{"id":24758,"date":"2015-10-25T10:01:48","date_gmt":"2015-10-25T08:01:48","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=24758"},"modified":"2015-10-25T10:01:48","modified_gmt":"2015-10-25T08:01:48","slug":"studii-asta-i-buna","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/studii-asta-i-buna\/","title":{"rendered":"\u201eStudii? Asta-i bun\u0103!\u201c"},"content":{"rendered":"<p>\u201e\u015ei auzi ce declar\u0103 obraznicii!\u201c<br \/>\n\u201eCine?\u201c<br \/>\n\u201eRefugia\u0163ii, cum cine?\u201c<br \/>\n\u201eCe spun?\u201c<br \/>\n\u201eC\u0103 vor s\u0103 fac\u0103 studii.\u201c<\/p>\n<p>Vorbesc cu o compatrioat\u0103 plecat\u0103 de c\u00e2teva decenii si stabilit\u0103-n Elve\u0163ia. Deci, potrivit judec\u0103\u0163ii ei, elve\u0163ianc\u0103. European\u0103, f\u0103r\u0103 urm\u0103 de dubiu. \u015ei revoltat\u0103 de exodul de refugia\u0163i. Musulmani pe deasupra. Sau africani. Se uit\u0103 \u015fi ea, ca tot europeanul pur-s\u00e2nge la televizor, cu uimire \u015fi groaz\u0103-n priviri. Vas\u0103zic\u0103 vin peste noi milioane. Cu b\u0103rci improvizate. Unii se \u00eeneac\u0103. Pe al\u0163ii \u00eens\u0103 europenii din Sud reu\u015fesc s\u0103-i salveze.<br \/>\n\u015ei \u0103\u015ftia apar prin programele televiziunilor, dau interviuri. Spun ce i-a determinat s\u0103 plece. Spun cum au sc\u0103pat de bombe. Cum \u015fi-au pierdut familiile \u00een ora\u015fele incendiate sau \u00een valurile Mediteranei. Mul\u0163i dintre ei sunt tineri. Deci au viitorul \u00een fa\u0163\u0103. \u015ei&#8230; \u201evor s\u0103 fac\u0103 studii obraznicii!\u201c, spune compatrioata mea revoltat\u0103. \u201eDe ce, adic\u0103, n-ar face?, \u00eentreb. Poate c\u0103 \u00een \u0163ara lor au studiat. Poate c\u0103 vor s\u0103-\u015fi fac\u0103 o carier\u0103. Poate c\u0103 sunt dota\u0163i pentru munca intelectual\u0103. Au mintea clar\u0103. Sunt talenta\u0163i. Vor deci \u00een via\u0163a care le st\u0103 \u00eenainte s\u0103-\u015fi fructifice darurile naturale, a\u015fa cum ar fi f\u0103cut-o \u015fi-n \u0163ara lor, dac\u0103 ar fi avut parte de pace\u201c. \u201eDar au venit aici s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 pe banii no\u015ftri, sunt pus\u0103 la punct. Crezi cumva c\u0103 am s\u0103 le pl\u0103tesc eu s\u0103 studieze?\u201c \u201e\u015ei dac\u0103 sunt oameni capabili? Dac\u0103 \u015fi-au \u00eentrerupt acolo facult\u0103\u0163ile bombardate cu bombele f\u0103cute pe banii t\u0103i \u015fi trimise s\u0103 destabilizeze o parte a lumii pe care tr\u0103iesc popoarele lor, deci nu poate fi a nim\u0103nui altuia dec\u00e2t a poporului care o locuie\u015fte?\u201c<br \/>\nCompatrioata face ochii c\u00e2t cepele. Ceea ce spun o face s\u0103 se \u00eendoiasc\u0103 de starea mea mental\u0103. Cum adic\u0103, tr\u0103iesc de at\u00e2tea decenii \u00een Europa \u015fi vorbesc at\u00e2t de smintit? Cum adic\u0103 s\u0103 vin\u0103 unii din Africa sau din \u0163\u0103ri ca Irakul, Afganistanul sau Siria \u015fi s\u0103 studieze? Din p\u0103cate, \u00een neamul nostru plecat \u00een patru col\u0163uri ale lumii am \u00eent\u00e2lnit des acest fel de a g\u00e2ndi. De cum se v\u0103d c\u00e2t de c\u00e2t s\u0103lta\u0163i social, mul\u0163i rom\u00e2ni fac cauz\u0103 comun\u0103 cu partea retrograd\u0103 a lumii \u00een care de abia au f\u0103cut ochi. \u015ei pe care, desigur, o consider\u0103 a lor \u015fi numai a lor. C\u00e2nd \u00eei aud, nu se poate s\u0103 nu-mi aduc aminte de Morome\u0163ii, cartea tinere\u0163ilor noastre, \u00een care la multe ne-om fi g\u00e2ndit noi, numai la emigrare nu. A\u015fadar pleac\u0103 unul dintre b\u0103ie\u0163ii lui Moromete la Bucure\u015fti, cu oile furate familiei. \u015ei, peste o vreme, la fier\u0103ria lui Iocan \u00eel \u00eentreab\u0103 cineva pe taic\u0103-s\u0103u ce-i mai face b\u0103iatul plecat. Bine, r\u0103spunde Moromete, a t\u0103iat cu o sfoar\u0103 Bucure\u015ftiul \u00een dou\u0103 \u015fi jum\u0103tate i-al lui. A\u015fa deci \u015fi cona\u0163ionalii no\u015ftri din diaspora. Au t\u0103iat Occidentul \u00een dou\u0103 \u015fi jum\u0103tate i-al lor. \u015ei, ca s\u0103 se dovedeasc\u0103, sunt paternali\u015fti. \u0162ara mea gazd\u0103. Banii mei, de care s\u0103 nu mi se ating\u0103 str\u0103inii.<br \/>\n\u201eCum adic\u0103 s\u0103 aib\u0103 un negru oarecare mai multe drepturi ca mine?\u201c, \u00eei auzeam mir\u00e2ndu-se, din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd, \u00een primii mei ani de emigra\u0163ie. Doar c\u0103 negrul vorbea limba \u0163\u0103rii gazd\u0103 la perfec\u0163ie \u015fi noi pu\u0163in sau deloc. Negrul venea din coloniile \u00een care sistemul educa\u0163ional \u015fi cel administrativ erau acelea\u015fi ca acelea ale \u0163\u0103rii colonizatoare. Negrul fusese furat c\u00e2teva secole de toate bog\u0103\u0163iile din \u0163ara lui. Fa\u0163\u0103 de negrul acela, de cele mai multe ori av\u00e2nd \u015fi dubl\u0103 cet\u0103\u0163enie, \u0163ara-gazd\u0103 avea obliga\u0163ii morale, dac\u0103 nu chiar sentimentul acut de vinov\u0103\u0163ie, care n-am v\u0103zut s\u0103 se vindece nici peste genera\u0163ii la persoanele cu bun-sim\u0163. Ce obliga\u0163ii avea o \u0163ar\u0103 ca Olanda, ca Danemarca sau ca Fran\u0163a fa\u0163\u0103 de Rom\u00e2nia? Da, spuneau interlocutorii mei, \u00eenver\u015funa\u0163i, dar noi suntem albi. Deci suntem europeni.<br \/>\n\u015ei nu numai c\u0103 ne consider\u0103m abuziv europeni \u015fi numai europeni, noi, a\u015feza\u0163ii de dumnezeu \u00een Balcani, la grani\u0163a cu ru\u015fii cei \u00eentin\u015fi pe dou\u0103 continente, \u015fi st\u0103p\u00e2ni\u0163i secole de-a r\u00e2ndul de turci, nu numai c\u0103 ne s\u0103r\u0103cim deci identitatea doar pentru a fi pe placul st\u0103p\u00e2nilor lumii de-o zi, dar le \u00eemprumut\u0103m \u015fi felul de a g\u00e2ndi. Sau, mai bine spus, felul de a g\u00e2ndi al celor de care \u015fi Europei mai aerisite la minte i se face ru\u015fine. Pentru lumea european\u0103 retrograd\u0103 \u00een care ne c\u0103ut\u0103m noi locul tot ce este non-european nu poate accede \u00een upper class. Non-europenii trebuie s\u0103-i serveasc\u0103 pe europeni, ei trebuie s\u0103 acopere \u00een clasamentul administrativ muncile de jos, ei pot fi utiliza\u0163i la \u00eentre\u0163inere, la serviciile de tot felul, la munca grea. Sirienii, afganii, irakienii, africanii s\u0103 studieze? P\u0103i asta, \u00een \u00een\u0163elegerea compatrioatei mele \u201eelve\u0163ience\u201c, \u00eentrece orice \u00eenchipuire.<br \/>\nDe ceea ce mi-e fric\u0103, \u00eens\u0103, este c\u0103 \u015fi cei care \u00een momentul de fa\u0163\u0103 lucreaz\u0103 la multele programe de absorb\u0163ie a milioanelor de emigran\u0163i care vin \u015fi tot vin \u00een Europa g\u00e2ndesc ca \u015fi d\u00e2nsa.<br \/>\nCe-i de f\u0103cut deci cu refugia\u0163ii? Nu au atunci c\u00e2nd sunt sco\u015fi din ape haine pe ei? Nu mai au acte? N-au cas\u0103 sau ma\u015fin\u0103 la poart\u0103? Cum adic\u0103 s\u0103 aib\u0103 preten\u0163ii s\u0103 fie ce sunt \u015fi nu ce vrem noi s\u0103 fie?<br \/>\n\u0162in minte, din propria mea experien\u0163\u0103, c\u0103 \u00een prima perioad\u0103 a emigra\u0163iei, c\u00e2nd pe l\u00e2ng\u0103 mine roiau avoca\u0163ii, mentorii, psihologii, conceptul pe care mi-l inoculau, pentru a-mi u\u015fura, chipurile, starea psihic\u0103, era acceptarea. Nimic n-am ur\u00e2t mai mult dec\u00e2t sensul acestui cuv\u00e2nt. Trebuia deci s\u0103 accept. C\u0103 nu mai am \u0163ar\u0103. C\u0103 nu mai am cas\u0103. C\u0103 nu mai am profesie. C\u0103 nu mai am bani. C\u0103 nu mai am statut social. C\u0103 rolul meu \u00een societate este deci nul. Fiindc\u0103 dac\u0103 at\u00e2tea nu mai aveam, atunci ce mai aveam? Nimic altceva dec\u00e2t marea dram\u0103, pe care eram \u00eens\u0103 sf\u0103tuit\u0103 s\u0103 o accept. Acceptarea, ca solu\u0163ie pentru s\u0103n\u0103tatea psihic\u0103. Acceptarea, cu dublul ei rol \u00eens\u0103, cel ascuns cu subtilitate: acceptarea, ca demobilizare.<br \/>\nNu sunt \u00een pozi\u0163ia de-a lucra direct cu refugia\u0163ii. Nu sunt deci \u00een pozi\u0163ia de a da sfaturi. Dac\u0103 a\u015f fi \u00eens\u0103, \u015ftiu sigur c\u0103 le-a\u015f spune s\u0103 nu accepte nimic. S\u0103 nu-\u015fi accepte condi\u0163ia, care, poate fi temporar\u0103, at\u00e2ta timp c\u00e2t au sc\u0103pat cu via\u0163\u0103 \u015fi \u015ftim c\u0103 via\u0163a este imprevizibil\u0103. S\u0103 nu accepte c\u0103 nu mai au acte, fiindc\u0103 actele se fac \u015fi oricum nu ne definesc dec\u00e2t superficial. S\u0103 nu accepte c\u0103 sunt non-europeni, deci acoper\u0103 numai o parte a necesit\u0103\u0163ilor sociale, partea grea, spre care vor fi \u00eendruma\u0163i, ca r\u0103spuns la dorin\u0163a lor de-a munci, pentru a-\u015fi rec\u00e2\u015ftiga demnitatea. Sa fac\u0103 studii, dac\u0103 se simt capabili. Fiindc\u0103, uite, cine ar fi crezut acum c\u00e2teva decenii c\u0103 Europa va ajunge \u00een postura de-a importa cadre calificate din Est? S\u0103 nu-\u015fi accepte deci condi\u0163ia de moment. S\u0103 se revolte \u00eempotriva ei. \u015ei s\u0103-\u015fi caute propriile solu\u0163ii.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>\u201e\u015ei auzi ce declar\u0103 obraznicii!\u201c \u201eCine?\u201c \u201eRefugia\u0163ii, cum cine?\u201c \u201eCe spun?\u201c \u201eC\u0103 vor s\u0103 fac\u0103 studii.\u201c Vorbesc cu o compatrioat\u0103 plecat\u0103 de c\u00e2teva decenii si stabilit\u0103-n Elve\u0163ia. Deci, potrivit judec\u0103\u0163ii ei, elve\u0163ianc\u0103. European\u0103, f\u0103r\u0103 urm\u0103 de dubiu. \u015ei revoltat\u0103 de exodul de refugia\u0163i. Musulmani pe deasupra. Sau africani. Se uit\u0103 \u015fi ea, ca tot europeanul&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/studii-asta-i-buna\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">\u201eStudii? Asta-i bun\u0103!\u201c<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[1],"tags":[450,6455,15236,1455],"class_list":["post-24758","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-mozaic","tag-imigranti","tag-refugiati","tag-statut-social","tag-studii"],"views":1228,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24758","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=24758"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24758\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":24759,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24758\/revisions\/24759"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=24758"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=24758"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=24758"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}