{"id":24765,"date":"2015-10-25T10:14:04","date_gmt":"2015-10-25T08:14:04","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=24765"},"modified":"2015-10-25T10:14:04","modified_gmt":"2015-10-25T08:14:04","slug":"misterele-juriului-venetia-2015","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/misterele-juriului-venetia-2015\/","title":{"rendered":"Misterele juriului. Vene\u0163ia 2015"},"content":{"rendered":"<p>Despre Mostra del cinema se spune c\u0103 are instinctul, priceperea sau norocul filmelor bune, dar nu \u015fi flerul unui juriu care s\u0103 aleag\u0103 exact ceea ce ar fi \u201emuc \u015fi sf\u00e2rc\u201c, floarea florilor etc. Mi-ar fi greu s\u0103 jur c\u0103 lucrurile stau chiar a\u015fa, nu \u015ftiu cum ar ar\u0103ta un juriu ideal, aici sau \u00een alt\u0103 parte. E drept c\u0103, uneori, onoarea de a fi jurat \u00eentr-o competi\u0163ie de o asemenea anvergur\u0103, cum sunt cele de la Vene\u0163ia sau Cannes, nu este str\u0103in\u0103 \u015fi de anumite jocuri, de o anumit\u0103 c\u00e2nt\u0103rire geografic\u0103, de semnifica\u0163ia unei prezen\u0163e sau a alteia, ca s\u0103 nu mai vorbim de stringen\u0163a c\u00e2torva locuri rezervate starurilor, pentru \u201eglamour\u201c. Altfel spus, pentru a da str\u0103lucire, chiar dac\u0103 nu \u00eentotdeauna dublat\u0103 de consisten\u0163\u0103. Am amintit, la vremea respectiv\u0103, de preten\u0163iile unor pre\u015fedin\u0163i de juriu, (precum David Cronenberg, la Cannes), care accept\u0103 invita\u0163ia doar cu condi\u0163ia ca actorii lor prefera\u0163i s\u0103 le fie al\u0103turi. Anul acesta, soarta premiilor a fost decis\u0103, la Vene\u0163ia, de o echip\u0103 care avea, din start, datele unei alc\u0103tuiri echilibrate \u015fi onorabile. Nu v\u0103d ce s-ar putea c\u00e2rti \u00eempotriva pre\u015fedintelui, regizorul mexican Alfonso Cuaron, autorul marelui succes lansat chiar aici, acum doi, ani, \u00een deschiderea celei de a 70-a edi\u0163ii, Gravity, care avea s\u0103 cucereasc\u0103 Oscaruri, Globuri de aur, premii Bafta etc. Ce motive am avea s\u0103-i privim piezi\u015f pe Nuri Bilge Ceylan, steaua cinematografiei turce (Palme d \u2018Or anul trecut pentru Winterr Sleep), pe rafinatul Hou Hsiao-hsien, (HHH, cum \u00eel r\u0103sfa\u0163\u0103 criticii francezi), pe Pawel Pawlikowski, polonezul stabilit \u00een Anglia, care a luat Oscarul celui mai bun film str\u0103in cu Ida, film realizat \u00een \u0163ara sa natal\u0103. \u015ei, tot a\u015fa, ce anume am avea \u00eempotriva regizoarei sco\u0163iene Lynne Ramsay, de\u0163in\u0103toarea a tot felul de premii la Cannes, San Sebastian, Londra, sau a lui Emmanuel Carr\u00e8re, \u00een sf\u00e2r\u015fit, un personaj venit din ignorata lumea a criticii de film (a lucrat la revista Positif), chiar dac\u0103 a p\u0103r\u0103sit-o pentru a se dedica romanului \u015fi scenariilor. Apoi, intercalate printre at\u00e2\u0163ia autori \u2013 blondele str\u0103lucitoare Diane Kruger \u015fi Elisabeth Banks. Cum s\u0103 dai cu piatra? Nu dai cu piatra, dar \u00eentreb\u0103rile nu au cum s\u0103 nu r\u0103sar\u0103. C\u00e2nd toat\u0103 lumea, \u00een\u0163eleg\u00e2nd aici \u015fi criticii \u015fi publicul mare (spre deosebire de Cannes, acesta se bucur\u0103 de privilegiul unor spectacole speciale, i se cere \u015fi p\u0103rerea zilnic, la bursa spectatorilor), a\u015fadar, c\u00e2nd toat\u0103 suflarea ridic\u0103 \u00een sl\u0103vi Francofonia lui Sokurov sau un actor ca Eddie Redmayne pentru The Danish Girl \u015fi, finalmente, niciunul nu este \u201estrigat\u201c, \u00een timp ce Leul de Aur se \u00eendreapt\u0103 c\u0103tre un film bun, dar care nu a f\u0103cut valuri, Desde Alla, debutul venezuelanului Lorenzo Vigas, sunt fire\u015fti unele nedumeriri. Ba chiar b\u0103nuiala c\u0103 juriul a vrut s\u0103-i fac\u0103 pe plac directorului Alberto Barbera, care elogiase, \u00eenc\u0103 \u00eenaintea deschiderii festivalului, cinematograful latino-american, \u00een uimitoare ascensiune. De altfel, dup\u0103 ceremonia final\u0103, acela\u015fi Barbera a revenit asupra op\u0163iunilor sale de selec\u0163ioner, cu v\u0103dita bucurie a celui confirmat \u00een propriile alegeri de M\u0103ria Sa juriul: \u201eFaptul c\u0103 a \u00eenvins o Opera prima\u201c \u2013 declara el \u2013 \u201eo oper\u0103 care nu face nicio concesie spectatorului, un film exigent, surprinz\u0103tor, cu un limbaj neostentativ, care las\u0103 deschis chiar \u015fi finalul, nu poate dec\u00e2t s\u0103-mi fac\u0103 pl\u0103cere. Cred c\u0103 juriul a fost \u015focat de maturitatea unui \u00eencep\u0103tor, dar care avea \u00een spatele lui un scenarist \u015fi un produc\u0103tor \u00eencercat, precum Arriaga \u015fi un lung travaliu de zece ani de preg\u0103tire. Cred c\u0103 \u015fi siguran\u0163a cu care Lorenzo Vigas a condus actorii a contat. (&#8230;) S\u0103 nu uit\u0103m c\u0103 genera\u0163ia care a scris istoria cinematografului dispare, viitorul apar\u0163ine noilor talente. Munca unui festival trebuie s\u0103 fie una de c\u0103utare \u015fi valorizare a noului. \u00cen aceast\u0103 privin\u0163\u0103, atitudinea noastr\u0103 a fost una radical\u0103. Sunt festivaluri care func\u0163ioneaz\u0103 ca o vitrin\u0103 a ceea ce exist\u0103 \u015fi altele care caut\u0103. (&#8230;) Avem, nu neg, \u015fi c\u00e2teva regrete. Au r\u0103mas pe dinafar\u0103 dou\u0103 sau trei titluri mai merituoase dec\u00e2t cele premiate, dar fiecare are palmaresul s\u0103u\u201c. P\u00e2n\u0103 la urm\u0103, ne \u00eentoarcem de unde am plecat: juriul \u00ee\u015fi face munca lui, cum crede el, cum izbute\u015fte s\u0103 se pun\u0103 de acord sau nu, iar dac\u0103 \u201edou\u0103 sau trei titluri merituoase r\u0103m\u00e2n pe dinafar\u0103\u201c, asta este. Spune\u0163i-i cum vre\u0163i, fatalitate sau dreptul la subiectivitate. Mai dificil i-a fost lui Alberto Barbera s\u0103 sus\u0163in\u0103 op\u0163iunile jura\u0163ilor \u00een materie de film italian. Ca un f\u0103cut, \u015fi \u00een acest an \u0163\u0103rii gazd\u0103 i-a revenit Cupa Volpi pentru interpretare feminin\u0103, atribuit\u0103 Valeriei Golino (protagonista din Per amor vostro de Giuseppe Gaudino), dup\u0103 ce \u00een 2013 \u015fi \u00een 2014 acela\u015fi premiu fusese adjudecat de cona\u0163ionalele sale Alba Rohrwacher \u015fi Elena Cotta. \u201eAm avut patru autori interesan\u0163i \u015fi tot at\u00e2tea c\u0103i diferite care prefigureaz\u0103 viitorul cinematografului italian. \u00cel includ aici \u015fi pe Marco Bellocchio care, la 75 de ani, a reu\u015fit s\u0103 fac\u0103 un film surprinz\u0103tor. De ce aceste filme nu au luat premii, \u00een afara Cupei Volpi, nu \u015ftiu. Ceea ce \u015ftiu, este c\u0103 juriul le-a inclus \u00een discu\u0163ii pe toate patru, dar nu vreau s\u0103 fac acum o problem\u0103 na\u0163ional\u0103. Important este c\u0103 filmele italiene sunt \u00een festival, c\u0103 se fac remarcate \u015fi sunt v\u00e2ndute \u00een lumea \u00eentreag\u0103.\u201c Dac\u0103 lucrurile stau a\u015fa, chiar nu v\u0103d de ce ne-am agita at\u00e2t. Suntem liberi s\u0103 d\u0103m fr\u00e2u la ceea ce ne duce mintea, b\u0103nuiala, mirosul, calculele personale etc. Admitem c\u0103 cei doi Lei, de aur \u015fi de argint, au nimerit unde trebuia: unul in Venezuela, odat\u0103 cu filmul lui Lorenzo Vegas, \u015fi al doilea \u00een Argentina, \u00een st\u0103p\u00e2nirea lui Pablo Trapero, cineast care a\u015ftepta de mult\u0103 vreme o confirmare de anvergur\u0103. At\u00e2t Desde Alla c\u00e2t \u015fi El Clan, despre care am amintit, sunt filme cu o construc\u0163ie bine articulat\u0103, primul \u00een registrul mai delicat al tenta\u0163iei, al misterului uman (un b\u0103rbat racoleaz\u0103 tineri de pe strad\u0103 doar pentru a-i privi \u201ede departe\u201c\/ Desde alla), cel\u0103lalt inspirat de realit\u0103\u0163i abominabile ale societ\u0103\u0163ii argentiniene contemporane. Cu c\u00e2t cobor\u00e2m \u00een ierarhia palmaresului, \u00eencep s\u0103 ne dea t\u00e2rcoale \u00eentreb\u0103rile. Cinematografia turc\u0103 este, ce-i drept, \u00een plin\u0103 efervescen\u0163\u0103 (dar \u015fi \u00een plin\u0103 mod\u0103), de aceea un premiu nu este privit, la \u00eenceput, cu mirare. Dup\u0103 ce mai d\u0103m roat\u0103 filmelor, ne g\u00e2ndim de ce violentul Abluka (Frenzy\/ Nebunia) de Almin Alper (din nou c\u00e2ini omor\u00e2\u0163i, voluptatea cinematografului turc din ultimii ani) a fost socotit demn pentru Premiul special al juriului \u015fi nu, s\u0103 zicem, L\u2019Attesa, debutul lui Piero Messina, cu o tulbur\u0103toare Juliette Binoche \u00een rolul unei mame care vrea s\u0103 \u00een\u015fele moartea, s\u0103 alunge urmele \u015fi amintirea durerii de a-\u015fi fi pierdut fiul, refuz\u00e2nd s\u0103 admit\u0103 drama \u00een ochii altora, s\u0103 vorbeasc\u0103, s\u0103 pronun\u0163e n\u0103prasnicul cuv\u00e2nt. Iubita b\u0103iatului intr\u0103 \u015fi ea \u00een joc \u015fi tot filmul \u00eenainteaz\u0103 \u00een echilibru fragil pe puntea tremur\u0103toare dintre tensiunea a\u015ftept\u0103rii \u015fi pariul autorului. La conferin\u0163a de pres\u0103, actri\u0163a m\u0103rturisea c\u0103 de 22 de ani, de la filmul Albastru, al lui Kieslowski, refuz\u0103 rolurile de mam\u0103 lovit\u0103 de o asemenea tragedie, dar scenariul semnat de regizor, \u00eempreun\u0103 cu al\u0163i trei colaboratori, a determinat-o s\u0103 accepte de data aceasta. Juliette Binoche ar fi fost \u015fi o \u00eendrept\u0103\u0163it\u0103 aspirant\u0103 la Cupa Volpi, dar se pare c\u0103, \u00een ultimii ani, trofeul a ajuns un fel de jolly joker, luat \u00een seam\u0103 \u00een diferite combina\u0163ii strategice. Altfel zis, bun s\u0103 astupe gura. Nu a intrat \u0163ara gazd\u0103 \u00een grila preferin\u0163elor majore? Cupa Volpi e la \u00eendem\u00e2n\u0103. Numai c\u0103, \u00een acest an, comentatorii au scris negru pe alb: Italia a plecat cu m\u00e2na goal\u0103. De\u015fi pre\u0163ioasa Cup\u0103 destinat\u0103 excelen\u0163ei \u00een materie de interpretare masculin\u0103 l-a avut drept c\u00e2\u015ftig\u0103tor pe unul dintre cei mai mari actori \u2013 \u00een primul r\u00e2nd de teatru \u2013 francezi, Fabrice Luchini, oric\u00e2t de iubit ar fi el \u00een \u0163ara sa, \u015fi nu numai, premiul pentru rolul din filmul lui Christian Vincent L\u2019Hermine i-a surprins chiar \u015fi pe cona\u0163ionalii s\u0103i. Mereu necru\u0163\u0103tor, Le Monde nici nu a stat s\u0103 analizeze prea mult: \u201eLuchini este mereu acela\u015fi Luchini\u201c. Cred c\u0103, \u00een viitor, s-ar cuveni ca cinea\u015ftii francezi care vor fi jura\u0163i la Cannes s\u0103 fie mai aten\u0163i cu concuren\u0163ii din Italia, nu cum s-a \u00eent\u00e2mplat \u00een acest an pe Croazet\u0103. Patru filme din peninsul\u0103, printre care dou\u0103 semnate de Moretti \u015fi Sorrentino \u015fi&#8230; nimic. Pentru a nu-i deruta pe cei care, eventual, cunosc pozi\u0163ia lui Luchini \u00een topul preferin\u0163elor mele, iar acum ar putea fi nedumeri\u0163i de entuziasmul meu temperat, voi spune c\u0103 actorul r\u0103m\u00e2ne neclintit de pe soclu. \u015ei ast\u0103zi a\u015f putea s\u0103-l ascult la nesf\u00e2r\u015fit recit\u00e2nd sau citind, cu rostirea sa unic\u0103, de o pre\u0163iozitate meticuloas\u0103, perfid\u0103, care apar\u0163ine naturii sale livre\u015fti, cum s-a \u00eent\u00e2mplat cu ani \u00een urm\u0103 la Paris, c\u00e2nd \u0163inea o sal\u0103 \u00eentreag\u0103 cu sufletul la gur\u0103, citind, singur pe scen\u0103, C\u0103l\u0103torie la cap\u0103tul nop\u0163ii de C\u00e9line. Poate \u015fi surprinz\u0103toarea premiere a scenariului aceluia\u015fi film de Christian Vincent s\u0103 fi dat na\u015ftere unui sentiment de inexplicabil abuz, numai bun s\u0103 conduc\u0103 la ideea de aranjament. Fine\u0163ea psihologic\u0103 a cineastului, exersat\u0103 pe mica istorie a unui st\u00e2ngaci \u015fi nefericit pre\u015fedinte al Cur\u0163ii cu juri este evident\u0103, dar de aici p\u00e2n\u0103 la un premiu pentru partitura scris\u0103&#8230; Actorul laureat nu a fost prezent la gal\u0103, fiind \u00een film\u0103ri \u00een Normandia, dar a trimis un mesaj video prin care mul\u0163ume\u015fte Italiei, \u0163ar\u0103 mult iubit\u0103 \u015fi apropiat\u0103, ceea ce este u\u015for de \u00een\u0163eles. Numele s\u0103u, Luchini, indic\u0103 descenden\u0163a patern\u0103 italian\u0103. \u00centorc\u00e2ndu-ne la premiul pentru scenariu, r\u0103m\u00e2ne de-a dreptul stupefiant\u0103 ignorarea unui autor precum Marco Bellocchio care, la 75 de ani, \u00een Sangue del mio sangue, jongleaz\u0103 cu timpii nara\u0163iunii, ne trimite \u00een trecut \u015fi apoi ne arunc\u0103 f\u0103r\u0103 schimbare de vitez\u0103 \u00een prezent, folosindu-se de un pretext vampiric. Una peste alta, nu ne r\u0103m\u00e2ne dec\u00e2t s\u0103 transform\u0103m fiecare analiz\u0103 a unui palmares \u00eentr-o nou\u0103 fil\u0103, ad\u0103ugat\u0103 unui dosar ce s-ar putea numi Misterele juriilor.<\/p>\n<p><a href=\"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-content\/uploads\/2015\/10\/film1.jpg\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\"aligncenter size-large wp-image-24766\" src=\"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-content\/uploads\/2015\/10\/film1-448x657.jpg\" alt=\"film\" width=\"448\" height=\"657\" srcset=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-content\/uploads\/2015\/10\/film1-448x657.jpg 448w, https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-content\/uploads\/2015\/10\/film1-205x300.jpg 205w, https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-content\/uploads\/2015\/10\/film1-136x200.jpg 136w, https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-content\/uploads\/2015\/10\/film1.jpg 600w\" sizes=\"auto, (max-width: 448px) 100vw, 448px\" \/><\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Despre Mostra del cinema se spune c\u0103 are instinctul, priceperea sau norocul filmelor bune, dar nu \u015fi flerul unui juriu care s\u0103 aleag\u0103 exact ceea ce ar fi \u201emuc \u015fi sf\u00e2rc\u201c, floarea florilor etc. Mi-ar fi greu s\u0103 jur c\u0103 lucrurile stau chiar a\u015fa, nu \u015ftiu cum ar ar\u0103ta un juriu ideal, aici sau \u00een&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/misterele-juriului-venetia-2015\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Misterele juriului. Vene\u0163ia 2015<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[11316],"tags":[6799,15168],"class_list":["post-24765","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-cinema-arte-media","tag-filme-de-festival","tag-venetia-2015"],"views":1196,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24765","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=24765"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24765\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":24767,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24765\/revisions\/24767"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=24765"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=24765"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=24765"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}