Am sim\u0163it nevoia s\u0103 precizez, din capul locului, c\u0103 nu este vorba despre Siria sau Irak. M\u0103 refer la Georgia, Ucraina \u015fi Moldova \u2013 state independente, cu grani\u0163e recunoscute de comunitatea interna\u0163ional\u0103 (m\u0103 rog, de aproape \u00eentreaga comunitate interna\u0163ional\u0103) \u015fi membre ale Organiza\u0163iei Na\u0163iunilor Unite. Ceva leag\u0103 aceste trei \u0163\u0103ri, dincolo de faptul c\u0103 toate au f\u0103cut parte din imperiul sovietic, numit, cu at\u00e2ta delicate\u0163e, URSS. Ceea ce le leag\u0103, ast\u0103zi, este tocmai faptul c\u0103, \u00een diferite momente ale existen\u0163ei lor, \u00een anul 1991 (Georgia, la 9 aprilie, Ucraina, la 24 august, \u015fi Moldova, la 27 august), cele trei republici \u015fi-au proclamat independen\u0163a fa\u0163\u0103 de imperiu. Or, tocmai acest lucru nu a fost pe placul mo\u015ftenitorilor biroului de la Kremlin al Lenin \u015fi Stalin. Chiar dac\u0103 Rusia a recunoscut independen\u0163a celor trei \u201enoi\u201c \u0163\u0103ri, a avut grij\u0103 s\u0103 nu \u00ee\u015fi retrag\u0103 militarii din unele teritorii ale respectivelor state \u015fi, mai mult dec\u00e2t at\u00e2t, s\u0103 creeze state-marionet\u0103; l\u0103s\u00e2nd la o parte Crimeea, care a fost anexat\u0103 pe fa\u0163\u0103, Transnistria, regiunile Luhansk \u015fi Done\u0163k, Abhazia \u015fi Osetia de Sud sunt ni\u015fte a\u015fa-zise state, recunoscute doar \u201e\u00een familie\u201c. Abhazia \u015fi Osetia de Sud, de c\u0103tre Rusia, Nicaragua, Venezuela \u015fi Nauru (ultima, dup\u0103 ce a primit un generos ajutor financiar de la Moscova, pentru a ie\u015fi din falimentul economic iminent), \u00een vreme ce toate celelalte se recunosc doar \u00eentre ele. Dar, desigur, toate aceste lucruri v\u0103 sunt cunoscute. Exist\u0103 \u00eens\u0103 ceva ce nu se poate cunoa\u015fte din informa\u0163ii de pres\u0103: starea de nelini\u015fte pe care o sim\u0163i \u00een apropierea frontului \u015fi pe care nu o po\u0163i descrie dec\u00e2t dup\u0103 ce ai fost acolo. \u00cen pofida aparentei veselii a trec\u0103torilor, \u015fi la Tbilisi, dar \u015fi la Chi\u015fin\u0103u, se simte o tot mai ap\u0103s\u0103toare umbr\u0103 a marelui vecin; iar cele mai recente evenimente, care scot \u00een eviden\u0163\u0103 o Rusie tot mai agresiv\u0103 pe plan interna\u0163ional, nu fac altceva dec\u00e2t s\u0103 creasc\u0103 nelini\u015ftea.
\nDespre toate aceste lucruri, dar, mai ales, despre multe altele, legate de via\u0163a muzeelor din zonele de \u201econflicte \u00eenghe\u0163ate\u201c, am avut ocazia s\u0103 vorbesc cu colegi din Georgia, Ucraina \u015fi Moldova, la o conferin\u0163\u0103 (Muzeele pe linia de tragere: de la victim\u0103 la pacificator) sponsorizat\u0103 de Consiliul Interna\u0163ional al Muzeelor (ICOM) \u015fi desf\u0103\u015furat\u0103 \u00een prezen\u0163a directorului general al organiza\u0163iei, fran\u0163uzoaica Anne-Catherine Robert-Hauglustaine (fost\u0103 muzeograf\u00e3 la Muzeul de Arte \u015fi Meserii din Paris \u015fi fost\u0103 directoare adjunct\u00e3 a Gr\u0103dinii \u015etiin\u0163elor din Strasbourg, dar \u015fi fost\u00e3 pre\u015fedint\u00e3 a Comitetului Interna\u0163ional pentru Expozi\u0163ii \u015fi Schimburi, din cadrul ICOM) desf\u0103\u015furat\u0103 \u00een capitala basarabean\u0103, ca proiect comun al Comitetelor Na\u0163ionale ICOM din Moldova \u015fi Ucraina. Conferin\u0163a a prilejuit mai mult dec\u00e2t un simplu schimb de idei \u00eentre participan\u0163i; a fost vorba despre o adev\u0103rat\u0103 experien\u0163\u0103 de via\u0163\u0103…
\nSpeciali\u015ftii ucraineni, veni\u0163i \u00een num\u0103r mare la Chi\u015fin\u0103u, au constituit un grup pestri\u0163, format din muzeografi tr\u0103itori \u00een ambele p\u0103r\u0163i ale liniei de armisti\u0163iu, trasate de linia pe care s-a decis \u00eencetarea focului, \u00een septembrie 2014. Nu to\u0163i lucrau \u00een institu\u0163ii publice. Unii dintre ei erau ceea ce ne-am obi\u015fnuit a numi drept \u201eoengi\u015fti\u201c \u2013 altfel spus, entuzia\u015fti activi\u015fti din societatea civil\u0103, interesa\u0163i de p\u0103strarea memoriei luptelor pentru schimbare politic\u0103 din 2013 \u015fi 2014, \u00een Ucraina. To\u0163i ace\u015ftia au lucrat \u00eempreun\u0103, la Chi\u015fin\u0103u, discut\u00e2nd despre experien\u0163ele prin care au trecut \u00een lunile de lupte \u015fi de agresiune extern\u0103 din \u0163ara vecin\u0103. Sesiunile de lucru \u00een comun au fost at\u00e2t de dificile, \u00eenc\u00e2t a fost necesar\u0103 prezen\u0163a un psiholog care s\u0103 \u00eei ajute pe speciali\u015fti s\u0103 treac\u0103 peste momentele r\u0103scolitoare ale comunic\u0103rii \u00eentre ei. Comunic\u0103rile prezentate public au fost, de asemenea, foarte interesante, pentru c\u0103 au avut \u00een vedere aspecte extrem de diverse ale activit\u0103\u0163ii muzeografilor din ultimii doi ani.
\nEvident, experien\u0163ele celor care au ales s\u0103 protejeze patrimoniul cultural sunt foarte diferite. \u00cen cazul Transnistriei, de exemplu, nu se poate vorbi despre muzee mutilate, ci doar despre alc\u0103tuiri propagandistice care se pretind muzee \u015fi care nu au \u00eencetat, nici o clip\u0103, s\u0103 existe \u00een sovietica provincie aflat\u0103 sub ocupa\u0163ie rus\u0103. \u00cen schimb, se \u015ftie, cu siguran\u0163\u0103, c\u0103 vechea cetate a Tighinei este batjocorit\u0103, \u00een fiecare zi, servind drept baz\u0103 militar\u0103 pentru osta\u015fii Armatei Ro\u015fii.
\nGeorgia a suferit grav de pe urma ocup\u0103rii teritoriilor sale de c\u0103tre armata rus\u0103. Numeroase monumente istorice (biserici \u015fi cet\u0103\u0163i, dar \u015fi vechi construc\u0163ii civile) au fost afectate. A\u015fa dup\u0103 cum era de a\u015fteptat, reprezentan\u0163ii guvernului legitim de la Tbilisi nu au primit dreptul de a evalua dimensiunile pagubelor. Autorit\u0103\u0163ile responsabile nu au renun\u0163at. Beneficiind de sprijinul unui satelit interna\u0163ional, georgienii au proiectat un sistem de monitorizare a st\u0103rii monumentelor din zonele ocupate de ru\u015fi: UNOSIT. Cu ajutorul acestuia, speciali\u015ftii din capitala georgian\u0103 au descoperit c\u0103 numeroase monumente istorice au fost distruse \u2013 cu deosebire cele care erau legate de identitatea etnic\u0103 a georgienilor au fost grav avariate. Acela\u015fi lucru s-a \u00eent\u00e2mplat \u015fi cu c\u00e2teva depozite muzeale. Dup\u0103 analiza am\u0103nun\u0163it\u0103 a imaginilor, muzeografii au ajuns la concluzia c\u0103 distrugerile au fost inten\u0163ionate, \u00eencercarea trupelor de ocupa\u0163ie fiind aceea de a \u015fterge din memoria colectiv\u0103 orice leg\u0103tur\u0103 \u00eentre cultura minorit\u0103\u0163ilor locale \u015fi cea georgian\u0103. De altfel, atitudinea trupelor ruse a fost similar\u0103 \u015fi \u00een cazul zonelor ocupate doar temporar de armat\u0103 rus\u0103, \u00eenainte de retragerea \u00een Abhazia \u015fi \u00een Osetia de Sud, fiind \u0163intite depozite muzeale \u015fi monumente istorice. Pentru a evalua pagubele, nu mai pu\u0163in de 400 de observatori interna\u0163ionali au sprijinit ini\u0163iativa georgian\u0103, sub coordonarea unei echipe specializate din cadrul ICOM conduse de germanul Thomas Schuler. Este de men\u0163ionat, desigur, \u015fi ajutorul dezinteresat pe care guvernul Poloniei l-a oferit Georgiei, pentru restaurarea unor monumente istorice.
\nDar cele mai teribile relat\u0103ri le-am aflat de la colegii ucraineni. Descrierea zonelor aflate sub administrarea a\u015fa-ziselor republici populare, coordonate de la Moscova, este cea a unor teritorii \u00een care muzeele \u015fi, \u00een general, patrimoniul cultural se afl\u0103 \u00een colaps, ca urmare a jafurilor, vandalismului \u015fi \u201eexproprierilor\u201d abuzive dictate de bandele instalate la conducerea administra\u0163iilor din Luhansk \u015fi Done\u0163k. Au fost relatate destule cazuri locale, dar, probabil, cel mai dramatic a fost cel \u00eenregistrat la Sloviansk. \u00cen momentul \u00een care ora\u015ful a fost ocupat de rebelii ru\u015fi, directoarea muzeului municipal (Sloviansk este un ora\u015f cam de dimensiunea B\u0103ii Mari) a decis, \u00eempreun\u0103 cu muzeografii, s\u0103 str\u00e2ng\u0103, \u00een grab\u0103, cele mai pre\u0163ioase obiecte din expozi\u0163ia permanent\u0103 \u015fi s\u0103 le transporte \u00eentr-o camer\u0103 de la subsolul cl\u0103dirii muzeului. Obiectele au fost \u00eenghesuite acolo, iar u\u015fa a fost zidit\u0103. A fost o m\u0103sur\u0103 inspirat\u0103. Rebelii au intrat \u00een muzeu \u015fi s-au plimbat prin s\u0103li, c\u0103ut\u00e2nd, pare-se, ceva. Dup\u0103 dou\u0103 luni, a ie\u015fit la iveal\u0103 o \u00eenregistrare video de la sediul \u00een care se afla dispozitivul de comand\u0103 al militarilor sprijini\u0163i de Moscova, \u00een care se poate vedea o discu\u0163ie, \u00een care mai mul\u0163i dintre cei prezen\u0163i propun jefuirea muzeului \u2013 pe motiv c\u0103 acesta este un simbol al puterii de la Kiev.
\nInteresant este faptul c\u0103, \u00een interiorul multora dintre muzeele aflate \u00een zonele ocupate din Luhansk \u015fi Done\u0163k, muzeografii aveau opinii diferite despre r\u0103zboi. Majoritatea era format\u0103 din sprijinitori ai pre\u015fedintelui depus, Ianukovici \u015fi, implicit, a rebelilor. Cei care r\u0103m\u0103seser\u0103 fideli puterii ucrainene se aflau \u00eentr-o evident\u0103 minoritate. \u00cen pofida conflictelor acute dintre ei, speciali\u015ftii au reu\u015fit s\u0103 lase la o parte ceea ce \u00eei desp\u0103r\u0163ea, concentr\u00e2ndu-se pe ceea ce \u00eei unea: dorin\u0163a de a proteja patrimoniul muzeal.
\n\u015ei \u00een Kiev s-au \u00eenregistrat multe momente dramatice, pe perioada desf\u0103\u015fur\u0103rii demonstra\u0163iei-maraton din \u201eEuro-Maidan\u201d. Dou\u0103 dintre muzeele kievene (cel Na\u0163ional de Art\u0103 \u015fi cel Municipal de Istorie) s-au aflat, tot timpul, literalmente, pe linia frontului dintre demonstran\u0163i \u015fi for\u0163ele speciale ale regimului. \u015ei \u00een cele dou\u0103 muzee opiniile salaria\u0163ilor erau \u00eemp\u0103r\u0163ite: o parte dintre ei se afla de partea revolta\u0163ilor, o alt\u0103 parte sprijinea puterea politic\u0103 a momentului. Eforturile tuturor s-au concentrat, \u00eens\u0103, \u00een direc\u0163ia protej\u0103rii muzeelor. \u00cen timpul luptelor, muzeografii i-au invitat, at\u00e2t pe militari, c\u00e2t \u015fi pe demonstran\u0163i, s\u0103 intre \u00een muzee, pentru a se convinge c\u0103 acestea conserv\u0103 valori culturale care trebuie cru\u0163ate. Mul\u0163i dintre militari \u015fi poli\u0163i\u015fti au intrat, pentru prima oar\u0103 \u00een vie\u0163ile lor, \u00een respectivele muzee. Totul s-a desf\u0103\u015furat sub lozinca ironic\u0103 \u201eNimeni nu-i poate opri pe ucraineni s\u0103 viziteze muzeele!\u201d. Cu toate astea, nimic nu i-a oprit pe membrii celebrei poli\u0163ii militare ucrainene berkut ca, doar la o lun\u0103 dup\u0103 \u00eenfiin\u0163area tururilor ghidate pentru cei afla\u0163i sub arme, s\u0103 prade Muzeul Municipal \u015fi s\u0103 produc\u0103 distrugeri nejustificate, \u00een vreun fel, de atitudinea muzeografilor.
\nNu am s\u0103 \u00eencerc aici nici m\u0103car s\u0103 enum\u0103r istorisirile aflate de la colegii ucraineni. Dar, foarte posibil, ele vor ajunge repede \u00een arhive de muzeu. Deja \u00een Maidan a fost deschis un muzeu al demonstra\u0163iei care a dus la demolarea regimului Ianukovici. Este un muzeu care a adunat obiecte \u015fi m\u0103rturii orale (audio \u015fi video) de la participan\u0163ii \u2013 de ambele p\u0103r\u0163i \u2013 \u00een lupte. Ini\u0163iatorii nu au vrut s\u0103 a\u015ftepte ca speciali\u015ftii s\u0103 trag\u0103 concluzii istorice savante despre evenimente. Ei au nevoie de o rapid\u0103 standardizare a trecutului imediat, c\u00e2t memoria nu le joac\u0103 \u00eenc\u0103 feste. Filmele realizate de speciali\u015fti \u015fi de amatori sunt vitale \u00een cre\u015fterea gradului de interes \u00een evenimente. Sunt curios \u00een ce categorie de institu\u0163ii va fi \u00eencadrat muzeul prim\u0103verii din pia\u0163\u0103.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Am sim\u0163it nevoia s\u0103 precizez, din capul locului, c\u0103 nu este vorba despre Siria sau Irak. M\u0103 refer la Georgia, Ucraina \u015fi Moldova \u2013 state independente, cu grani\u0163e recunoscute de comunitatea interna\u0163ional\u0103 (m\u0103 rog, de aproape \u00eentreaga comunitate interna\u0163ional\u0103) \u015fi membre ale Organiza\u0163iei Na\u0163iunilor Unite. Ceva leag\u0103 aceste trei \u0163\u0103ri, dincolo de faptul c\u0103 toate… Cite\u0219te mai mult »Muzee pe linia frontului. \u00cen Europa<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[11237],"tags":[15243,15242],"class_list":["post-24771","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-societate","tag-alcatuiri-propagandistice","tag-viata-muzeelor"],"views":2040,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24771","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=24771"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24771\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":24772,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24771\/revisions\/24772"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=24771"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=24771"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=24771"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}