{"id":24756,"date":"2015-10-25T09:59:33","date_gmt":"2015-10-25T07:59:33","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=24756"},"modified":"2015-10-25T09:59:33","modified_gmt":"2015-10-25T07:59:33","slug":"secrete-si-povestiri","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/secrete-si-povestiri\/","title":{"rendered":"Secrete \u015fi povestiri"},"content":{"rendered":"

Siri Hustvedt, Triste\u0163ile unui american<\/em>, traducere \u015fi note de Veronica D. Niculescu, Editura Polirom, Ia\u015fi, 2014<\/strong><\/p><\/blockquote>\n

 <\/p>\n

Convins\u0103 c\u0103 povestirile ne ajut\u0103 s\u0103 ajungem, simbolic, at\u00e2t \u00een trecut, c\u00e2t \u015fi \u00een viitor, reconfigur\u00e2nd vremurile de mult apuse \u015fi d\u00e2nd un sens mai bine definit celor ce vor veni, dup\u0103 cum ea \u00eens\u0103\u015fi nota \u00eentr-unul din eseurile sale, scriitoarea american\u0103 Siri Hustvedt \u00ee\u015fi construie\u015fte romanul Triste\u0163ile unui american (The Sorrows of an American, 2008) pornind exact de la aceast\u0103 premis\u0103.
\nA povesti trecutul<\/strong>
\nNumai c\u0103 istorisirile fiec\u0103rui individ sunt, \u00een mod fatal, lacunare, fiin\u0163a uman\u0103 av\u00e2nd tendin\u0163a, atunci c\u00e2nd spune\/ scrie \u201eeu\u201c \u015fi relateaz\u0103 la persoana \u00eent\u00e2i, de a exclude din nara\u0163iune traumele \u2013 de orice fel \u2013 \u015fi de a eviden\u0163ia cel mult efectele acestora. Deloc \u00eent\u00e2mpl\u0103tor, naratorul din Triste\u0163ile unui american (carte foarte frumos tradus\u0103 \u00een rom\u00e2ne\u015fte de Veronica D. Niculescu), Erik Davidsen, este psihiatru, av\u00e2nd, deci, de-a face zilnic cu relat\u0103rile pacien\u0163ilor s\u0103i, relat\u0103ri pe care le provoac\u0103 \u00een scop terapeutic. El \u00eencearc\u0103 s\u0103 fac\u0103, \u00een acest fel, \u00een fiecare caz \u00een parte, trecutul mai u\u015for de acceptat \u2013 iar dac\u0103 nu, cel pu\u0163in mai u\u015for de \u00een\u0163eles. Metoda se va dovedi \u00eens\u0103 doar par\u0163ial valabil\u0103 atunci c\u00e2nd vine vorba despre propriul trecut \u015fi despre provoc\u0103rile cu care se confrunt\u0103 el \u00eensu\u015fi la pu\u0163in\u0103 vreme dup\u0103 moartea tat\u0103lui s\u0103u, Lars. C\u0103ci, ajuns \u00een Minnesota, \u00eempreun\u0103 cu sora sa, Inga, dup\u0103 decesul p\u0103rintelui, Erik are surpriza s\u0103 descopere, \u00eentre h\u00e2rtiile aflate \u00een cas\u0103, un bilet misterios semnat de o anume Lisa, pe care nimeni din familie nu-\u015fi aminte\u015fte s\u0103 o fi cunoscut \u015fi care e pus de cei doi \u00een leg\u0103tur\u0103 cu melancolia de care tat\u0103l lor fusese marcat ani de zile. De men\u0163ionat c\u0103 Hustvedt are aici \u00een vedere \u015fi o serie de aspecte legate de fenomenul imigra\u0163iei, c\u00e2t\u0103 vreme tat\u0103l eroului provine dintr-o familie norvegian\u0103 sosit\u0103 \u00een Statele Unite, noul p\u0103m\u00e2nt al f\u0103g\u0103duin\u0163ei, la \u00eenceputul secolului XX, lovit\u0103 f\u0103r\u0103 mil\u0103 de anii grei ai Marii Crizei Economice, ulterior el \u00eensu\u015fi fiind greu \u00eencercat \u00een perioada \u2013 la fel de grea \u2013 a celui de-al Doilea R\u0103zboi Mondial, ca soldat pe frontul din Pacific.
\nSuspansul este excelent (\u015fi pas cu pas) construit, tensiunea narativ\u0103 la fel, personajele p\u0103r\u00e2nd a reprezenta diferitele fa\u0163ete ce reflect\u0103 (interpreteaz\u0103?) semnifica\u0163iile pe care adev\u0103rul le poate primi \u00een anumite circumstan\u0163e. Numai c\u0103 la finalul romanului cititorul va avea surpriza s\u0103 constate c\u0103 ceea ce p\u0103ruse a fi suficient de mult\u0103 vreme revela\u0163ia mult a\u015fteptat\u0103 nu e dec\u00e2t un soi de r\u0103sturnare de situa\u0163ie, un veritabil anticlimax. Dar \u015fi aceasta este o strategie extrem de elaborat\u0103 \u015fi bine pus\u0103 la punct a autoarei, c\u00e2t\u0103 vreme unul dintre \u0163elurile lui Siri Hustvedt este acela de a ne aminti mereu de inutilitatea sau ineficien\u0163a a\u015ftept\u0103rii de a descoperi adev\u0103rurile esen\u0163iale \u015fi fundamentele prezentului \u00een simpla rememorare a trecutului, fie el \u015fi pres\u0103rat cu dureri \u015fi suferin\u0163e. Cu at\u00e2t mai mult cu c\u00e2t \u015fi semnifica\u0163ia titlului c\u0103r\u0163ii merge \u00een aceast\u0103 direc\u0163ie: triste\u0163ile nu vizeaz\u0103 at\u00e2t vechile probleme personale, \u0163inute \u00een mare m\u0103sur\u0103 ascunse de tat\u0103l lui Erik, ci dezam\u0103girile cotidiene \u015fi ne\u00eemplinirile frecvente cu care fiecare om, american sau nu, imigrant sau nu, trebuie s\u0103 \u00eenve\u0163e s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 \u2013 \u00een prezent. Sigur, e vorba \u015fi de triste\u0163ile lui Erik, dar \u015fi de cele ale surorii sale, Inga, r\u0103mas\u0103 de cur\u00e2nd v\u0103duv\u0103, dup\u0103 moartea so\u0163ului s\u0103u, cunoscutul scriitor Max Blaustein, \u015fi confrunt\u00e2ndu-se pe de o parte cu dificultatea de a o ajuta \u015fi de a o \u00een\u0163elege pe fiica sa adolescent\u0103, Sonia, care fusese martor\u0103 la tragicele evenimente de la 11 septembrie 2001, iar pe de alta, cu problemele pe care i le creeaz\u0103 o actri\u0163\u0103 care o amenin\u0163\u0103 s\u0103 fac\u0103 public\u0103 leg\u0103tura sa cu Max, \u00een \u00eencercarea de a distruge imaginea public\u0103 a acestuia \u015fi de a o face s\u0103 sufere pe fosta so\u0163ie.
\nNumai c\u0103, dincolo de faptul c\u0103 toate aceste \u00eent\u00e2mpl\u0103ri, relatate de fiecare dat\u0103 \u015fi \u00een fiecare caz \u00een parte cu nerv \u015fi cu talent, g\u0103sim, dac\u0103 d\u0103m aten\u0163ie detaliilor, punctul central al prozei lui Siri Hustvedt. Iar acesta nu \u0163ine nicidecum de complica\u0163iile subiectului \u015fi nici m\u0103car de jocurile (textuale) excelent imaginate \u00een care sunt implicate personajele, ci de capacitatea scriitoarei de a eviden\u0163ia fragilitatea psihicului uman \u015fi importan\u0163a acestei fragilit\u0103\u0163i \u00een ceea ce prive\u015fte imaginea pe care oamenii \u015fi-o fac unii despre ceilal\u0163i.
\nBiografie vs fic\u0163iune<\/strong>
\nDesigur, nu pu\u0163ini exege\u0163i au fost tenta\u0163i s\u0103 descopere, ca \u00een filigran, \u00een structura acestui roman elemente ale biografiei autoarei \u00eens\u0103\u015fi (n\u0103scut\u0103 \u00een 1955, \u00een Minnesota), cu at\u00e2t mai mult cu c\u00e2t, \u00eentr-o emo\u0163ionant\u0103 not\u0103 de la finalul c\u0103r\u0163ii aceasta m\u0103rturise\u015fte c\u0103 fragmente ale jurnalului lui Lars au fost inspirate chiar de jurnalul tat\u0103lui s\u0103u, Lloyd Hustvedt, cel care, \u00eenainte de decesul survenit \u00een anul 2003, a fost de acord ca scrierile s\u0103-i fie folosite \u00eentr-un roman. \u00cen plus, se \u015ftie c\u0103 Siri Hustvedt, so\u0163ia lui Paul Auster (care a fost, f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, la r\u00e2ndul s\u0103u comparat cu Max Blaustein!), s-a n\u0103scut \u00eentr-o familie de origine norvegian\u0103, stabilit\u0103 \u00een America. Povestea din Triste\u0163ile unui american d\u0103 senza\u0163ia, din aceste motive, dar, f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, \u00een primul r\u00e2nd datorit\u0103 tehnicii excelente a autoarei \u015fi strategiilor narative pe care le folose\u015fte, c\u0103 este extrem de personal\u0103 \u2013 devenind \u00eens\u0103, tocmai de aceea, cu at\u00e2t mai general\u0103 \u015fi mai cuprinz\u0103toare \u00een privin\u0163a semnifica\u0163iilor.
\nC\u0103ci, pornind de la un pretext at\u00e2t de evident, \u00eenc\u00e2t e clar c\u0103 este \u015fi o veritabil\u0103 capcan\u0103 \u00eentins\u0103 celor avizi de subiecte palpitante, de factologie ori biografism, Siri Hustvedt analizeaz\u0103, \u00een detaliu, problemele trecutului personal \u015fi modul \u00een care acesta influen\u0163eaz\u0103 prezentul \u015fi traseaz\u0103 viitorul, f\u0103r\u0103 a uita nici o clip\u0103 s\u0103 eviden\u0163ieze pr\u0103pastia \u2013 adesea uria\u015f\u0103 \u2013 dintre imaginea public\u0103 a personajelor sale \u015fi realitatea profund\u0103 a existen\u0163ei lor. Adic\u0103, altfel spus, dintre ceea ce v\u0103d ceilal\u0163i \u015fi ceea ce \u015ftiu \u015fi simt doar ei. Erik, psihiatru de succes la New York, este un exemplu excelent \u00een acest sens, c\u00e2t\u0103 vreme, ascult\u00e2ndu-\u015fi pacien\u0163ii, ajunge s\u0103-\u015fi con\u015ftientizeze propriile probleme \u2013 \u015fi s\u0103-\u015fi tr\u0103iasc\u0103, pentru prima dat\u0103 p\u00e2n\u0103 la cap\u0103t, propriile triste\u0163i.
\nInga, pe de alt\u0103 parte, ea \u00eens\u0103\u015fi scriitoare, pasionat\u0103 de psihologie \u015fi excelent\u0103 cunosc\u0103toare a literaturii, lucr\u00e2nd la o nou\u0103 carte \u00een care are \u00een vedere nume celebre, de la Pascal la Descartes \u015fi de la Wittgenstein la Kierkegaard, \u00eencearc\u0103 s\u0103 se descopere pe sine \u015fi s\u0103 \u00een\u0163eleag\u0103 cum trebuie s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 de acum \u00eencolo \u00een realitate, iar nu \u00een literatur\u0103. Sigur c\u0103 Siri Hustvedt se arat\u0103 acum preocupat\u0103 si de raportul dintre art\u0103 \u015fi nebunie, dintre suflet \u015fi intelect, pun\u00e2nd \u00een fa\u0163a cititorului un excelent exemplu \u00een ceea ce prive\u015fte permanenta (re)construc\u0163ie a eului contemporan. Aventurile descoperirii de care e fascinat\u0103 Inga au drept scop eviden\u0163ierea modului \u00een care fiecare se ascunde sau se descoper\u0103 \u00een raport cu ceilal\u0163i, fie ei persoanele din prezent sau cele din trecutul personal \u2013 \u015fi, \u00een primul r\u00e2nd, \u00een raport cu sine. E semnificativ\u0103 \u00een acest sens apari\u0163ia Mirandei, frumoasa artist\u0103 jamaican\u0103 care \u00eenchiriaz\u0103 o parte a apartamentului lui Erik \u015fi care, \u00eempreun\u0103 cu fiica sa, Eglantine, \u00eei \u00eensufle\u0163e\u015fte \u015fi \u00eei complic\u0103 acestuia via\u0163a. C\u0103ci, imediat dup\u0103 venirea lor, \u201edoctorul de griji\u201c, cum \u00eel nume\u015fte micu\u0163a Eggy pe Davidsen, \u00eencepe s\u0103 fie h\u0103r\u0163uit de tat\u0103l feti\u0163ei, obsedat de fotografiile pe care le face mereu celor din jur, ipostaz\u0103 extrem\u0103 a artistului (eului?) postmodern care se transform\u0103 \u00een ho\u0163 al identit\u0103\u0163ilor celorlal\u0163i, permanent reconfigur\u00e2nd \u015fi nu o dat\u0103 falsific\u00e2nd realitatea, din cauza incapacit\u0103\u0163ii sale funciare de a \u015fi-o asuma \u015fi \u00een\u0163elege pe a sa.
\nReconstruind realitatea<\/strong>
\nPreocuparea major\u0103 a lui Siri Hustvedt \u00een romanul de fa\u0163\u0103 este aceea de a demonstra \u2013 \u015fi reu\u015fe\u015fte s\u0103 fac\u0103 asta extrem de conving\u0103tor! \u2013 c\u0103 relat\u0103rile fiec\u0103rui individ privind trecutul fie el \u015fi personal, nu reprezint\u0103 \u00een nici un caz o versiune definitiv\u0103. Mai degrab\u0103, toate aceste relat\u0103ri personale ale protagoni\u015ftilor, prezentate fie direct, fie indirect, prin dialogurile pe care ei le poart\u0103, sunt menite s\u0103 ne conving\u0103 c\u0103 tr\u0103im \u00eentr-un univers al istorisirilor nesf\u00e2r\u015fite, care se completeaz\u0103 \u015fi se continu\u0103 permanent, exact prin intermediul acelor versiuni care par a le submina, \u00eens\u0103 fac asta doar pentru a nuan\u0163a mesajul \u015fi a exprima nenum\u0103ratele fa\u0163ete ale adev\u0103rului absolut \u00een epoca relativiz\u0103rii tuturor adev\u0103rurilor… \u00cen fond, at\u00e2t Erik, c\u00e2t \u015fi Inga sunt amenin\u0163a\u0163i de forme specifice ale reprezent\u0103rii, accentuate, \u00een cazul apropierii lui Erik de Miranda, \u015fi de \u00eens\u0103\u015fi recontextualizarea propriei lor imagini prin fotografiile distorsionate f\u0103cute de h\u0103r\u0163uitor, iar \u00een cazul Soniei \u015fi al Ing\u0103i de \u00eencercarea jurnali\u015ftilor de a prezenta altfel, din alte unghiuri de vedere, istoria atent construit\u0103 a propriei lor vie\u0163i de familie. Teama personajelor din Triste\u0163ile unui american devine, pe parcursul c\u0103r\u0163ii, nu doar aceea de a-\u015fi vedea existen\u0163a distrus\u0103 de intruziunea brutal\u0103 a celorlal\u0163i, ci mai cu seam\u0103 aceea de a \u00eencepe s\u0103 tr\u0103iasc\u0103, f\u0103r\u0103 s\u0103 vrea, o via\u0163\u0103 pe care nu o recunosc ca fiind a lor cu adev\u0103rat.
\nProblemele de acest fel au preocupat-o pe Siri Hustvedt \u00eenc\u0103 din crea\u0163iile anterioare, precum The Blindfold (1992) sau What I\u00a0 Loved (2003), critica literar\u0103 vorbind, tocmai de aceea, despre adev\u0103rata \u201eobsesie a unui pact mimetic mereu pus sub semnul \u00eentreb\u0103rii\u201c care ar marca nara\u0163iunile acestei at\u00e2t de subtile prozatoare. C\u0103ci ceea ce Hustvedt accentueaz\u0103 mereu, \u00een toate felurile posibile, este c\u0103 oamenii \u00ee\u015fi spun pove\u015fti unii altora sau fiecare sie\u015fi pentru a reu\u015fi s\u0103 supravie\u0163uiasc\u0103 \u00eentr-o lume tot mai supus\u0103 provoc\u0103rilor de tot felul. Dar, deopotriv\u0103, istorisirile au rolul de a-i p\u0103stra aproape pe cei deja pleca\u0163i din lumea celor vii: Lars \u015fi Max continu\u0103 s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 pentru cei care i-au iubit, dovada fiind c\u0103 ei sunt mereu prezen\u0163i nu doar \u00een g\u00e2ndurile, ci \u015fi \u00een cuvintele\/ conversa\u0163iile acestora. Triste\u0163ile unui american este, deci, mai pu\u0163in o carte despre secretele ascunse ale trecutului, a\u015fa cum p\u0103rea a fi \u00een primele pagini, devenind, pe parcurs, un text emo\u0163ionant despre povestirile pe care le spun (le compun?) oamenii pentru a p\u0103stra trecutul viu \u015fi aproape de prezent \u2013 dar \u015fi pentru a nu-l l\u0103sa s\u0103-i \u00eempiedice s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 prezentul.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Siri Hustvedt, Triste\u0163ile unui american, traducere \u015fi note de Veronica D. Niculescu, Editura Polirom, Ia\u015fi, 2014   Convins\u0103 c\u0103 povestirile ne ajut\u0103 s\u0103 ajungem, simbolic, at\u00e2t \u00een trecut, c\u00e2t \u015fi \u00een viitor, reconfigur\u00e2nd vremurile de mult apuse \u015fi d\u00e2nd un sens mai bine definit celor ce vor veni, dup\u0103 cum ea \u00eens\u0103\u015fi nota \u00eentr-unul din… Cite\u0219te mai mult »Secrete \u015fi povestiri<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[15235,15233,15234],"class_list":["post-24756","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-biografie-vs-fictiune","tag-siri-hustvedt","tag-tristetile-unui-american"],"views":1053,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24756","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=24756"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24756\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":24757,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24756\/revisions\/24757"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=24756"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=24756"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=24756"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}