{"id":24753,"date":"2015-10-25T09:57:08","date_gmt":"2015-10-25T07:57:08","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=24753"},"modified":"2015-10-25T09:58:02","modified_gmt":"2015-10-25T07:58:02","slug":"din-istoria-si-practica-presei-romanesti","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/din-istoria-si-practica-presei-romanesti\/","title":{"rendered":"Din istoria \u015fi practica  presei rom\u00e2ne\u015fti"},"content":{"rendered":"<blockquote><p><strong>Neagu Udroiu, <em>Condeie, voci, chipuri \u2013 Presa rom\u00e2neasc\u0103 \u2013 Pagini de istorie<\/em>, Editura Tipo Moldova, Ia\u015fi, 2014<\/strong><\/p><\/blockquote>\n<p>Cele trei volume de factur\u0103 enciclopedic\u0103, date recent la iveal\u0103 de cunoscutul \u015fi \u00eenzestratul om de pres\u0103, diplomat \u015fi memorialist Neagu Udroiu, reprezint\u0103, prin masivitatea \u015fi \u00eentinderea lor, o munc\u0103 excep\u0163ional\u0103 f\u0103cut\u0103 nu de un institut, ci de un singur om, de parc\u0103 \u00eentreaga via\u0163\u0103 a septuagenarului de azi s-ar fi desf\u0103\u015furat numai cu g\u00e2ndul la aceast\u0103 scriere.<br \/>\nVolumele de fa\u0163\u0103 nu au caracterul de Dic\u0163ionar, similar, de exemplu, celui pe care-l dator\u0103m lui Ion Hangiu, ap\u0103rut \u00een mai multe edi\u0163ii. Beneficiind, a\u015fadar, de o vast\u0103 bibliografie, la care apeleaz\u0103 prin trimiteri directe \u015fi citate ample, autorul face o excursie \u00eendelungat\u0103 \u00een timp printre numele \u015fi manifest\u0103rile care \u0163in de evolu\u0163ia acestui domeniu esen\u0163ial \u00een istoria \u015fi cultura noastr\u0103 na\u0163ional\u0103. O face cu talent de evocator, de analist, de portretist, implicat \u015fi participant direct, \u00eenc\u00e2t paginile sale se parcurg cu sentimentul lecturii unui roman istoric.<br \/>\nDar, cum procedez de obicei c\u00e2nd fac recomandarea unor c\u0103r\u0163i pentru pagina s\u0103pt\u0103m\u00e2nal\u0103 a generoasei reviste Cultura, este cazul s\u0103 dau \u015fi aici cuv\u00e2ntul autorului pentru a putea c\u00e2nt\u0103ri mai bine rela\u0163ia dintre inten\u0163ii \u015fi rezultatul imensului s\u0103u efort: \u201eLa ora primilor pa\u015fi \u00een gazet\u0103rie am r\u0103scolit prin rafturile existente. Lipsea o lucrare f\u0103cut\u0103 s\u0103-mi furnizeze referin\u0163ele dorite privitor la presa rom\u00e2neasc\u0103. Cu timpul, pe c\u00e2t am putut, prin lecturi aveam s\u0103 acop\u0103r de unul singur ceva din vacan\u0163ele existente. R\u0103scolind biografia clasicilor, am identificat r\u0103spunsuri consistente. Cercet\u0103ri monografice \u00eencredin\u0163ate tiparului mi-au deschis bune c\u0103i de acces.<br \/>\nNe-au fost restituite Istoria&#8230; lui C\u0103linescu \u015fi preocup\u0103rile de gen ale lui Iorga. N-au venit prea repede, dar au intrat \u00een bibliotecile noastre \u015fi \u00ee\u015fi au \u015fi pe mai departe rostul lor fundamental.<br \/>\nIstoria presei rom\u00e2ne\u015fti scris\u0103 de Nicolae Iorga la cererea Sindicatului ziari\u015ftilor, dup\u0103 Primul R\u0103zboi Mondial, ne-a convins c\u0103 avem de ce insista. Doar a\u015fa ne putem dumiri cine \u015fi prin ce a contribuit la caligrafierea unui c\u00e2mp de manifestare de noble\u0163e aparte al societ\u0103\u0163ii.<br \/>\nCu alte cuvinte: Cine ne-au fost vis\u0103torii? Dar f\u0103ptuitorii?<br \/>\nCitesc de c\u00e2teva decenii pagini scrise de autorit\u0103\u0163i \u00een cercetare cu g\u00e2ndul de a developa din tr\u0103irile presei \u00een teritorii locuite de rom\u00e2ni. Le r\u0103m\u00e2nem datori pentru str\u0103dania de a ne aduce aproape segmente de biografii, mai \u00eendep\u0103rtate \u015fi semnificative sclipiri ale cuv\u00e2ntului tip\u0103rit \u00een chenarul gazetelor. Merit\u0103, o dat\u0103 \u00een plus, s\u0103 le omagiem efortul de participare merituoas\u0103 la configurarea unei profesii \u2013 jurnalismul.<br \/>\nM-am \u00eentrebat cu triste\u0163e \u00een at\u00e2tea r\u00e2nduri: pe c\u00e2nd un raft de bibliotec\u0103 \u00een care s\u0103 stea al\u0103turi scrieri consacrate presei rom\u00e2ne\u015fti \u015fi protagoni\u015ftilor care \u00een public \u015fi-au juxtapus experien\u0163a, poten\u0163ialul energetic, troiene n\u0103scute din \u00eendelungate \u015fi consistente lecturi, erup\u0163ii de idei? Nu m\u0103 g\u00e2ndesc la gestul retoric de a ie\u015fi \u00een lume doar cu ce \u015ftim unul sau altul. Am \u00een vedere travaliul prelungit de a pune \u00een pagin\u0103 ce merita aflat \u015fi re\u0163inut din istoria \u015fi practica presei din \u0163ara noastr\u0103. Avem de luat seam\u0103, de la un timp \u00eencoace, la exemple catalizatoare prin cuprinderea \u015fi for\u0163a documentar\u0103\u201d.<br \/>\nFoarte inspirate \u00eemi apar titlurile capitolelor \u015fi modul lor de organizare. S\u0103 ne uit\u0103m cu aten\u0163ie la c\u00e2teva dintre cele 37 de capitole ale celor trei volume. \u00cenceputul, intitulat Prerafaeli\u0163i, cuprinde printre al\u0163ii numele lui Ioan Piuariu Molnar, Ion Budai-Deleanu, Damaschin Bojinca, Dinicu Golescu. Nume despre care aflam prima dat\u0103 de la marele \u015fi regretatul noastru profesor clujean Ion Breazu, care \u00ee\u015fi \u00eencepuse cu ei cursul din anul universitar 1948\/49. Profesorul sublinia faptul c\u0103 ace\u015fti \u00eenainta\u015fi ardeleni \u015fi b\u0103n\u0103\u0163eni, \u00een special, avuseser\u0103 un \u0163el dublu \u00een activitatea lor: cultivarea limbii rom\u00e2ne, \u00een forma ei apropiat\u0103 de popor, ca \u015fi trezirea \u015fi cultivarea con\u015ftiin\u0163ei na\u0163ionale. Era o reac\u0163ie la politicile de dez-na\u0163ionalizare duse de Viena \u015fi de Budapesta. De notat c\u0103, prin Ion Budai-Deleanu, iluminismul transilvan avea, pe l\u00e2ng\u0103 ceilal\u0163i trei corifei (Gh. \u015eincai, Samuil Micu, Petru Maior), un c\u0103rturar \u015fi un poet original.<br \/>\n\u00cen capitolul Desc\u0103lec\u0103tor ne \u00eent\u00e2lnim cu Ion Heliade R\u0103dulescu, Gheorghe Asachi, George Bari\u0163iu \u015fi Florian Aaron, prin activitatea c\u0103rora s-a \u00eentemeiat presa rom\u00e2neasc\u0103 din Muntenia \u015fi Moldova, iar cea din Ardeal \u015fi-a extins \u015fi statornicit prestigiul \u015fi popularitatea. Fire\u015fte c\u0103 prin operele originale ale lui Heliade \u015fi Asachi, literatura rom\u00e2n\u0103 de \u00eenceputuri dob\u00e2ndea valen\u0163e \u015fi cuceriri noi.<br \/>\n\u00cen spiritul acestor denumiri originale urmau Scafandrii (11 nume, printre care: Mihail Kog\u0103lniceanu, Nicolae B\u0103lcescu, August Treboniu Laurian, Al. Odobescu, Vasile Conta \u015f.a.). \u00cen capitolul C\u0103uza\u015fii citim alte zeci de pagini revelatoare despre personalit\u0103\u0163i ca Vasile Alecsandri, D. Bolintineanu, Cezar Bolliac, Timotei Cipariu, Simion B\u0103rnu\u0163iu, Andrei \u015eaguna, Grigore Alexandrescu, Vasile C\u00e2rlova, Ion Ghica, fra\u0163ii Hurmuzaki, Alecu Russo \u015fi al\u0163ii. To\u0163i, cultiv\u00e2nd \u015fi particip\u00e2nd la lupta pentru libertate social\u0103 \u015fi na\u0163ional\u0103, la realizarea unirii provinciilor istorice rom\u00e2ne\u015fti. Prin Cipariu ap\u0103rea la Blaj, \u00een 1848, primul ziar integral cu litere latine, Lumin\u0103torul poporului.<br \/>\nParc\u0103 mai important dec\u00e2t aceste capitole este cel intitulat Senatori, cu prezen\u0163a lui Mihai Eminescu, Ioan Slavici,<br \/>\nC. A. Rosetti, B. P. Hasdeu, Barbu \u015etef\u0103nescu-Delavrancea, Gh. Panu, G. Ibr\u0103ileanu, Constantin Micle, Titu Maiorescu, Constantin Stere, Nicolae Iorga, Tudor Arghezi. Adic\u0103, marii clasici ai secolului al XIX-lea \u015fi cei prezen\u0163i apoi \u00een secolul XX.<br \/>\nNu vreau s\u0103 pun \u00een discu\u0163ie modul de alc\u0103tuire a acestor lucr\u0103ri \u00een care se pare c\u0103 primeaz\u0103 criteriul valorii \u00eenaintea celui cronologic, din moment ce capitolul 6 se intituleaz\u0103 Literatori. Aici, al\u0103turi de Iosif Vulcan, Iacob Negruzzi, N. Gane, H. Sanielevici, M. Sevastos, figureaz\u0103 \u015fi Calistrat Hoga\u015f, Al. Macedonski, Duiliu Zamfirescu, N. Filimon, dar \u015fi Mihail Dragomirescu, Cincinat Pavelescu \u015fi Dimitrie Gusti.<br \/>\nDup\u0103 Venetici urmeaz\u0103 Uvrieri (C. Dobrogeanu-Gherea, fra\u0163ii N\u0103dejde, C. Bacalba\u015fa \u015f.a.) ca s\u0103 dob\u00e2ndeasc\u0103, \u00een sf\u00e2r\u015fit, spa\u0163iul ce li se cuvine cei Hazo\u015fi, \u00een frunte cu I. L. Caragiale, P\u0103storel Teodoreanu, G. Top\u00eerceanu \u015fi al\u0163ii.<br \/>\n\u00cen aceea\u015fi lectur\u0103 original\u0103 \u015fi aleatorie ajungem la Suavi: Ion Creang\u0103, Al. Vlahu\u0163\u0103, G. Co\u015fbuc, St.O. Iosif, Emil G\u00e2rleanu, Mihail Sadoveanu, Ion Minulescu \u015fi al\u0163ii.<br \/>\nLa Unioni\u015fti figureaz\u0103 20 de nume, \u00een frunte cu Octavian Goga, aproape to\u0163i ardeleni binecunoscu\u0163i, c\u0103rora li se adaug\u0103 \u015fi basarabeanul Pantelimon Halipa.<br \/>\n\u015ei mai special, ca s\u0103 nu zic ciudat, capitolul Comandori, cu E. Lovinescu,<br \/>\nG. C\u0103linescu, Liviu Rebreanu, Cezar Petrescu, Camil Petrescu, Lucian Blaga, Paul Zarifopol, D. Caracostea, Al. Rosetti, Dimitrie Gusti (!), C. R\u0103dulescu-Motru, I. Simionescu, Em. Racovi\u0163\u0103, Simion Mehedin\u0163i, Victor Eftimiu, C. Costa-Forru.<br \/>\nDin lips\u0103 de spa\u0163iu, nu m\u0103 pot ocupa de capitole ca Doctrinari (Barbu Catargiu, I.C. Br\u0103tianu, N. Marghiloman, Al. Averescu, Iuliu Maniu, Corneliu Coposu \u015fi alte 30 de nume); sau ca Timonieri (50, care merg de la Al. Br\u0103tescu-Voine\u015fti \u015fi Panait Istrati p\u00e2n\u0103 la Cornel Regman, I.D. S\u00e2rbu, Geo Dumitrescu \u015fi recent disp\u0103rutul Ovidiu Drimba, cel care mi-a fost profesor de literatur\u0103 universal\u0103 la Universitatea din Cluj).<br \/>\nCapitolul Feminit\u0103\u0163i (22) pleac\u0103 de la Matilda Cugler-Poni, trece pe la Veronica Micle \u015fi regina Carmen Sylva, ca s\u0103 ajung\u0103 p\u00e2n\u0103 la Eta Boeriu, fosta mea profesoar\u0103 de italian\u0103.<br \/>\nCapitolul 16, Diurni\u015fti (34), pleac\u0103 de la Al. A. Philippide \u015fi Ion Barbu, ca s\u0103 ajung\u0103 la al\u0163i contemporani ai no\u015ftri, ca ardelenii dragi mie Emil Giurgiuca \u015fi Vasile Netea.<br \/>\nSeniorii (40) pornesc \u015fi ei de la Ion Ionescu de la Brad \u015fi Spiru Haret, ca s\u0103 ajung\u0103 la Emil Condurachi (alt prieten mai v\u00e2rstnic al meu) \u015fi Emil Racovi\u0163\u0103.<br \/>\nExist\u0103 \u015fi Toreadori (Stelian Popescu, Pamfil \u015eeicaru, Nichifor Crainic, Nae Ionescu, N. D. Cocea, Zaharia Stancu,<br \/>\nN. Carandino) \u015fi Clerici (7), cu Ion Ag\u00e2rbiceanu \u015fi Gala Galaction \u00een frunte. Apoi Contimporanii (14), N\u0103i\u015ftii (11), printre care Mircea Eliade \u015fi Emil Cioran, S\u0103rindarul (30), de la Constantin Graur p\u00e2n\u0103 la Valentin Lipatti (!), Diploma\u0163ii (11) \u00een frunte, fire\u015fte, cu N. Titulescu, Gardi\u015ftii (10), printre care N. Crevedia \u015fi Radu Gyr, Sentinele (5), printre care \u015fi Sorin Toma, Exilul (20), cu Aron Cotru\u015f \u015fi Vintil\u0103 Horia, printre ceilal\u0163i.<br \/>\nDe la 27 la 33 se num\u0103r\u0103 capitolele Lefti\u015ftii, Hertzienii, Telea\u015ftii, \u015etiri\u015ftii, Postdecembri\u015ftii, Letopise\u0163i \u015fi Pe repede \u00eenainte. N-am s\u0103 num\u0103r sutele sau chiar miile de nume de la Indice de persoane, de publica\u0163ii \u015fi institu\u0163ii de pres\u0103.<br \/>\nEste de observat c\u0103, de la Lefti\u015fti, adic\u0103 cei de st\u00e2nga, p\u00e2n\u0103 la Postdecembri\u015fti, colegul Neagu Udroiu s-a num\u0103rat printre cei prezen\u0163i \u015fi foarte activi \u00een toate ramurile media, de unde \u015fi multe evoc\u0103ri \u015fi portrete remarcabile, f\u0103cute de un scriitor inspirat.<br \/>\nCred, \u00een final, c\u0103 aceast\u0103 lucrare, cu caracter enciclopedic, dar \u015fi subiectiv, ar trebui s\u0103 fie examinat\u0103 \u015fi apreciat\u0103 de oamenii de pres\u0103, dar \u015fi de criticii \u015fi istoricii no\u015ftri literari. Ea poate deveni foarte util\u0103 publicului larg, \u00een special tineretului, studen\u0163ilor \u015fi elevilor.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Neagu Udroiu, Condeie, voci, chipuri \u2013 Presa rom\u00e2neasc\u0103 \u2013 Pagini de istorie, Editura Tipo Moldova, Ia\u015fi, 2014 Cele trei volume de factur\u0103 enciclopedic\u0103, date recent la iveal\u0103 de cunoscutul \u015fi \u00eenzestratul om de pres\u0103, diplomat \u015fi memorialist Neagu Udroiu, reprezint\u0103, prin masivitatea \u015fi \u00eentinderea lor, o munc\u0103 excep\u0163ional\u0103 f\u0103cut\u0103 nu de un institut, ci de&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/din-istoria-si-practica-presei-romanesti\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Din istoria \u015fi practica  presei rom\u00e2ne\u015fti<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[15232,15230,15229,15231],"class_list":["post-24753","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-chipuri-presa-romaneasca","tag-condeie","tag-neagu-udroiu","tag-voci"],"views":1004,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24753","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=24753"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24753\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":24754,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24753\/revisions\/24754"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=24753"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=24753"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=24753"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}