u015fi la Grecia. Nu era nimic despre Europa R\u0103s\u0103ritean\u0103. \u00centrebarea cu num\u0103rul 5 (\u00cen secolul al XI-lea, care era numele adev\u0103rat al Imperiului numit mai t\u00e2rziu Imperiul Bizantin?) orienta aten\u0163ia elevilor spre imperiul r\u0103s\u0103ritean, considerat, \u00een mod for\u0163at, un fel de premis\u0103 a unit\u0103\u0163ii europene de mai t\u00e2rziu.
\n\u00cen unele locuri, erau folosite numele istorice ale anumitor a\u015fez\u0103ri sau acele nume familiare \u00eentr-o mare \u0163ar\u0103. Astfel, numele capitalei imperiale a lui Carol cel Mare apare sub forma francez\u0103 de Aix-la-Chapelle. Acest nume, dar nu numai el, pune \u00een lumin\u0103 o alt\u0103 chestiune: cum urmau s\u0103 se redea \u00een manualele europene \u2013 \u015fi nu numai \u00een ele \u2013 toponimele? Se p\u0103stra doar forma consacrat\u0103 \u00eentr-o anumit\u0103 limb\u0103 sau se prefera forma oficial\u0103 actual\u0103. De exemplu, orice cartograf va transpune pe o hart\u0103 a Europei contemporane numele de Aix-la-Chapelle sub forma Aachen, fiindc\u0103 aceasta este forma oficial\u0103 actual\u0103 a numelui localit\u0103\u0163ii. Fire\u015fte, pentru un francez, forma Aachen nu are relevan\u0163\u0103, dar aceasta este cea actual\u0103, locul afl\u00e2ndu-se \u00een Germania. Nefolosind-o, nu se ob\u0163ine dec\u00e2t \u00eengreunarea identific\u0103rii ora\u015fului respectiv. De aceea, este foarte important\u0103 redarea formei oficiale actuale a unui toponim istoric, fie \u015fi numai \u00eentre paranteze.
\nM-a frapat formularea din cadrul temei \u201eEuropa medieval\u0103 \u015fi renascentist\u0103\u201c: \u201eAcest occident cre\u015ftin, sub autoritatea papei, \u00ee\u015fi va lua ambi\u0163ia s\u0103 recucereasc\u0103 Ierusalimul…\u201c. Propozi\u0163ia cuprindea \u00een ea o atitudine contemporan\u0103, de condamnare voalat\u0103 a ac\u0163iunii respective, \u00eenainte de explicarea ei. Atunci, \u00een vremea cruciadelor clasice, \u00een Europa nu s-a spus niciodat\u0103 a\u015fa, ci s-a vorbit despre \u201eeliberarea Locurilor Sfinte\u201c, ca o datorie pioas\u0103 a Europei fa\u0163\u0103 de profanarea lor de c\u0103tre \u201einfideli\u201c. C\u0103 \u00een spatele ei se ascundeau \u015fi ambi\u0163ii de cucerire ale unora, asta este altceva, dar elevul trebuie s\u0103 \u00een\u0163eleag\u0103, \u00eentre altele, \u015fi diferen\u0163a \u00eentre ideologie (propagand\u0103) \u015fi realitate, dintre credin\u0163\u0103 \u015fi politic\u0103.
\nExemple de unitate ignorate<\/strong>
\nDin dorin\u0163a de a sublinia varietatea european\u0103, unit\u0103\u0163ile de orice tip erau obturate, fiind supralicitate diviziunile. De exemplu, la harta confesional\u0103 a continentului, \u00een cazul Rom\u00e2niei era decupat\u0103 o parte substan\u0163ial\u0103 din nord-vest, prin care erau marca\u0163i catolicii. Dar catolicii reprezint\u0103 doar 4% din totalul popula\u0163iei \u015fi nu sunt grupa\u0163i, ci disemina\u0163i \u00een vestul, estul \u015fi sudul \u0163\u0103rii (eparhii catolice exist\u00e2nd \u015fi la Bucure\u015fti \u015fi la Ia\u015fi). La capitolul privind identitatea european\u0103, \u00een subcapitolul \u201eEuropa medieval\u0103 \u015fi renascentist\u0103: mo\u015ftenirea antic\u0103, \u015ftiin\u0163a, umanismul\u201c, se vorbea despre dou\u0103 sfere lingvistice net distincte care divizau Europa, cea a latinei, \u00een partea occidental\u0103 catolic\u0103 \u015fi cea limbii grece\u015fti \u00een Europa oriental\u0103 ortodox\u0103. Observa\u0163ia nu este corect\u0103 din dou\u0103 motive: 1) aceste sfere lingvistice nu se refer\u0103 la limbile vernaculare, ci doar la limbile bisericii (liturgice), ale culturii scrise \u015fi ale cancelariilor, ceea ce trebuie precizat; altminteri, din perspectiva limbilor vii, \u015fi Evul Mediu european cunoa\u015fte un mare grup vorbitor de limbi romanice, altul de limbi germanice \u015fi altul de limbi slave, al\u0103turi de alte grupuri mici; 2) Europa oriental\u0103 a avut dou\u0103 limbi liturgice, de cultur\u0103 \u015fi de cancelarie, anume greaca (\u00een Imperiul Roman de R\u0103s\u0103rit sau Bizantin) \u015fi slavona (slava ecleziastic\u0103), a doua mult mai r\u0103sp\u00e2ndi-t\u0103 dec\u00e2t prima (la bulgari, s\u00e2rbi, ru\u015fi, ucraineni, rom\u00e2ni etc., adic\u0103 \u00een \u00eentreg Commonwealth-ul bizantin). Cu alte cuvinte, principalele arii confesionale europene sunt dou\u0103 (p\u00e2n\u0103 la Reforma protestant\u0103), dar marile limbi ale culturii, bisericii \u015fi politicii sunt trei: latin\u0103, greac\u0103 \u015fi slavon\u0103. \u00cen ceea ce prive\u015fte limbile \u015fi popoarele actuale ale Uniunii Europene, la harta limbilor indo-europene, se strecurase o eroare: locul maghiarei este colorat cu verde, limba respectiv\u0103 fiind inclus\u0103 astfel \u00eentre cele slave. Or, maghiara, finlandeza \u015fi estona sunt limbi fino-ugrice, din marea familie a limbilor uralo-altaice, ceea ce ar trebui precizat undeva, din dou\u0103 motive: 1) ungurii, finlandezii \u015fi estonienii formeaz\u0103 trei state din cele 27 ale Uniunii Europene \u015fi 2) din moment ce despre celelalte popoare reprezentative din Europa se las\u0103 a se \u00een\u0163elege c\u0103 sunt indo-europene, trebuie spus \u015fi despre acestea trei ce sunt, m\u0103car \u00eentr-o not\u0103. De altfel, nici bascii nu sunt indo-europeni. Ideea subcapitolului \u00een care se vorbea despre indo-europeni exprim\u0103 dificultatea de a g\u0103si mereu un fond cultural comun, or prezen\u0163a unor ne-indo-europeni subliniaz\u0103 tocmai aceast\u0103 dificultate.
\nNo\u0163iuni cu sensuri diferite<\/strong>
\nMai notez o observa\u0163ie de form\u0103, dar cu urm\u0103ri \u00een con\u0163inut: termenii de cet\u0103\u0163enie \u015fi na\u0163ionalitate au \u00een\u0163elesuri diferite \u00een cele dou\u0103 mari regiuni ale Europei. De exemplu, formularea \u201eeste cet\u0103\u0163ean al Uniunii Europene orice persoan\u0103 av\u00e2nd na\u0163ionalitatea unui stat membru\u201c \u2013 preluat\u0103 din Tratatul de la Maastricht, 1992 \u2013 este derutant\u0103 pentru un bulgar, un maghiar sau un rom\u00e2n etc. Pentru ace\u015ftia din urm\u0103, na\u0163ionalitatea nu are nicio component\u0103 juridic\u0103 \u015fi exprim\u0103 apartenen\u0163a la o na\u0163iune \u015fi nu la un stat. De exemplu, un maghiar care tr\u0103ie\u015fte \u00een Serbia, de\u015fi este cet\u0103\u0163ean s\u00e2rb \u015fi are pa\u015faport s\u00e2rbesc, se consider\u0103 de na\u0163ionalitate maghiar\u0103. Dar asta nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 el este cet\u0103\u0163ean al Uniunii Europene, din moment ce Serbia nu este parte a Uniunii Europene. La fel va spune un rom\u00e2n care este cet\u0103\u0163ean al Ucrainei, anume c\u0103 el este de na\u0163ionalitate rom\u00e2n\u0103, f\u0103r\u0103 ca aceasta s\u0103-i permit\u0103 s\u0103 fie \u015fi cet\u0103\u0163ean al Uniunii Europene. Cu alte cuvinte \u00een fosta Europ\u0103 de Est, identit\u0103\u0163ile au alt con\u0163inut \u015fi anumi\u0163i termeni omonimi au alte sensuri. De aceea, pentru est-europeni, formularea \u201eidentitatea unui popor \u00ee\u015fi g\u0103se\u015fte expresia \u00een cet\u0103\u0163enie\u201c este relativ\u0103. De exemplu, cei mai mul\u0163i maghiari vor spune c\u0103 se simt ca atare (adic\u0103 maghiari) nu fiindc\u0103 sunt cet\u0103\u0163eni ai Ungariei, ci fiindc\u0103 sunt de na\u0163ionalitate ungar\u0103 (adic\u0103 fiindc\u0103 vorbesc ungure\u015fte, au acelea\u015fi repere culturale, tradi\u0163ii, cutume etc. ca to\u0163i ungurii, indiferent unde ar tr\u0103i ei \u015fi indiferent ce fel de cet\u0103\u0163enie ar avea ei. Aici se constat\u0103 cunoscuta distinc\u0163ie dintre na\u0163iunea (predominat) politic\u0103 \u015fi na\u0163iunea (predominat) etnic\u0103, ca urmare a evolu\u0163iei particulare a popoarelor din Europa Central-Oriental\u0103 fa\u0163\u0103 de cele din partea occidental\u0103.
\nPersonalit\u0103\u0163ile<\/strong>
\n\u00cen capitolul \u201eGeneza Europei\u201c, evolu\u0163ia istoric\u0103 se prezenta nu prin popoare (comunit\u0103\u0163i), ci prin personalit\u0103\u0163i. Justific\u0103ri ar fi numeroase, una dintre cele mai importante fiind aceea c\u0103 personalit\u0103\u0163ile s-au referit la ideea de Europa \u015fi tot ele au prezidat la construc\u0163ia Europei unite. Observ doar c\u0103 exist\u0103 \u015fi evenimente sau procese istorice care au contribuit la aceast\u0103 unitate sau au tins spre aceasta. De exemplu, o tentativ\u0103 de unitate european\u0103 \u2013 cu limitele pe care le presupunea epoca \u015fi lumea de la finele Evului Mediu \u2013 a fost unirea de la Floren\u0163a, din 1439, dup\u0103 care, timp de c\u00e2teva decenii, s-a crezut c\u0103 Occidentul \u015fi Orientul Europei ar putea fi iar\u0103\u015fi unite; atunci, \u00een acel secol eroic, o serie de principi catolici \u015fi ortodoc\u015fi au luptat \u00eempreun\u0103 pentru ap\u0103rarea Republicii Cre\u015ftine (adic\u0103 a Europei), fiind considera\u0163i deopotriv\u0103 \u201eatle\u0163i ai lui Hristos\u201c, f\u0103r\u0103 s\u0103 se mai resping\u0103 sau dispre\u0163uiasc\u0103 reciproc (exemplu: un catolic, Iancu de Hunedoara \u015fi un ortodox, \u015etefan cel Mare). Conciliul de la Ferrara-Floren\u0163a a fost un exemplu de congres interna\u0163ional european avant la lettre, cu participarea celor doi \u00eemp\u0103ra\u0163i, a celor doi \u00eenal\u0163i capi ai bisericilor (papa de la Roma \u015fi patriarhul de la Constantinopol) \u015fi a unor prela\u0163i \u015fi ierarhi din toat\u0103 Europa. Ideea sa de baz\u0103 era foarte generoas\u0103, anume de a reuni Europa catolic\u0103 \u015fi cea ortodox\u0103. A fost p\u00e2n\u0103 la urm\u0103 un e\u015fec, dar un e\u015fec care a dat speran\u0163e \u015fi a l\u0103sat urme. \u015ei la Konstanz (pe malul lacului Baden, \u00een Germania) a fost un asemenea congres european \u00eentre anii 1414-1418, \u00een cadrul c\u0103ruia s-a pus cap\u0103t schismei occidentale \u015fi s-a votat pe \u201ena\u0163iuni\u201c.
\nMai observ c\u0103 \u00eenainte de Secolul Luminilor, cu rare excep\u0163ii, ini\u0163iativele (mai ales individuale \u015fi savante) de unitate european\u0103 venite dinspre Occident priveau Europa catolic\u0103 \u015fi protestant\u0103, Europa lui Carol cel Mare. Cealalt\u0103 Europ\u0103, de unde pornise chiar numele continentului, era complet ignorat\u0103. Cu alte cuvinte, pentru noi, cei de azi, aceste ini\u0163iative apar drept par\u0163iale. Or, astfel de propuneri, de unitate par\u0163ial\u0103, au fost destule \u015fi dinspre R\u0103s\u0103rit, dinspre lumea bizantin\u0103 sau ortodox\u0103, autorii lor vis\u00e2nd s\u0103 vad\u0103 la un loc popoarele slave, grecii \u015fi rom\u00e2nii, cu scopul de a rezista pentru conservarea valorilor lor comune. Fire\u015fte, ele nu s-au putut valida niciodat\u0103 \u015fi au devenit caduce, fiindc\u0103 civiliza\u0163ia bizantin\u0103 era \u00een declin, nu mai putea servi ca model, pe de o parte \u015fi deoarece au e\u015fuat \u00een panslavism, adic\u0103 \u00een na\u0163ionalism slav, pus sub hegemonia Rusiei, pe de alt\u0103 parte. Dar aspira\u0163ia spre unitate \u015fi mai ales spre unit\u0103\u0163i par\u0163iale \u2013 \u00eendeosebi atunci c\u00e2nd se v\u0103deau pericole iminente pentru popoarele, na\u0163iunile \u015fi statele f\u0103r\u00e2mi\u0163ate \u2013 a fost una natural\u0103 \u015fi peren\u0103 \u00een Europa, indiferent c\u0103 este vorba despre cea catolic\u0103, protestant\u0103 ori ortodox\u0103. Treptat, diviziunile religioase au fost \u00eenlocuite de cele politice \u015fi na\u0163ionale, generate de ceea ce s-a numit mai \u00eent\u00e2i \u201eechilibrul european\u201c \u015fi apoi \u201einteresul na\u0163ional\u201c, dar, chiar \u015fi \u00een aceste condi\u0163ii, feluritele alian\u0163e, confeder\u0103ri, coali\u0163ii etc. au condus la f\u0103urirea de unit\u0103\u0163i par\u0163iale \u015fi au men\u0163inut vie ideea punerii la un loc a energiilor. Fire\u015fte, \u00een mai toate aceste cazuri scopurile erau egoiste, hegemonice, dominatoare. Pentru prima oar\u0103 \u00een istoria european\u0103, construc\u0163ia \u00eenceput\u0103 dup\u0103 Al Doilea R\u0103zboi Mondial p\u0103rea diferit\u0103, fiind bazat\u0103 pe principiile democratice, pe respectarea drepturilor omului, pe nediscriminare \u015fi pe libera voin\u0163\u0103 a acelor asocia\u0163i \u015fi, \u00een plus, pe o unitate real\u0103 a oamenilor care compun Europa, nu doar a elitelor lor. Numai c\u0103 de la exprimarea ideilor p\u00e2n\u0103 la fapte este o oarecare distan\u0163\u0103.
\n\u00cen al doilea r\u00e2nd, not\u0103m c\u0103 mai to\u0163i \u201ep\u0103rin\u0163ii Europei\u201c, eviden\u0163ia\u0163i aici (\u00een \u201eprototip\u201c), cu excep\u0163ia grecilor antici \u015fi a lui Dostoievski, erau occidentali sau (pu\u0163ini) central-europeni. Este oarecum natural s\u0103 fie a\u015fa, fiindc\u0103 ideile de unificare european\u0103, din vremurile mai noi, s-au n\u0103scut \u00een Occident \u015fi de acolo au tins s\u0103 cuprind\u0103 \u015fi regiunile r\u0103s\u0103ritene \u015fi sud-estice. Cei dint\u00e2i care au sesizat fenomenul \u015fi pericolul f\u0103r\u00e2mi\u0163\u0103rii (fragment\u0103rii), al luptelor fratricide, f\u0103c\u00e2nd \u015fi primele apeluri la cultivarea alterit\u0103\u0163ii, a coeziunii \u015fi unit\u0103\u0163ii au fost tot occidentalii. Totu\u015fi, se \u015ftie c\u0103 \u015fi din r\u00e2ndul statelor recent intrate \u00een Uniunea European\u0103 (dup\u0103 2004), s-au remarcat \u00een timp sus\u0163in\u0103tori ai Europei. Ace\u015ftia, at\u00e2\u0163ia c\u00e2\u0163i sunt, ar fi trebuit marca\u0163i cumva, fiecare prin trei-patru r\u00e2nduri. De exemplu, l\u00e2ng\u0103 germanul Leibniz (1646-1717), ar putea sta un mai t\u00e2n\u0103r coleg al s\u0103u, Dimitrie Cantemir (1673-1723), prin\u0163, dar \u015fi membru al Academiei europene din Berlin, savant preiluminist enciclopedist, poliglot, literat, muzicolog, etician, filosof, osmanist, partizan, prin idei, al unei Europe deschise, f\u0103r\u0103 frontiere; numele s\u0103u este trecut pe frontispiciul Bibliotecii Sainte Genevi\u00e8ve din Paris. La fel, al\u0103turi de numele lui Aristide Briand (1862-1932) s-ar putea pune \u015fi cele ale contemporanilor \u015fi colegilor s\u0103i de idei, anume Eleutherios Venizelos (1864-1936) \u015fi Nicolae Titulescu (1882-1941) \u2013 cel din urm\u0103 ales de dou\u0103 ori pre\u015fedinte al Ligii Na\u0163iunilor \u2013 militan\u0163i ferven\u0163i pentru crearea unor sisteme de alian\u0163e europene cu scopul men\u0163inerii p\u0103cii. Or, pacea este un \u0163el suprem al Uniunii Europene actuale. Acestea sunt augmente pentru un anumit echilibru formal al ideologiei europene, cu acoperire \u00een realit\u0103\u0163i.
\nEroarea prin omisiune<\/strong>
\nAici intervine \u00eens\u0103 o \u00eentrebare destul de delicat\u0103 prin implica\u0163iile sale: este bine ca, av\u00e2nd de ilustrat o idee (preconceput\u0103), s\u0103 extragem din trecut \u015fi din prezent numai (sau mai ales) acele fapte, personaje, idei etc. care servesc la ilustrarea ei? Oare, prin acest gen de selec\u0163ie, nu priv\u0103m realitatea de bog\u0103\u0163ia \u015fi complexitatea ei \u015fi, \u00een ultim\u0103 instan\u0163\u0103, nu falsific\u0103m realitatea? Nu cre\u0103m \u00een mintea elevilor impresia c\u0103 istoria acestei p\u0103r\u0163i de lume a fost un mar\u015f triumfal spre Europa unit\u0103? Natural, r\u0103spunsul trebuie s\u0103 fie nu, fiindc\u0103 sunt at\u00e2tea mijloace, chiar \u00een acest prototip, de a nu crea aceast\u0103 impresie, mai ales prin procedeul pedagogic E.D.A. (\u201eEveil, Debat, Approfondissement-Action\u201c, adic\u0103 \u201eTrezire, Dezbatere, Aprofundare-Ac\u0163iune\u201c). Adesea, mi-a fost dat s\u0103 aud, \u00een ace\u015fti ani de deschidere european\u0103, \u00een diferite medii \u015fi locuri, \u00eendemnuri de genul: s\u0103 l\u0103s\u0103m conflictele \u015fi r\u0103zboaiele deoparte, fiindc\u0103 obi\u015fnuim min\u0163ile elevilor cu violen\u0163a; s\u0103 nu mai vorbim despre \u201ecruciada t\u00e2rzie\u201c \u015fi lupta antiotoman\u0103 pentru ap\u0103rarea Cre\u015ftin\u0103t\u0103\u0163ii, fiindc\u0103 risc\u0103m s\u0103 jignim anumi\u0163i candida\u0163i la Uniunea European\u0103; s\u0103 nu accentu\u0103m importan\u0163a cre\u015ftinismului \u00een Evul Mediu, fiindc\u0103 inocul\u0103m ideea superiorit\u0103\u0163ii unei anumite religii sau confesiuni etc.
\nSau, mai grav, s-a spus uneori, destul de direct, c\u0103 nu este \u201epolitic corect\u201c s\u0103 vorbim despre na\u0163iuni \u015fi ascensiunea lor, fiindc\u0103 na\u0163ionalismul a provocat at\u00e2tea conflicte \u015fi a pus at\u00e2tea piedici \u00een calea Uniunii Europene etc.
\nCred c\u0103, \u00een asemenea cazuri, se face o confuzie grav\u0103 de planuri logice. Nicio fresc\u0103 real\u0103 \u015fi adev\u0103rat\u0103 a societ\u0103\u0163ii trecute \u2013 at\u00e2t c\u00e2t ne este dat nou\u0103 s-o cunoa\u015ftem \u2013 nu are cum s\u0103 d\u0103uneze \u00een vreun fel, dac\u0103 este prezentat\u0103 cu onestitate, bun\u0103-credin\u0163\u0103 \u015fi bun\u0103voin\u0163\u0103. Nu se pot judeca societ\u0103\u0163ile trecutului dup\u0103 standardele de ast\u0103zi \u015fi nici nu se pot da sentin\u0163e \u00een func\u0163ie de aceasta. Dac\u0103 oamenii medievali \u00eei priveau pe otomani ca pe inamicii lor, nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 aceast\u0103 percep\u0163ie trebuie \u201ecorectat\u0103\u201c (\u015fi viceversa) \u015fi nici s\u0103 se ignore adev\u0103rul de team\u0103 c\u0103 europenii de-acum \u00eei vor ur\u00ee pe turcii contemporani. Pe de alt\u0103 parte, selectarea din trecut doar a acelor personalit\u0103\u0163i, episoade, fapte sau idei care ilustreaz\u0103 drumul spre unitatea european\u0103 poate crea \u00een min\u0163ile tinere impresia c\u0103 f\u0103urirea Uniunii Europene a fost un mar\u015f triumfal relativ simplu, ceea ce este foarte departe de realitate. Destule decupaje (prea multe \u015fi dureroase) de acest fel au produs societ\u0103\u0163ile totalitare \u015fi am v\u0103zut, din p\u0103cate, spre ce dezastre au condus ele.
\nPosibile solu\u0163ii<\/strong>
\nPrin educa\u0163ia european\u0103 cu ajutorul istoriei nu trebuie s\u0103 se condamne, nici s\u0103 se absolve, ci, \u00een primul r\u00e2nd, s\u0103 se constate \u015fi s\u0103 se re\u0163in\u0103. Fire\u015fte, \u015fi constat\u0103rile pot avea con\u0163inut axiologic, dar valorile trebuie sus\u0163inute \u015fi promovate, deoarece f\u0103r\u0103 ele dispare orice idee directoare. Educa\u0163ia prin istorie trebuie s\u0103 eviden\u0163ieze un adev\u0103r ocultat \u00een multe instrumente de educa\u0163ie: dac\u0103 \u00een numele bisericii, familiei, na\u0163iunii, libert\u0103\u0163ii sau patriei s-au comis de-a lungul vremii multe fapte abominabile, crime \u015fi r\u0103zboaie, nu trebuie condamnate nici biserica, nici familia, nici na\u0163iunea, nici libertatea \u015fi nici patria. Este exact ca atunci c\u00e2nd se produce un incendiu ori o inunda\u0163ie, \u015fi c\u00e2nd oamenii s\u0103n\u0103to\u015fi la minte nu au cum s\u0103 se r\u0103zbune nici pe foc \u015fi nici pe ap\u0103, fiindc\u0103 ele sunt elemente vitale fundamentale \u015fi nu au nicio vin\u0103 pentru calamit\u0103\u0163ile provocate prin mijlocirea lor. Un alt principiu reie\u015fit din educa\u0163ia prin istorie este urm\u0103torul: dac\u0103 societatea modern\u0103 func\u0163ioneaz\u0103 prin democra\u0163ie, egalitate, libertate etc. nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 lumile trecute, bazate, de\u00a0 exemplu, pe ierarhie, supunere, privilegiu, discriminare etc. (ca Evul Mediu) trebuie analizate \u015fi ierarhizate \u00een func\u0163ie de grila actual\u0103 de valori. Ar fi ca \u015fi cum a\u015f spune c\u0103 Erasmus din Rotterdam a fost inferior unui student de azi fiindc\u0103 nu \u015ftia s\u0103 lucreze cu un calculator. Istoria nu clasific\u0103 popoarele dup\u0103 criterii valorice \u015fi, mai ales, nu le condamn\u0103, nici m\u0103car voalat. O mul\u0163ime de oameni au fost acuza\u0163i \u015fi condamna\u0163i de justi\u0163ia uman\u0103 \u015fi de cea divin\u0103 de-a lungul timpului, pentru fapte grave, uneori cu urm\u0103ri catastrofale pentru umanitate. Dar a existat tenta\u0163ia (\u015fi mai exist\u0103 \u015fi azi) de a arunca blamul asupra unor comunit\u0103\u0163i mari, asupra unor popoare \u015fi na\u0163iuni \u00eentregi.
\nDe asemenea, orice manual, deopotriv\u0103 de educa\u0163ie istoric\u0103 \u015fi de educa\u0163ie pentru cet\u0103\u0163enia european\u0103, trebuie s\u0103 abordeze trecutul cu respectarea specificului intrinsec al disciplinei istorice. De prea multe ori \u00een ultima vreme, istoria, luat\u0103 ca m\u0103rturie pentru demonstrarea unor idei, este complet deformat\u0103, faptele sunt scoase din context \u015fi mai ales din spa\u0163iu \u015fi timp. Or, faptele istorice se petrec cronologic \u015fi spa\u0163ial, iar scoaterea lor din spa\u0163iu \u015fi timp le distruge relevan\u0163a \u015fi le face manipulabile. Orice elemente ale trecutului pot fi scoase din context, pot fi grupate, selectate din epoci diferite, dar nu \u00een cadrul studiului istoriei, ci al altor discipline, precum politologia, sociologia, literatura, etica etc. Istoria are un specific al s\u0103u, legat de diacronie, are o logic\u0103 intern\u0103 care, dac\u0103 este \u00eenc\u0103lcat\u0103, dizolv\u0103 \u00eens\u0103\u015fi disciplina cu acest nume. De multe ori, dimensiunea istoric\u0103 a lumii noastre este trecut\u0103 sub t\u0103cere sau chiar dispre\u0163uit\u0103, dac\u0103 nu \u00een chip manifest atunci \u00een forme tacite. Cauzele sunt multiple, fiind legate inclusiv de exagerarea studiului plicticos al istoriei \u00een anumite locuri \u015fi perioade. Mul\u0163i profesori i-au \u00eenv\u0103\u0163at \u00een chip eronat pe elevi c\u0103 cei care cunosc bine trecutul \u00eenva\u0163\u0103 din erorile acestuia \u015fi pot chiar prevedea viitorul. Dictonul Historia magistra vitae a hr\u0103nit \u00een chip iluzoriu min\u0163ile a genera\u0163ii de elevi. Din aceast\u0103 perspectiv\u0103, cea mai conving\u0103toare \u015fi mai realist\u0103 punere la punct a venit din partea lui Paul Val\u00e9ry (potrivit de evocat \u00eentre p\u0103rin\u0163ii Europei unite): \u201eS\u0103 nu crede\u0163i c\u0103 nu are rost s\u0103 medit\u0103m asupra trecutului, \u00een ceea ce are el revolut. El ne arat\u0103, \u00een special, e\u015fecul frecvent al previziunilor prea precise \u015fi, dimpotriv\u0103, marile avantaje ale unei preg\u0103tiri generale \u015fi constante, care, f\u0103r\u0103 a pretinde c\u0103 ar crea ori ar desfide evenimentele \u2013 care sunt, invariabil, surprize sau dezvolt\u0103 consecin\u0163e surprinz\u0103toare \u2013, permite omului s\u0103 ac\u0163ioneze c\u00e2t mai repede asupra neprev\u0103zutului; istoria, m\u0103 tem, nu ne permite deloc s\u0103 prevedem, \u00eens\u0103, asociat\u0103 cu independen\u0163a spiritului, ne poate ajuta s\u0103 vedem mai bine\u201c. Acest \u201ev\u0103zut mai bine\u201c este esen\u0163ial, dar el nu este o pledoarie pentru studiul mecanic al trecutului, cu speran\u0163a tr\u0103irii edenice a prezentului \u015fi a descifr\u0103rii viitorului. \u201eV\u0103zutul mai bine\u201c se realizeaz\u0103 prin cunoa\u015ftere \u00een general, inclusiv prin cunoa\u015ftere a ceea ce a fost. Memoria este o component\u0103 a inteligen\u0163ei \u015fi ea trebuie exersat\u0103. Orice \u00eencercare de a ne demonstra inteligen\u0163a \u00een absen\u0163a memoriei r\u0103m\u00e2ne caduc\u0103. De aceea, este mult mai inteligent s\u0103-i \u00eenv\u0103\u0163\u0103m pe tineri c\u0103 noi, oamenii, de\u015fi nu suntem capabili s\u0103 atingem absolutul (perfec\u0163iunea), avem capacitatea de a ajunge la echilibru. Iar din echilibru fac parte \u015fi toate dimensiunile timpului, adic\u0103 prezentul, trecutul \u015fi viitorul. Dac\u0103 pentru a ne tr\u0103i via\u0163a prezent\u0103 este esen\u0163ial s\u0103 ne g\u00e2ndim la viitor, pentru a o \u00een\u0163elege trebuie cu necesitate s\u0103 ne cunoa\u015ftem trecutul.
\nConcluzii<\/strong>
\n\u201ePrototipul\u201c din 2008 al manualului de cet\u0103\u0163enie european\u0103 a e\u015fuat. Se pare c\u0103, a\u015fa cum nu suntem \u00eenc\u0103 preg\u0103ti\u0163i s\u0103 facem Europa unit\u0103, nu \u015ftim \u00eenc\u0103 nici s\u0103 elabor\u0103m un astfel de manual. Multe \u0163\u0103ri se crispeaz\u0103 \u00een carapacea lor, \u00ee\u015fi ap\u0103r\u0103 (sau cred c\u0103 \u00ee\u015fi ap\u0103r\u0103) valorile na\u0163ionale, ridic\u0103 for\u0163e politice \u015fi ideologii exclusiviste, promoveaz\u0103 discursuri xenofobe, reinventeaz\u0103 frontiere, garduri \u015fi ziduri. Cu alte cuvinte, unitatea este \u00eenc\u0103 formal\u0103. Asaltul extraeuropenilor (al celor din afara Uniunii Europene) \u2013 \u015fi chiar al unor grupuri din Europa R\u0103s\u0103ritean\u0103 spre \u0163\u0103rile mai bogate din Occident \u2013 creeaz\u0103 probleme reale \u0163\u0103rilor \u0163int\u0103, \u00een condi\u0163iile num\u0103rului cople\u015fitor de nou-veni\u0163i \u015fi ale imposibilit\u0103\u0163ii integr\u0103rii lor. Pe de alt\u0103 parte, occidentocentrismul acestui model de manual era evident. Popoarele est-europene foste comuniste, acceptate, totu\u015fi, \u00een noua construc\u0163ie european\u0103, erau men\u0163ionate uneori, dar ca rude s\u0103race. Natural, un manual de educa\u0163ie european\u0103 nu poate cuprinde cote propor\u0163ionale cu m\u0103rimea \u0163\u0103rilor sau cu valoarea PIB-ul lor, dar echitatea trebuie cumva asigurat\u0103, f\u0103r\u0103 ostenta\u0163ie sau orgoliu. De aceea, \u00eentreaga \u00eentreprindere este extrem de dificil\u0103. Ast\u0103zi \u201ecet\u0103\u0163enia european\u0103\u201c este mai departe dec\u00e2t era \u00een 2008. Pe de o parte, europeni\u015ftii se lovesc de tot mai multe egoisme statale ale marilor puteri din Uniunea European\u0103, pe de alta, noile valuri de popula\u0163ie din afara Europei pun la \u00eencercare chiar identitatea european\u0103, a\u015fa cum a fost conceput\u0103 p\u00e2n\u0103 nu demult.
\nAceasta nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 educa\u0163ia pentru Europa unit\u0103 \u2013 o Europ\u0103 unit\u0103 onest\u0103, nediscriminatorie \u015fi generoas\u0103 pentru to\u0163i \u2013 este de prisos. Dimpotriv\u0103, aceast\u0103 educa\u0163ie este mai necesar\u0103 ca oric\u00e2nd. \u00cen ciuda marilor instrumente de cunoa\u015ftere, rapide \u015fi eficiente, de care dispunem acum, se prefigureaz\u0103 marele pericol al unei ignoran\u0163e generalizate sau, dac\u0103 nu, al unei unilateraliz\u0103ri \u00eensp\u0103im\u00e2nt\u0103toare. Se \u00eent\u00e2mpl\u0103 ca, \u00een lipsa unui calculator la \u00eendem\u00e2n\u0103, s\u0103 ne d\u0103m seama c\u0103 nu mai \u015ftim din mintea noastr\u0103 lucruri elementare, pe care alt\u0103dat\u0103 le \u015ftiau \u015fi copiii. De aceea, trebuie s\u0103 milit\u0103m pentru cunoa\u015ftere \u015fi pentru acumularea \u00een min\u0163ile tinerilor a unui bagaj de cuno\u015ftin\u0163e. Trebuie s\u0103 \u015ftim cu to\u0163ii ce sunt europenii, de ce suntem europeni, de ce este bine s\u0103 fim europeni. Trebuie s\u0103 \u00eenv\u0103\u0163\u0103m s\u0103 pre\u0163uim diversitatea, multilingvismul \u015fi mai ales alteritatea. Toate acestea sunt valori, iar valorile se formeaz\u0103 prin educa\u0163ie, inclusiv prin \u201eeduca\u0163ia pentru cet\u0103\u0163enia european\u0103\u201c.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Inten\u0163ia \u00cen anul 2008, am fost rugat s\u0103 contribui, al\u0103turi de al\u0163i c\u00e2\u0163iva exper\u0163i, la elaborarea unui manual, cu profil istoric, de educa\u0163ie european\u0103. Nu era vorba s\u0103 se plece chiar de le zero, fiindc\u0103 exista un \u201eprototip\u201c \u00een acest sens. Din varii motive, care nu intereseaz\u0103 neap\u0103rat aici, planul nu s-a finalizat. De la… Cite\u0219te mai mult »Povestea unui manual unic de educa\u0163ie european\u0103<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[17],"tags":[15279,15280],"class_list":["post-24804","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-ideilor","tag-geneza-europei","tag-manual-de-educatie-europeana"],"views":997,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24804","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=24804"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24804\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":24805,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24804\/revisions\/24805"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=24804"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=24804"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=24804"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}