Nu \u00eencape \u00eendoial\u00e3 c\u00e3 la Cancelaria de la Cotroceni c\u00e2\u0163iva consilieri responsabili \u015fi foarte con\u015ftien\u0163i de misiunea lor \u00eei pun sub ochi celui mai \u00eenalt func\u0163ionar al statului articole importante din presa scris\u00e3 \u015fi audiovizual\u00e3 a zilei. Nici nu e prea greu, dimpotriv\u00e3, e relativ u\u015for s\u00e3 la\u015fi la o parte mald\u00e3rul de \u201eproduse\u201c necomestibile pe care destui derbedei ai condeiului le arunc\u00e3 pe pia\u0163\u00e3, spre a re\u0163ine, \u00een schimb, rarele opinii \u015fi idei ce pot \u015fi trebuie s\u00e3-l intereseze pe ocupantul scaunului de la Cotroceni. Rareori ace\u015fti consilieri responsabili au avut privilegiul s\u00e3 v\u00e2re sub ochii unui pre\u015fedinte articole \u015fi opinii demne de \u00eenalta lui aten\u0163ie \u015fi r\u00e3spundere. Au avut un asemenea rarisim privilegiu \u00een ziua de 2 octombrie 2015, c\u00e2nd Rom\u00e2nia literar\u00e3, revista Uniunii Scriitorilor, a avut meritul de a fi publicat o prelegere academic\u00e3 extraordinar\u00e3, important\u00e3 c\u00e2t un document de stat, cu privire la educa\u0163ia na\u0163ional\u00e3. Inutil s\u00e3 mai spunem c\u00e3 de s\u00e3n\u00e3tatea \u015fi buna func\u0163ionare a \u015fcolii, a \u00eenv\u00e3\u0163\u00e3m\u00e2ntului at\u00e2rn\u00e3 decisiv s\u00e3n\u00e3tatea spiritual\u00e3 a genera\u0163iilor ce vor constitui popula\u0163ia \u015fi poporul rom\u00e2n \u00eensu\u015fi \u00een anii, deceniile \u015fi secolele (!) ce vin. Din fericire, documentul despre care vrem s\u00e3 vorbim afl\u00e3 \u00een primul cititor al \u0163\u00e3rii o personalitate preg\u00e3tit\u00e3 \u015fi capabil\u00e3 s\u00e3-l primeasc\u00e3 a\u015fa cum trebuie \u015fi a\u015fa cum se cuvine: pre\u015fedintele e, \u201ela baz\u00e3\u201c, profesor, este un pedagog cunoscut pe plan local \u015fi na\u0163ional, cu bogat\u00e3 experien\u0163\u00e3 \u00een predarea lec\u0163iilor de fizic\u00e3 \u015fi a medita\u0163iilor oferite celor ce i-au trecut prin m\u00e2n\u00e3 \u00een \u015fcolile din Sibiu unde \u015fi-a exercitat profesiunea voca\u0163iei sale. \u00centemeia\u0163i pe asemenea promi\u0163\u00e3toare \u015fi fericite premise, suntem \u00eendritui\u0163i s\u00e3 sper\u00e3m c\u00e3 prelegerea extraordinar\u00e3 a academicianului Solomon Marcus, publicat\u00e3 \u00een revista Uniunii Scriitorilor, o conferin\u0163\u00e3 plin\u00e3 de idei \u015fi \u00eenv\u00e3\u0163\u00e3minte menite s\u00e3 contribuie la \u00eens\u00e3n\u00e3to\u015firea educa\u0163iei na\u0163ionale at\u00e2t de r\u00e3u \u00eencol\u0163it\u00e3 \u00eenc\u00e3 de pe vremea lui Titu Maiorescu de boala secular\u00e3 a formelor f\u00e3r\u00e3 fond, \u015fi-a g\u00e3sit \u00een pre\u015fedintele Klaus Iohannis cititorul ideal, competent \u015fi plin de luare aminte. I-au pus-o sub ochi consilierii preziden\u0163iali? Cu siguran\u0163\u00e3 c\u00e3 i-au pus-o, dac\u00e3 n-o fi observat-o pre\u015fedintele \u00eensu\u015fi, sesizat probabil \u00een acest sens \u015fi de ministrul \u00cenv\u00e3\u0163\u00e3m\u00e2ntului. Prelegerea despre care vorbim ne invit\u00e3 \u00een \u201eCasa Limbii Rom\u00e2ne\u201c: academicianul rom\u00e2n a prezentat-o la Chi\u015fin\u00e3u, \u00een ajunul Zilei Limbii Rom\u00e2ne \u015fi \u2013 cum cu \u00eendrept\u00e3\u0163it\u00e3 m\u00e2ndrie spune el \u00eensu\u015fi \u2013 a \u0163inut-o \u201enu \u00eentr-un loc oarecare, ci la Casa Limbii Rom\u00e2ne. Numele Casei, \u201eNichita St\u00e3nescu\u201c, \u00eemi este \u015fi el drag. Acest poet a \u00eembog\u00e3\u0163it limba rom\u00e2n\u00e3 \u00een mod substan\u0163ial\u201c. Cum folose\u015fte azi \u015fcoala limba na\u0163ional\u00e3 \u00eembog\u00e3\u0163it\u00e3 de marii ei poe\u0163i \u015fi scriitori, ca Eminescu, Nichita St\u00e3nescu, Grigore Vieru? \u00cengrijorat de agresiunea multipl\u00e3 \u015fi tot mai rapid\u00e3 de care e p\u00e2ndit\u00e3 \u201elimba ce-o vorbim\u201c \u2013 agresiune \u00eentre\u0163inut\u00e3 \u015fi de efectele secundare, negative, ale unui fenomen inevitabil \u015fi, \u00een genere, pozitiv, cum este \u201eglobalizarea\u201c! \u2013, acad. Solomon Marcus alege s\u00e3 vorbeasc\u00e3, deocamdat\u00e3, nu despre \u201efor\u0163ele adverse\u201c din exterior, ci s\u00e3 atace direct \u015fi exclusiv \u201eadversarul intern\u201c. Insolit\u00e3 \u00een mediul autohton obi\u015fnuit de secole ca pentru orice r\u00e3u s\u00e3 dea vina pe al\u0163ii, pe \u201epaiul\u201c din ochii str\u00e3inului, ai Europei, \u00een loc s\u00e3-\u015fi scoat\u00e3 \u201eb\u00e2rna\u201c din propriii s\u00e3i ochi \u2013 aceast\u00e3 strategie a atac\u00e3rii f\u00e3r\u00e3 lacrimi patriotice a adversarului intern, mult mai vizibil \u015fi mai la \u00eendem\u00e2n\u00e3, promite beneficii mari \u015fi \u015fanse sporite de victorie. Tactic, darea de seam\u00e3 asupra st\u00e3rii \u00eenv\u00e3\u0163\u00e3m\u00e2ntului \u015fcolar de azi \u00eencepe cu men\u0163ionarea unui \u201eam\u00e3nunt\u201c, unul dintre acele detalii ce trec neobservate, dar care, str\u00e2nse la un loc ori m\u00e3rite cu microscopul, au n\u00e3scut \u00een\u0163elepciunea popular\u00e3 ce spune c\u00e3 \u201edracul\u201c se ascunde \u00een am\u00e3nunte. Ajuns la Chi\u015fin\u00e3u unde \u00ee\u015fi expune prelegerea, conferen\u0163iarul nu las\u00e3 neobservat \u201eun element care sare \u00een ochi. Venit aici, am constatat c\u00e3 \u00ab\u00ee\u00bb din \u00abi\u00bb \u015fi \u00ab\u00e2\u00bb din \u00aba\u00bb au un alt statut \u00een mediul academic de la Chi\u015fin\u00e3u dec\u00e2t la Academia Rom\u00e2n\u00e3 de la Bucure\u015fti. Dar nu despre asta vreau s\u00e3 vorbesc…\u201c. Nu vrea, dar \u201evorbe\u015fte\u201c, m\u00e3car amintindu-l \u00een treac\u00e3t \u015fi, aparent, inofensiv. E, tactic vorbind, o retoric\u00e3 \u00een\u015fel\u00e3toare \u015fi specific\u00e3 marilor discursuri: s\u00e3 \u00eenceap\u00e3 induc\u00e2nd sentimentul unui pericol aparent benign \u015fi care poate fi chiar privit cu umor, dar, \u00een realitate, e un pericol c\u00e2t casa, o cas\u00e3 aflat\u00e3 \u00een impas pe ambele maluri ale Prutului, \u201eCasa Limbii Rom\u00e2ne\u201c! Cu \u201e\u00e2\u201c \u015fi cu \u201e\u00ee\u201c ne afl\u00e3m, \u00een realitate, \u00eentr-un \u201er\u00e3zboi de o sut\u00e3 de ani\u201c, nesf\u00e2r\u015fit, \u00eentre gramatic\u00e3 \u015fi… geografie; un r\u00e3zboi purtat nu doar \u00een interiorul alfabetului, cu literele lui din \u201elimba ce-o vorbim\u201c, \u00een cartea de citire, \u00een scrisul cotidian din gazete \u015fi din reviste. \u00cenceput sub semnul calmului \u015fi senin\u00e3t\u00e3\u0163ii ce vestesc furtuna, discursul precizeaz\u00e3: \u201eM\u00e3 voi referi la via\u0163a intern\u00e3 din aceast\u00e3 Cas\u00e3 a Limbii Rom\u00e2ne \u015fi o voi face av\u00e2nd \u00een vedere \u00een mod special \u015fcoala: manualele \u015fcolare, programele, revistele \u015fcolare, via\u0163a \u015fcolar\u00e3. Este greu s\u00e3 lup\u0163i pe dou\u00e3 fronturi, dar ac\u0163iunea asupra adversarului extern e considerabil redus\u00e3 ca eficacitate dac\u00e3 trebuie s\u00e3 faci fa\u0163\u00e3 concomitent unui adversar intern. S\u00e3 pornim \u00een c\u00e3utarea acestuia din urm\u00e3. Vom constata c\u00e3 de prea multe ori \u015fcoala nu e un prieten al limbii rom\u00e2ne\u201c. Alegere grea, decizie aproape eroic\u00e3: dup\u00e3 acest anun\u0163 cu valoare concluziv\u00e3 ca o calm\u00e3, dar cu at\u00e2t mai hot\u00e3r\u00e2t\u00e3 \u201edeclara\u0163ie de r\u00e3zboi\u201c, urmeaz\u00e3 un lung \u015fir de rafale impecabil \u0163intite. Analizele \u015fi probele, multe penibile, ale anomaliilor dezv\u00e3luite una c\u00e2te una, clatin\u00e3 din \u0163\u00e2\u0163\u00e2ni, \u201edin interior\u201c, Casa Limbii Rom\u00e2ne. Este o Cas\u00e3 supus\u00e3 unei agresiuni f\u00e3r\u00e3 precedent chiar de c\u00e3tre instrumentele ce trebuie, formal, s-o \u0163in\u00e3 \u00een picioare \u015fi s-o consolideze: \u201eagresiunea care se comite la adresa adev\u00e3ratei \u00eenv\u00e3\u0163\u00e3turi, la adresa limbii rom\u00e2ne \u015fi la adresa s\u00e3n\u00e3t\u00e3\u0163ii psiho-somatice a elevilor\u201c. Primul \u201eadversar intern\u201c al limbii rom\u00e2ne este chiar instrumentul primordial care trebuie s-o respecte \u015fi s-o promoveze: manualul. \u201eObezitatea unor manuale\u201c \u2013 spune Solomon Marcus \u2013 \u201ee o boal\u00e3 veche, la manuale se adaug\u00e3 tot felul de culegeri, antologii etc., proliferarea concursurilor de tot felul, \u00een care competi\u0163ia e tot mai frecvent\u00e3 \u00een dauna educa\u0163iei, sufoc\u00e3 via\u0163a \u015fcolar\u00e3. Prea mul\u0163i profesori par a crede c\u00e3 disciplina lor e unica datorie a elevilor\u201c. O pricin\u00e3 a \u00eengr\u00e3\u015f\u00e3rii manualelor este \u015fi \u00eengro\u015farea vocii copiilor care vorbesc \u00een paginile lui cu vocea limbii de lemn a p\u00e3rin\u0163ilor \u015fi a mediului \u00eenconjur\u00e3tor, a unor pedagogi \u015fi cadre didactice. \u00cen fine, obezitatea manualelor \u015fcolare semnalat\u00e3 de Solomon Marcus provine din \u00eenghesuirea \u2013 \u00eengr\u00e3m\u00e3direa informa\u0163iilor \u015fi detaliilor \u00een dauna explica\u0163iei \u015fi a ordon\u00e3rii lor ra\u0163ionale \u015fi logice. Cu asemenea manuale obeze, la figurat, dar \u015fi la propriu, sunt burdu\u015fite \u015fi ghiozdanele \u015fcolarilor din primele clase. Aceste ghiozdane, ca o rani\u0163\u00e3 cu pietre de moar\u00e3, las\u00e3 \u00een mintea, dar \u015fi pe spatele lor, amintiri de ne\u015fters: n-a\u0163i v\u00e3zut copii g\u00e2rbovi\u0163i sub ghiozdan? Dintr-un astfel de manual \u201eobez\u201c, care pericliteaz\u00e3 grav s\u00e3n\u00e3tatea psiho-somatic\u00e3, mental\u00e3, dar \u015fi fizic\u00e3 a elevului citeaz\u00e3 academicianul Solomon Marcus o singur\u00e3 pagin\u00e3 \u2013 pagina 23, un e\u015fantion reprezentativ pentru galimatias-ul informa\u0163ional \u015fi \u201e\u015ftiin\u0163ific\u201c pe care numeroase altele \u00eel transmit t\u00e2n\u00e3rului setos de cuno\u015ftin\u0163e, dar \u015fi s\u00e3turat repede \u015fi pentru mult\u00e3 vreme s\u00e3 mai citeasc\u00e3 o carte: dac\u00e3 d\u00e3 acolo peste \u201epagina 23\u201c dintr-un manual de biologie pentru clasa a IX-a?! Iat\u00e3 acea pagin\u00e3 memorabil\u00e3 destinat\u00e3 s\u00e3 stimuleze pl\u00e3cerea de a citi \u015fi bucuria de a descoperi: \u201eFilumul Porifera, calcarea, desmospongia, hexactinellida, spicuiri de carbonat de calciu, ectomezenchim, m\u00e3ri tropicale, ad\u00e2ncimi de dou\u00e3 mii de metri, sycon ciliatum, spongieri, siliciu, sinci\u0163ii, rhisopotterion crierosum, un spongier de numai 19 cm \u00een\u00e3l\u0163ime filtreaz\u00e3 peste 20 de litri de ap\u00e3 pe zi, bure\u0163i de baie, artropode cu tegument moale, celenterate, simetrie radial\u00e3, didermice, dulcicol, octoderm, mezoclee, celule mioepiteliate, cnidoblaste, celule flagelate, hydra viridis, hidra, cilii celulelor, planul\u00e3, polip, meduza hydrozoa, scyphozoa, anthozoa\u201c. Cele mai multe pagini ofer\u00e3 acela\u015fi spectacol. Lucrurile sunt prezentate pur descriptiv, uniform, nu se distinge nici un principiu de ordonare, nu se manifest\u00e3 nici o mil\u00e3 fa\u0163\u00e3 de \u201ecapacitatea de memorie a elevului\u201c \u2013 noteaz\u00e3 savantul cititor al \u201epaginii 23\u201c dintr-un manual de biologie scris \u00een celebra \u015fi inexistenta \u201elimb\u00e3 sparg\u00e3\u201c a Ninei Cassian! Pe scurt, \u201eun manual ca cel de mai sus este de natur\u00e3 s\u00e3-l intimideze, s\u00e3-l descurajeze \u015fi s\u00e3-l \u00eemboln\u00e3veasc\u00e3 pe elev, mai cu seam\u00e3 atunci c\u00e2nd este vorba de v\u00e2rste abia ie\u015fite din copil\u00e3rie\u201c \u2013 noteaz\u00e3 stupefiat \u015fi dezolat savantul, convins pe drept cuv\u00e2nt c\u00e3 \u201epagina 23\u201c \u00eei r\u00e3pe\u015fte elevului \u201epl\u00e3cerea de a citi, bucuria de a sim\u0163i…\u201c Umilit\u00e3 \u015fi pus\u00e3 la p\u00e3m\u00e2nt \u00een asemenea pagini de manual f\u00e3cute s\u00e3-l z\u00e3p\u00e3ceasc\u00e3 definitiv pe elevul Tr\u00e3znea dintr-a IX-a, limba rom\u00e2n\u00e3 \u00een care ele doar par a fi scrise devine un \u201eidiom\u201c cu totul str\u00e3in, r\u00e3t\u00e3cit \u015fi desfigurat de agresiunea violent\u00e3 \u015fi f\u00e3r\u00e3 noim\u00e3 a unui a\u015fa-zis \u201elimbaj de specialitate\u201c incalificabil, descump\u00e3nitor \u015fi resping\u00e3tor at\u00e2t \u00een ochii emitentului calificat, c\u00e2t \u015fi ai receptorului buim\u00e3cit \u015fi, vorba Profesorului, \u201e\u00eemboln\u00e3vit\u201c fizic \u015fi psihic. \u00cens\u00e3 nu numai \u00eentr-un manual de biologie \u201eCasa Limbii Rom\u00e2ne\u201c este invadat\u00e3 \u015fi despodobit\u00e3 de avu\u0163iile ei: academicianul Solomon Marcus semnaleaz\u00e3 \u015fi incrimineaz\u00e3 deopotriv\u00e3 \u201emarginalizarea limbii rom\u00e2ne \u00een \u015ftiin\u0163ele exacte\u201c \u015fi \u201eceea ce am g\u00e3sit \u00een manualul men\u0163ionat (cel cu \u201epagina 23\u201c \u2013 n.n.) se manifest\u00e3, \u00een diferite grade, \u00een multe alte manuale: de matematic\u00e3, fizic\u00e3, chimie, istorie, geografie, rom\u00e2n\u00e3, informatic\u00e3 etc.\u201c \u2013 cu alte cuvinte, \u00een toate!
\nLa marginalizarea \u015fi stricarea limbii rom\u00e2ne concur\u00e3, paradoxal, o seam\u00e3 de instrumente dedicate anume instruirii culturale \u015fi protej\u00e3rii limbii de atentatele de \u201eschilodire\u201c s\u00e3v\u00e2r\u015fite asupra ei. Las la o parte contribu\u0163ia la acest fenomen negativ chiar \u015fi a unor publica\u0163ii de format academic \u015fi \u201efilozofic\u201c, pentru a sugera, cum spune acad. Solomon Marcus, luarea \u201ela bani m\u00e3run\u0163i\u201c a manualului botezat, dintr-un snobism stupid, Comunicare \u00een limba rom\u00e2n\u00e3: vom constata c\u00e3 aceste manuale de limba rom\u00e2n\u00e3 tind s\u00e3 devin\u00e3 \u015fi o nefast\u00e3 \u201eramp\u00e3 de lansare\u201c pentru o seam\u00e3 de veleitari care scriu \u201epoezii\u201c, \u201epovestiri pentru copii\u201c \u015fi \u201eprelucr\u00e3ri\u201c dup\u00e3 piese celebre din literatura rom\u00e2n\u00e3 \u015fi universal\u00e3, \u201eadaptate\u201c pentru minori, pentru \u00een\u0163elegerea lor de v\u00e2rstele mici! Aceste \u201eumpluturi\u201c umfl\u00e3 paginile manualelor \u015fi-i pot face pe autorii lor s\u00e3-\u015fi prezinte candidatura la Uniunea Scriitorilor. \u201eAutorl\u00e2cul\u201c acesta trebuie eliminat cu des\u00e3v\u00e2r\u015fire din practica elabor\u00e3rii \u015fi aviz\u00e3rii manualelor \u015fcolare. Cu siguran\u0163\u00e3 c\u00e3 vorbind despre degradarea limbii rom\u00e2ne \u00een manuale, academicianul Solomon Marcus i-a avut \u00een vedere \u015fi pe ace\u015ftia. Iat\u00e3, telegrafic, constat\u00e3rile sale, ca ni\u015fte subtitluri ce \u201estrig\u00e3\u201c voind s\u00e3 atrag\u00e3 aten\u0163ia asupra dezastrului ce iese la iveal\u00e3 doar sub privirea lucid\u00e3 \u015fi cunosc\u00e3toare a unui mare om de \u015ftiin\u0163\u00e3 \u015fi \u00een\u0163elept pedagog: \u201eO agresiune de amploare, de care nu ne pas\u00e3\u201c, \u201eAu suflet manualele \u015fcolare?\u201c, \u201eConfuzie \u015fi derut\u00e3\u201c, \u201eEduca\u0163ia g\u00e2ndirii logice: un e\u015fec\u201c, \u201eP\u00e3\u015find gre\u015fit \u00een clasa I\u201c (este vorba despre punerea \u00een gura copiilor din povestirile cuprinse \u00een manual a unor vorbe pe care ei nu pot \u015fi n-au cum s\u00e3 le \u00een\u0163eleag\u00e3: \u201eObiceiul de a pune \u00een gura unor copii cuvinte pe care ei nu le \u00een\u0163eleg a c\u00e3p\u00e3tat amploare \u015fi face parte dintr-o practic\u00e3 \u015fcolar\u00e3 permanent\u00e3. Prin gura lor, mereu o voce str\u00e3in\u00e3 vorbe\u015fte \u015fi cu aceast\u00e3 voce care nu-i a lor se trece \u015fi bacalaureatul\u201c. Este notat aici, telegrafic, \u00een c\u00e2teva r\u00e2nduri, un veritabil proces de alienare instrumentat de \u015fi prin manualul \u015fcolar), \u201eInadecvare, pre\u0163iozitate \u015fi snobism la clasa a II-a\u201c, \u201eDiferen\u0163a dintre \u015ftiin\u0163\u00e3 \u015fi literatur\u00e3, explicat\u00e3 copiilor\u201c (desigur, explicat\u00e3 catastrofal \u00een manual, printr-o compara\u0163ie stupid\u00e3 \u00eentre un enun\u0163 \u201e\u015ftiin\u0163ific\u201c precum \u201eLuna este singurul satelit natural al P\u00e3m\u00e2ntului\u201c \u015fi poezia Pe Lun\u00e3 de Marin Sorescu: \u201ePrimul text con\u0163ine informa\u0163ii \u015ftiin\u0163ifice, al doilea prezint\u00e3 \u00eent\u00e2mpl\u00e3ri. Textul Pe Lun\u00e3 de Marin Sorescu prezint\u00e3 \u00eent\u00e2mpl\u00e3ri imaginare \u015fi de aceea este un text literar\u201c!), \u201eJongleria defini\u0163iilor la filosofie, clasa a XII-a\u201c, \u201eLimba rom\u00e2n\u00e3 nu e doar problema profesorului de rom\u00e2n\u00e3\u201c, \u201eO \u00eentrebare dramatic\u00e3: doar instrument util sau mai mult?\u201c (\u201ePractic, \u015fcoala func\u0163ioneaz\u00e3 sub presupozi\u0163ia conform c\u00e3reia limba rom\u00e2n\u00e3 la disciplinele neliterare are un rol exclusiv instrumental, nu \u015fi cultural, creator. Vom reu\u015fi s\u00e3 schimb\u00e3m aceast\u00e3 atitudine?\u201c), \u201eSunt manualele \u015fcolare conectate la lumea de azi?\u201c, \u201eAlt mod de a \u00een\u0163elege metafora\u201c, \u201eDou\u00e3 interac\u0163iuni esen\u0163iale: cu internetul \u015fi cu engleza\u201c (\u201eeste vital s\u00e3 control\u00e3m metamorfozele limbii rom\u00e2ne pe internet\u201c), \u201eAten\u0163ie la ascensiunea lingvisticii computa\u0163ionale\u201c, \u201eDe la str\u00e3ina gur\u00e3 la str\u00e3ina voce\u201c (\u201eacum, gura e a elevilor, dar vocea, g\u00e2ndirea nu sunt ale lor. Acesta este scenariul dominant \u00een \u015fcoala rom\u00e2neasc\u00e3\u201c: iat\u00e3 una din cele mai lucide \u015fi tulbur\u00e3toare prin gravitatea ei observa\u0163ii asupra influen\u0163ei alienante a \u015fcolii \u015fi a manualelor \u015fcolare), \u201eCe limb\u00e3 rom\u00e2n\u00e3 \u00eenva\u0163\u00e3 copiii acas\u00e3?\u201c (\u201einterjec\u0163ii, expresii scurte, cuvinte izolate, sferturi de fraz\u00e3: e o complicitate nefast\u00e3 \u00eentre familie \u015fi \u015fcoal\u00e3 \u00een a schilodi limbajul\u201c), \u201eDe la rigoarea \u015fcolii la semirigoarea taberelor \u015fi revistelor \u015fcolare\u201c (\u201e\u015ei acestea \u2013 revistele \u015fcolare \u2013 sunt marcate de limba de lemn, dar m\u00e3car din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd las\u00e3 s\u00e3 se aud\u00e3 vocea autentic\u00e3 a copiilor\u2026\u201c), \u201eCuvintele de umplutur\u00e3, o boal\u00e3 care ne p\u00e2nde\u015fte pe to\u0163i\u201c, \u201eDe la be\u0163ia de cuvinte din 1873 la umflarea, azi, prin cuvinte de umplutur\u00e3\u201c, \u201eO patologie frecvent\u00e3 \u00een \u015fcoal\u00e3: a bate c\u00e2mpii\u201c \u015fi, \u00een fine, un ultim subtitlu: \u201eMult este de f\u00e3cut \u00een continuare\u201c. Concluzia? Formulat\u00e3 la cap\u00e3tul excursiei extraordinare a academicianului Solomon Marcus prin manualele \u015fcolare \u015fi nu numai, concluzia este aceasta: \u201eA lua la bani m\u00e3run\u0163i manualele \u015fcolare, iat\u00e3 o ac\u0163iune necesar\u00e3, din care cele de mai sus nu-s dec\u00e2t o mic\u00e3 parte. Trebuie acordat un interes special manualelor de \u015fcoal\u00e3 primar\u00e3, un c\u00e2mp vast de cercetare ne a\u015fteapt\u00e3 pe to\u0163i cei care ac\u0163ion\u00e3m \u00een direc\u0163ia scoaterii \u00eenv\u00e3\u0163\u00e3m\u00e2ntului din impas\u201c. Rostit\u00e3 la Chi\u015fin\u00e3u, prelegerea c\u00e2t un document de stat despre impasul prin care trece \u201eCasa Limbii Rom\u00e2ne\u201c e \u015fi va r\u00e3m\u00e2ne de aceea\u015fi mare actualitate \u015fi la Bucure\u015fti. E, carevas\u00e3zic\u00e3, un impas care ne \u201eune\u015fte\u201c…<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Nu \u00eencape \u00eendoial\u00e3 c\u00e3 la Cancelaria de la Cotroceni c\u00e2\u0163iva consilieri responsabili \u015fi foarte con\u015ftien\u0163i de misiunea lor \u00eei pun sub ochi celui mai \u00eenalt func\u0163ionar al statului articole importante din presa scris\u00e3 \u015fi audiovizual\u00e3 a zilei. Nici nu e prea greu, dimpotriv\u00e3, e relativ u\u015for s\u00e3 la\u015fi la o parte mald\u00e3rul de \u201eproduse\u201c necomestibile… Cite\u0219te mai mult »\u00cent\u00e2mpl\u00e3ri din Casa Limbii Rom\u00e2ne<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[3920,15255,15258,15254,15257,12351,15256,15253],"class_list":["post-24786","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-limba-de-lemn","tag-limba-romana-in-scoala","tag-manual-obez","tag-manuale-umflate","tag-pagina-23-solomon-marcus","tag-programa-scolara","tag-sanatatea-psiho-somatica-a-elevilor","tag-solomon-marcus"],"views":2786,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24786","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=24786"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24786\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":24787,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24786\/revisions\/24787"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=24786"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=24786"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=24786"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}