{"id":24794,"date":"2015-10-29T23:51:43","date_gmt":"2015-10-29T21:51:43","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=24794"},"modified":"2015-10-29T23:51:43","modified_gmt":"2015-10-29T21:51:43","slug":"descumpaniti","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/descumpaniti\/","title":{"rendered":"Descump\u0103ni\u0163i"},"content":{"rendered":"

La 1 septembrie 1945, pre\u015fedintele Truman trimitea o telegram\u0103 generalilor MacArthur \u015fi Nimitz, afla\u0163i \u00een Japonia, prin care le explica, la cerere, sensul sintagmei politically correct folosit\u0103 \u00eentr-o coresponden\u0163\u0103 anterioar\u0103. R\u0103spunsul a fost scurt: \u201eEste vorba de o doctrin\u0103 recent\u0103 adoptat\u0103 de o pres\u0103 bolnav\u0103, continua\u0163i s\u0103 trimite\u0163i informa\u0163ii reale\u201c. Trecuser\u0103 doar trei s\u0103pt\u0103m\u00e2ni de c\u00e2nd avia\u0163ia american\u0103 lansase peste ora\u015fele Hiro\u015fima \u015fi Nagasaki bomba atomic\u0103.
\nDe la o vreme, odat\u0103 cu presupusul sf\u00e2r\u015fit al R\u0103zboiului Rece, dreptul interna\u0163ional a fost trecut \u00eentre paranteze \u015fi \u00eenlocuit, pe t\u0103cute, cu acest canon ideologic despre care vorbea laconic, dar dispre\u0163uitor, Truman. Unele evenimente ne fac s\u0103 credem c\u0103 sensul dat de pre\u015fedintele american nu este suficient de acoperitor. Ast\u0103zi, a fi corect politic echivaleaz\u0103 mai degrab\u0103 cu alinierea necondi\u0163ionat\u0103 la pozi\u0163ia alia\u0163ilor, \u00een special a celui mai puternic dintre ace\u015ftia. A devenit o umbrel\u0103 sub care a proliferat oportunismul comod \u015fi supu\u015fenia profitabil\u0103. Dup\u0103 caz, \u00eens\u0103.
\nTurcia devine un bun partener <\/strong>
\nal Uniunii Europene<\/strong>
\nReuniunea Consiliului European din acest nelini\u015ftitor octombrie s-a ocupat \u00een exclusivitate de problema refugia\u0163ilor. Singura decizie luat\u0103 a fost s\u0103-i fie acordat Turciei un credit de trei miliarde de euro pentru a asigura condi\u0163ii pe teritoriul s\u0103u celor care \u00ee\u015fi p\u0103r\u0103sesc c\u0103minele. \u00cen\u0163elegerea a fost salutat\u0103 de primul ministru olandez, Mark Rutte: \u201eAnkara s-a angajat s\u0103 primeasc\u0103 mai mul\u0163i refugia\u0163i, s\u0103 le ofere perspective pentru educa\u0163ie \u015fi munc\u0103, s\u0103-i \u00eenregistreze, s\u0103 stabileasc\u0103 o supraveghere mai eficient\u0103 a grani\u0163elor \u015fi s\u0103 se al\u0103ture luptei comune \u00eempotriva re\u0163elelor criminale de trafic de fiin\u0163e umane\u201c. S\u0103 nu se cread\u0103 c\u0103 turcii au plecat capul la o astfel de m\u0103rinimie. Au pus condi\u0163ii pe c\u00e2t de mari, pe at\u00e2t de \u00eendrept\u0103\u0163ite: accelerarea negocierilor de aderare \u015fi facilit\u0103\u0163i de acordare a vizei cet\u0103\u0163enilor turci \u00een spa\u0163iul Uniunii Europene. A fost, spun unii ziari\u015fti, un mar\u015fandaj. Poate, de ce nu! Politica nu exclude avantajul reciprocit\u0103\u0163ii care \u00ee\u015fi trage ra\u0163iunea nu doar din esen\u0163a principiilor de drept interna\u0163ional, ci \u015fi din interese. Cum ar fi putut Turcia, care g\u0103zduie\u015fte de mult pe teritoriul ei peste dou\u0103 milioane de refugia\u0163i, s\u0103 accepte, f\u0103r\u0103 condi\u0163ii, s\u0103-i \u0163in\u0103 c\u00e2t mai departe de grani\u0163ele Uniunii Europene?
\nPentru ca lucrurile s\u0103 fie bine primite \u015fi \u00een\u0163elese de turci, doamna cancelar Angela Merkel a f\u0103cut imediat o vizit\u0103 la Ankara. A riscat, \u00een precedenta vizit\u0103 nu a fost bine primit\u0103. Observatorii nu au sc\u0103pat ocazia s\u0103 remarce c\u0103 vizita a avut loc cu numai dou\u0103 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni \u00eenainte de alegerile din Turcia \u015fi c\u0103 Germania acord\u0103, astfel, o recompens\u0103 nemeritat\u0103 lini\u015ftii pre\u015fedintelui Erdogan. Dar, cine \u015ftie, poate c\u0103 Turcia, \u00een aceste \u00eemprejur\u0103ri, va avea mai mult noroc pe planul ader\u0103rii la Uniunea European\u0103. Sunt dou\u0103zeci \u015fi opt de ani de c\u00e2nd Ankara a depus cererea de adeziune, iar negocierile au fost obstruc\u0163ionate de Germania. Ar mai fi ceva. Exist\u0103 voci care spun c\u0103 gestul doamnei Merkel nu este neap\u0103rat unul politically correct pentru c\u0103 ar da credit unui lider care nu are reputa\u0163ie de democrat. Lua\u0163i-o cum vre\u0163i!
\nPolitically correct? Niet<\/strong>
\n\u201eAm cel mai mare respect pentru omologii mei american \u015fi francez, a declarat pre\u015fedintele Putin dup\u0103 \u00eent\u00e2lnirile din septembrie cu pre\u015fedin\u0163ii Obama \u015fi Hollande la ONU, dar ei nu sunt sirieni \u015fi nu au de ce s\u0103 se implice \u00een alegerea conduc\u0103torilor unui alt stat\u201c. Cinism sau aluzie la respectarea normelor de drept interna\u0163ional? La c\u00e2teva zile, avioanele ruse\u015fti interveneau \u00een Siria. Principiile dreptului interna\u0163ional nu sunt aleatorii; sunt sau nu sunt respectate. Iar Moscova nu are autoritatea, nici m\u0103car moral\u0103, s\u0103 dea lec\u0163ii. Cu mai bine de zece ani \u00een urm\u0103, \u00een cazul crizei din Irak, Rusia s-a folosit de statutul de membru permanent al Consiliului de Securitate \u2013 de dreptul de veto, mai precis \u2013, pentru a se opune unei rezolu\u0163ii care s\u0103 permit\u0103 opera\u0163iuni militare \u00eempotriva lui Saddam Hussein. F\u0103cea bine dac\u0103 se \u0163inea pe aceast\u0103 pozi\u0163ie, adoptat\u0103 \u015fi de Fran\u0163a. Dar a cedat. Principiile de drept interna\u0163ional, inclusiv cel privind neinterven\u0163ia \u00een treburile interne ale unui stat, invocat acum de pre\u015fedintele Putin, nu au mai contat. Moscova a trecut subtil responsabilitatea pe umerii Statelor Unite \u015fi ai Angliei cu pre\u0163ul unei promisiuni de participare la reconstruc\u0163ia de dup\u0103 r\u0103zboi. Pre\u0163 care nu a fost pl\u0103tit p\u00e2n\u0103 ast\u0103zi, dar asta este treaba celor care s-au \u00een\u0163eles, cum s-au \u00een\u0163eles. (O scurt\u0103\u00a0 \u015fi pilduitoare parantez\u0103: rom\u00e2nii, adep\u0163i ai interven\u0163iei militare, se v\u0103ic\u0103resc acum c\u0103 Rom\u00e2nia a avut pierderi uria\u015fe cauzate de acel r\u0103zboi. P\u0103i, cine-i de vin\u0103?). Acum, \u00een Siria, Kremlinul s-a folosit \u2013 ca Brejnev \u00een 1968 pentru invadarea Cehoslovaciei \u2013 de \u201eo solicitare\u201c a autorit\u0103\u0163ilor de la Damasc \u015fi a trimis avioane de lupt\u0103 s\u0103 bombardeze pozi\u0163iile \u201eterori\u015ftilor\u201c. Evident, la pachet cu cele ale adversarilor lui Bashar al-Assad. La Paris, pre\u015fedintele Putin a repetat, \u00een discu\u0163iile de la 2 octombrie cu Hollande c\u0103, de\u015fi \u201eloviturile aeriene nu vor fi suficiente\u201c, Moscova nu va trimite for\u0163e terestre \u00een Siria. Nu a trimis, dar a lansat \u00een Siria, peste Iran \u015fi Irak, rachete cu raz\u0103 medie de ac\u0163iune de pe nava Daghestan aflat\u0103 \u00een Marea Caspic\u0103. O jum\u0103tate de adev\u0103r face c\u00e2t o minciun\u0103 bun\u0103.
\nIntrarea Rusiei \u00een r\u0103zboiul din Siria, la 30 septembrie, ar putea s\u0103 fie o solu\u0163ie pentru \u00eencheierea r\u0103zboiului civil. Nu este exclus. Dar natura \u015fi evolu\u0163ia conflictului sirian,\u00a0 declan\u015fat \u00een 2011, va continua s\u0103 men\u0163in\u0103, la cote c\u00e2t mai \u00eenalte \u015fi pe durat\u0103 mare, tensiunea \u00een Orientul Apropiat. \u00cen spa\u0163iul unei singure \u0163\u0103ri, transformat \u00een teatru de r\u0103zboi, s-au aflat concomitent, nu cu statut de aliate, for\u0163e aeriene militare ale marilor puteri, Statele Unite, Rusia, Fran\u0163a \u015fi Marea Britanie. Au existat incidente \u015fi, mai ales, pericole de incidente. Turcii au reclamat violarea spa\u0163iului lor aerian de c\u0103tre avioanele de lupt\u0103 ruse\u015fti. Washington-ul a constatat c\u0103, \u00een timpul bombardamentelor, avioanele americane \u015fi ruse\u015fti s-au apropiat la distan\u0163e periculoase; a fost nevoie de discu\u0163ii \u201etehnice\u201c \u015fi de \u00een\u0163elegeri la nivel de mini\u015ftri ai Ap\u0103r\u0103rii pentru departajarea zonelor de opera\u0163iuni militare. La 19 octombrie, Moscova a cerut Parisului explica\u0163ii pentru \u201eapropierea\u201c unui avion francez de v\u00e2n\u0103toare de un avion rusesc civil, \u00een zbor spre Geneva, \u00een care se afla pre\u015fedintele Dumei de Stat a Rusiei. \u00cent\u00e2mpl\u0103ri sau \u015ficane, cine \u015ftie? Numai c\u0103 acestea puteau s\u0103 degenereze \u00een incidente cu consecin\u0163e grave.
\nTensiunea cre\u015fte la Ierusalim<\/strong>
\nEra de a\u015fteptat ca, \u00een afara oric\u0103rui progres \u00een discu\u0163iile directe \u00eentre palestinieni \u015fi israelieni, tensiunea s\u0103 creasc\u0103 \u00een Gaza \u015fi Cisiordania. Cea de-a treia intifad\u0103 (\u00een traducere liber\u0103, r\u0103zmeri\u0163\u0103) a \u00eenceput. Pe fondul accentu\u0103rii noului conflict, Fran\u0163a a luat ini\u0163iativa prezent\u0103rii unui proiect de rezolu\u0163ie \u00een Consiliul de Securitate pe baza c\u0103ruia s\u0103 fie trimi\u015fi observatori interna\u0163ionali \u00een punctele cele mai fierbin\u0163i ale luptelor, \u00een primul r\u00e2nd pe Esplanada Moscheilor de la Ierusalim, numit\u0103 de evrei Muntele Templului. Reac\u0163ia Tel Aviv-ului a fost prompt\u0103: \u201eIsraelul respinge propunerea francez\u0103, a declarat premierul Benjamin Netanyahu, pentru c\u0103 ea nu include \u015fi un apel la \u00eencetarea violen\u0163elor \u015fi a terorismului din partea palestinienilor; (ini\u0163iativa) urm\u0103re\u015fte interna\u0163ionalizarea (problemei) Muntelui Templului\u201c. Ministerul israelian de Externe merge mai departe \u015fi consider\u0103 c\u0103 \u201eeste vorba de o nou\u0103 \u00eencercare de a fi \u00eenlocuite negocierile bilaterale cu o ini\u0163iativ\u0103 unilateral\u0103. Este p\u0103cat c\u0103 Fran\u0163a a c\u0103zut \u00een aceast\u0103 capcan\u0103\u201c.
\nParisul nu a l\u0103sat lucrurile la acest nivel de interpretare \u015fi a \u0163inut s\u0103 precizeze c\u0103 Fran\u0163a este singurul membru al Consiliului de Securitate care a \u00eencercat s\u0103 urneasc\u0103 din loc dosarul israelo-palestinian, trecut de mul\u0163i pe planul secund. O ini\u0163iativ\u0103 precedent\u0103 similar\u0103, prin care Parisul a propus o rezolu\u0163ie pentru fixarea unui calendar de negocieri, a fost primit\u0103 cu r\u0103ceal\u0103 la Tel Aviv. Statele Unite \u015fi-ar fi exprimat, \u00een culise, opozi\u0163ia la acel proiect, invoc\u00e2nd nevoia de a se acorda prioritate dosarului nuclear iranian.
\nRepro\u015furile aduse Tel Aviv-ului pentru continuarea coloniilor \u00een teritoriile palestiniene ocupate nu au \u00eencetat niciodat\u0103. Nimic nu se schimb\u0103. Palestinienii tr\u0103iesc \u00eentr-o stare colonial\u0103, afirma cineva, \u015fi nimeni nu l-a contrazis. Plute\u015fte difuz\u0103 descump\u0103nirea \u00een fa\u0163a at\u00e2tor e\u015fecuri ale eforturilor de pace. Preocupate de r\u0103zboaiele din Golf, statele arabe nu mai sunt interesate de problema palestinian\u0103. Tel Aviv-ul s-a blocat \u00een politica de reprimare \u00een for\u0163\u0103 a incidentelor. Orientul Apropiat pare s\u0103 fie rupt total de orice\u00a0 raportare la dreptul interna\u0163ional. Sau la politically correct. Despre statul de drept nu este cazul s\u0103 vorbim.
\nR\u0103m\u00e2nem descump\u0103ni\u0163i pentru ce ne rezerv\u0103 viitorul.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

La 1 septembrie 1945, pre\u015fedintele Truman trimitea o telegram\u0103 generalilor MacArthur \u015fi Nimitz, afla\u0163i \u00een Japonia, prin care le explica, la cerere, sensul sintagmei politically correct folosit\u0103 \u00eentr-o coresponden\u0163\u0103 anterioar\u0103. R\u0103spunsul a fost scurt: \u201eEste vorba de o doctrin\u0103 recent\u0103 adoptat\u0103 de o pres\u0103 bolnav\u0103, continua\u0163i s\u0103 trimite\u0163i informa\u0163ii reale\u201c. Trecuser\u0103 doar trei s\u0103pt\u0103m\u00e2ni de… Cite\u0219te mai mult »Descump\u0103ni\u0163i<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[3],"tags":[15264,15266,15265,6386],"class_list":["post-24794","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-politica","tag-credit","tag-dreptul-international","tag-problema-refugiatilor","tag-turcia"],"views":1097,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24794","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=24794"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24794\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":24795,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24794\/revisions\/24795"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=24794"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=24794"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=24794"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}