{"id":24768,"date":"2015-10-25T10:02:18","date_gmt":"2015-10-25T08:02:18","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=24768"},"modified":"2015-10-25T10:17:29","modified_gmt":"2015-10-25T08:17:29","slug":"deca-dance-si-copiii-lui-naharin","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/deca-dance-si-copiii-lui-naharin\/","title":{"rendered":"Deca dance \u015fi copiii lui Naharin"},"content":{"rendered":"

La \u00eenceputul lunii octombrie Teatrul de Balet Joyce din New York a marcat un program de excep\u0163ie prin prezen\u0163a Companiei israeliene de balet modern Batsheva. Coregraful Ohad Naharin ne-a surprins \u015fi de aceast\u0103 dat\u0103 cu limbajul s\u0103u proteic, cu o mare deschidere c\u0103tre improviza\u0163ie \u015fi inova\u0163ie.
\nDeca dance nu este o pies\u0103 coregrafic\u0103, ci o mi\u015fcare estetic\u0103 sau o doctrin\u0103. Sensul ei este reorganizarea \u015fi unificarea crea\u0163iei \u00eentr-un fel de ritual prin reevaluarea \u015fi re\u00eemprosp\u0103tarea unor lucr\u0103ri mai vechi. Mi\u015fcarea deca dance a \u00eenceput \u00een anul 2000, c\u00e2nd Naharin, directorul artistic al companiei, a restructurat dansuri ce au reprezentat efortul a zece ani de crea\u0163ie.
\nUltimul deca dance a traversat multe capitale ale lumii, exersat de o clas\u0103 de balerini foarte tineri ce se mi\u015fc\u0103 cu siguran\u0163a \u015fi perfec\u0163iunea unor arti\u015fti veritabili. P\u0103reau o comunitate de liceeni la repeti\u0163ia unei partide de dans. De altfel, ideea de repeti\u0163ie \u015fi de improviza\u0163ie s-a instalat cu mult \u00eenainte de \u00eenceperea spectacolului. Un b\u0103iat executa pe scen\u0103 gesturi, posturi, s\u0103rituri, la limita dintre mim \u015fi dans. Acest preambul a pus la \u00eendem\u00e2na audien\u0163ei un dic\u0163ionar introductiv pentru a se integra atmosferei \u015fi actului artistic. B\u0103iatul comunica intens cu publicul ce-\u015fi c\u0103uta locurile \u015fi arunca o privire curioas\u0103 c\u0103tre scen\u0103. Un al treilea ochi privea de la distan\u0163\u0103 spectacolul \u00eemp\u0103r\u0163it \u00eentre scen\u0103 \u015fi public: unii p\u0103reau indiferen\u0163i la dansul prematur al b\u0103iatului, al\u0163ii \u00eel urm\u0103reau cu interes.
\nNaharin este considerat unul dintre cei mai talenta\u0163i coregrafi ai lumii; limbajul s\u0103u, gaga, aduce o tehnic\u0103 special\u0103 de preambul al mi\u015fc\u0103rii: balerinii trebuie s\u0103-\u015fi asculte trupul \u00eenainte de a porni cu desf\u0103\u015furarea partiturii. Este un limbaj de simboluri alc\u0103tuit din cuvinte inventate ce asociaz\u0103 zone ale trupului cu tehnici de ini\u0163iere sau provocare a mi\u015fc\u0103rii.
\nCoregrafia este ritualizat\u0103, tribal\u0103, orientat\u0103 spre grup. Atunci c\u00e2nd se deta\u015feaz\u0103 de ansamblu, individul se integreaz\u0103 \u00een armonia lui subtil\u0103. Structura este minimalist\u0103, compus\u0103 din gesturi convulsive, caricaturale sau catarctice. Compozi\u0163iile de grup amintesc de estetica lui Merce Cunningham: motivele sunt vehiculate \u015fi propagate de la individ la grup sau subgrup \u015fi invers. Peste acest tip de structur\u0103, Naharin suprapune principiul individua\u0163iei prin ad\u0103ugarea excep\u0163iei: exist\u0103 mereu, \u00een compozi\u0163iile de grup, unul sau dou\u0103 elemente ce nu se supun pattern-ului coregrafic. Mi\u015fcarea exterioar\u0103 este repetitiv\u0103 \u015fi sporadic\u0103, nu \u00eentotdeauna distinctiv\u0103, adesea un zgomot ce disloc\u0103 \u015fi armonizeaz\u0103 \u00een acela\u015fi timp structura grupului. Aceast\u0103 tehnic\u0103 instituie un minimalism de fond peste o coregrafie de nota\u0163ie ce surprinde st\u0103ri, inten\u0163ii, reac\u0163ii, posturi individuale. Elementele de cezur\u0103, ce sparg uniformitatea structurii, apar ca ni\u015fte noduri de unde mi\u015fcarea izvor\u0103\u015fte sau \u00een care se termin\u0103.
\nCeea ce leag\u0103 selec\u0163ia de fragmente cuprinse \u00een deca-dance este tocmai mi\u015fcarea sinergic\u0103 de grup ce degaj\u0103 o for\u0163\u0103 \u015fi o energie colosal\u0103; un ansamblu de posturi-motive se declan\u015feaz\u0103 \u00een cascad\u0103 sau \u00een contrapunct. Dansul transcrie o suit\u0103 de st\u0103ri sau con\u0163ine uneori un epic concretizat \u00een idee, gest, sugestie sau metafor\u0103. Propagarea gestului confer\u0103 mi\u015fc\u0103rii o dimensiune ondulatorie sau granular\u0103, sus\u0163inut\u0103 deopotriv\u0103 de vestimenta\u0163ia tip uniform\u0103, de multe ori mono sau bicrom\u0103.
\nScaunele se afl\u0103 r\u00e2nduite pe arcul scenei: dansatorii stau \u00eentr-o pozi\u0163ie de medita\u0163ie, cu capul aplecat \u00eentre m\u00e2ini. Costume hasidice negre, de\u015firate, cu c\u0103m\u0103\u015fi albe \u015fi p\u0103l\u0103rii fedora \u00eembrac\u0103 \u00eentreaga companie f\u0103r\u0103 varia\u0163ie de gen. Fondul muzical este un c\u00e2ntec religios, de passover: Echad Mi Yodea. Suprapus peste un acompaniament hard rock, ritmul e sus\u0163inut de instrumente de percu\u0163ie. Aranjamentul muzical \u00eei apar\u0163ine lui Naharin \u00een combina\u0163ie cu grupul Tractor\u2019s Revenge. Din pozi\u0163ia de rug\u0103ciune, trupurile se aruncau \u00een aer \u015fi se cambreaz\u0103 invers, pe spate. Mi\u015fcarea se propag\u0103 cu o vitez\u0103 n\u0103prasnic\u0103, descriind un arc caleidoscopic. Compozi\u0163ia este prin excelen\u0163\u0103 plastic\u0103, \u00een contraste alb-negru, de factur\u0103 escherian\u0103. Un set de gesturi ritualice se reiau \u00een jurul scaunelor. C\u00e2nd trec prin pozi\u0163ia vertical\u0103, dansatorii recit\u0103 \u00een cor un text religios dup\u0103 care revin \u00een pozi\u0163ia de medita\u0163ie. Gestul e convulsiv, c\u00e2nd angular, c\u00e2nd rotund, el marcheaz\u0103 st\u0103ri de extaz, de revolt\u0103, de rug\u0103ciune. Trupurile drapate \u00een r\u0103suciri alb-negru par ni\u015fte hieroglife executate cu o cerneal\u0103 volatil\u0103. Se observ\u0103 aceea\u015fi tehnic\u0103 a individua\u0163iei: unul dintre balerini s-a suit \u00een picioare pe scaun, ultimul s-a aruncat pe burt\u0103, \u00een timp ce to\u0163i ceilal\u0163i incanteaz\u0103 \u00een picioare. Apoi ciclul se reia. Cu fiecare repeti\u0163ie, protagoni\u015ftii \u00ee\u015fi mai arunc\u0103 un articol vestimentar c\u0103tre mijlocul s\u0103lii, r\u0103m\u00e2n\u00e2nd tot la uniform\u0103, \u00eentr-un dezabi\u00e9 gri \u015fi inform. Din mul\u0163imea de dezabia\u0163i se desprinde un grup mixt de \u015fase balerini ce execut\u0103 un fel de mim ritmat de un tic\u0103it monoton. Urmeaz\u0103 un duet liric de factur\u0103 expresionist\u0103 pe fondul unei cantate baroce de Vivaldi.
\nDansul cel mai reprezentativ al serii s-a desf\u0103\u015furat tot \u00een costume hasidice. El cuprinde c\u00e2teva p\u0103r\u0163i: un fond muzical minimalist alterneaz\u0103 sau se suprapune \u00een surdin\u0103 peste Somewhere over the Rainbow (Harold Arlen) \u015fi aduce \u00eentreaga companie pe linia de front a scenei. Un ritm de saraband\u0103, de\u015f\u0103n\u0163at, cu elemente ce \u0163in de folclorul israelian, guverneaz\u0103 mi\u015fcarea. Ritmul se schimba brusc, balerinii ies de pe scen\u0103 s\u0103-\u015fi aleag\u0103 partenerii de dans din r\u00e2ndurile audien\u0163ei. Toate v\u00e2rstele \u015fi culorile (mai ales ro\u015fu!) p\u0103\u015fesc timid pe scen\u0103. U\u015for st\u00e2ngaci la \u00eenceput, diletan\u0163ii sunt cuprin\u015fi dintr-odat\u0103 de un \u015fvung irezistibil; se dezl\u0103n\u0163uie un dans nebun, pe perechi. E\u015fti de-a dreptul uimit de spectacolul dezinvolt \u015fi improviza\u0163ia de pe scen\u0103, de libertatea \u015fi receptivitatea audien\u0163ei sau de meritul balerinilor de-a conduce \u015fi induce mi\u015fcarea \u015fi, mai ales, de a st\u0103p\u00e2nii emo\u0163iile spectatorilor. C\u00e2teva protagoniste se trezesc purtate pe bra\u0163e prin aer, manevrate \u015fi \u00eenv\u00e2rtite ca ni\u015fte p\u0103pu\u015fi bunraku. Linia melodic\u0103 se schimb\u0103 continuu: mambo, cha-cha, jazz, tango\u2026 Deodat\u0103, intru\u015fii sunt plasa\u0163i \u00een puncte fixe, unde r\u0103m\u00e2n o vreme inanima\u0163i, ca ni\u015fte st\u00e2lpi totemici \u00een jurul c\u0103rora se grefeaz\u0103 ritualul dansului. Balerinii danseaz\u0103 printre ei un cha-cha \u015farjat, amestecat cu elemente de criminal tango. C\u0103tre sf\u00e2r\u015fit sunt prin\u015fi \u015fi ei \u00een dans spre a fi, \u00een final, aresta\u0163i \u00een mijlocul scenei \u015fi \u00eenconjura\u0163i de hore ame\u0163itoare, folclorizante de hasidici ce-\u015fi flutur\u0103 \u00een zbor costumele largi ca ni\u015fte flying monks din Tibet. A urmat un tango (Sway, Dean Martin), perechile s-au reconfigurat \u015fi dup\u0103 c\u00e2\u0163iva pa\u015fi au fost invitate afar\u0103 din scen\u0103. Principiul excep\u0163iei s-a impus din nou, un singur cuplu r\u0103m\u00e2ne s\u0103 se legene \u00eentr-un cerc magic: un t\u00e2n\u0103r debutant \u015fi o octogenar\u0103 zvelt\u0103 \u015fi neast\u00e2mp\u0103rat\u0103 c\u0103reia nu-i lipse\u015fte bucuria dansului. Balerinii se auto-cuprind narcisic cu bra\u0163ele \u015fi fedorele se unduiesc nostalgic cu spatele la scen\u0103. Ca la un semnal, muzica se opre\u015fte \u015fi cu to\u0163ii cad pe spate dobor\u00e2\u0163i de o for\u0163\u0103 nev\u0103zut\u0103, \u00een pozi\u0163ii vitruviene. Octogenara a r\u0103mas f\u00e2st\u00e2cit\u0103 \u00een mijlocul scenei, s\u0103 \u00eent\u00e2mpine explozia de aplauze.
\n\u00cen interesanta combina\u0163ie muzical\u0103, temele melodice (cha-cha, tango, mambo) sunt mereu \u00eenso\u0163ite de o structur\u0103 electronic\u0103, rock, progresiv\u0103 sau de esen\u0163\u0103 minimalist\u0103, ce confer\u0103 un ritm interior. Structura ce variaz\u0103 \u00een intensitate, sco\u0163\u00e2nd \u00een eviden\u0163\u0103 sau inhib\u00e2nd componenta melodic\u0103, este cea care modeleaz\u0103 linia coregrafic\u0103. Registrul muzical este variat \u015fi compozit: muzic\u0103 electronic\u0103, minimalist\u0103, c\u00e2ntece populare din folclorul arab \u015fi evreiesc (Hava Nagila), c\u00e2ntece de sorginte cabalistic\u0103, muzic\u0103 retro, hollywoodian\u0103, tango, cha-cha, mambo, cantate de Vivaldi (Fac ut Ardeat \u015fi Cum Dederit), muzic\u0103 hindu de film.
\nRemarcabile au fost \u015fi alte scenete: un dans ritualic care sugereaz\u0103 practici de ini\u0163iere \u00een jurul unei g\u0103le\u0163i cuprinde o compozi\u0163ie de cinci b\u0103rba\u0163i drapa\u0163i \u00een fuste de culoarea orezului ce execut\u0103 un arsenal de gesturi obsesiv, \u00een tandem, \u00een cascad\u0103 sau individual. Limbajul e repetitiv, visceral, agresiv, angular, minimalist. Dac\u0103 Martha Graham (fondatoarea Companiei Batsheva) punea \u00een mi\u015fcare grupuri de femei cre\u00e2nd suite de o mare expresivitate \u015fi dinamism, \u00eentr-o structur\u0103 abstract\u0103 cu elemente hieratice, Naharin realizeaz\u0103 cam acela\u015fi lucru cu grupuri de b\u0103rba\u0163i; dac\u0103 ele vor fi con\u0163in\u00e2nd \u015fi femei, vor executa acela\u015fi tip de mi\u015fc\u0103ri, cu aceea\u015fi vigoare, agresivitate \u015fi costume. Dac\u0103 Martha Graham aduce o estetic\u0103 de esen\u0163\u0103 feminin\u0103, pun\u00e2nd \u00een valoare gra\u0163ia, fragilitatea, dar \u015fi for\u0163a creatoare \u015fi ocult\u0103 a femeii, lumea lui Naharin este tipic masculin\u0103, cuplurile b\u0103rba\u0163i-femei uzeaz\u0103 de acelea\u015fi structuri coregrafice ca \u015fi cele b\u0103rba\u0163i-b\u0103rba\u0163i, doar c\u0103 acestea din urm\u0103 sunt mai expresive \u015fi mai ritualizate.
\nDe\u015fi o compila\u0163ie a unor crea\u0163ii mai vechi, Deca dance se impune ca o compozi\u0163ie original\u0103, de sine-st\u0103t\u0103toare ce vorbe\u015fte de cabal\u0103, comunitate, fr\u0103\u0163ie \u015fi for\u0163a lor colosal\u0103, dar \u015fi despre libertatea de mi\u015fcare a individului \u00een contextul grupului, ca determinant\u0103 coeziv\u0103 a men\u0163inerii lui.<\/p>\n

\"dans\"<\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

La \u00eenceputul lunii octombrie Teatrul de Balet Joyce din New York a marcat un program de excep\u0163ie prin prezen\u0163a Companiei israeliene de balet modern Batsheva. Coregraful Ohad Naharin ne-a surprins \u015fi de aceast\u0103 dat\u0103 cu limbajul s\u0103u proteic, cu o mare deschidere c\u0103tre improviza\u0163ie \u015fi inova\u0163ie. Deca dance nu este o pies\u0103 coregrafic\u0103, ci o… Cite\u0219te mai mult »Deca dance \u015fi copiii lui Naharin<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[11318],"tags":[15239,15240,15241],"class_list":["post-24768","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-spectacolului","tag-compania-de-balet-modern-batsheva","tag-coregraful-ohad-naharin","tag-deca-dance"],"views":1318,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24768","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=24768"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24768\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":24770,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24768\/revisions\/24770"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=24768"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=24768"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=24768"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}