{"id":24751,"date":"2015-10-25T09:55:38","date_gmt":"2015-10-25T07:55:38","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=24751"},"modified":"2015-10-25T09:55:38","modified_gmt":"2015-10-25T07:55:38","slug":"cuvantul-intre-sonoritate-si-formula-grafica-scriitori-de-la-radio","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/cuvantul-intre-sonoritate-si-formula-grafica-scriitori-de-la-radio\/","title":{"rendered":"Cuv\u00e2ntul, \u00eentre sonoritate  \u015fi formula grafic\u0103: scriitori de la radio"},"content":{"rendered":"<p>Scripta manent spuneau anticii \u2013 \u015fi aveau neab\u0103tut\u0103 dreptate. \u00centr-adev\u0103r, dac\u0103 este adev\u0103rat c\u0103 vorbele au magia lor, atunci e de necontestat o anumit\u0103, radical\u0103, frustrare \u00een cazul acelor jurnali\u015fti care, a\u015fez\u00e2ndu-\u015fi discursul pe unde hertziene, \u00ee\u015fi v\u0103d (aud) produc\u0163iunea risipit\u0103 \u00een eter, f\u0103r\u0103 vreo alt\u0103 urm\u0103 dec\u00e2t cea afectiv\u0103, p\u0103strat\u0103 de spiritul ascult\u0103torilor. \u00cens\u0103 clipa este necru\u0163\u0103toare: oric\u00e2te cuvinte de duh ai rosti, oric\u00e2t de spectaculos ar fi interviul sau eseul sau comentariul de radiofonist cultural, m\u0103rcile tale sonore sunt sortite uit\u0103rii.<br \/>\nDe aceea, probabil, unii dintre colegii mei de la Radio Rom\u00e2nia Cultural au sim\u0163it o irepresibil\u0103 nevoie de a se manisfesta \u015fi altfel dec\u00e2t pe calea excep\u0163ional\u0103, dar perisabil\u0103 a eterului. Oameni ai cuv\u00e2ntului rostit, \u015fi R\u0103zvan Dolea, \u015fi Marina Dumitrescu, \u015fi Cristi Bleotu se v\u0103desc, iat\u0103, scriitori autentici, oameni ai discursului inscrip\u0163ionat \u00eentre coperte de carte, chiar dac\u0103 ei au \u00een\u0163eles s\u0103 se manifeste \u00een registre literare deosebite: \u00een poezie, primii doi, \u00een istoria \u015fi critica literar\u0103, cel din urm\u0103.<br \/>\n\u015ei pentru ca efortul \u015fi inspira\u0163ia lor s\u0103 nu treac\u0103 neobservate, v\u0103 invit s\u0103 nu ocoli\u0163i c\u0103r\u0163ile pe care ace\u015ftia le-au publicat recent. Eu cred c\u0103 merit\u0103 aceast\u0103 investi\u0163ie de aten\u0163ie.<br \/>\n<strong>Falsul misogin<\/strong><br \/>\nNu e niciodat\u0103 u\u015for s\u0103 scrii sau s\u0103 vorbe\u015fti despre c\u0103r\u0163ile prietenilor. \u00cent\u00e2i, pentru c\u0103 po\u0163i fi luat drept neserios, \u00een al doilea r\u00e2nd pentru c\u0103, av\u00e2nd \u00een vederea rela\u0163ia afectiv\u0103, ri\u015fti s\u0103 nu po\u0163i p\u0103stra cuvenita distan\u0163\u0103 critic\u0103 \u00een m\u0103sur\u0103 a garanta o minim\u0103 obiectivitate, judecata de valoare put\u00e2nd a\u015fadar s\u0103 alunece pe l\u00e2ng\u0103 obiectiv.<br \/>\nDin fericire, pe lumea asta mai sunt \u015fi excep\u0163ii, iar R\u0103zvan Dolea cu siguran\u0163\u0103 c\u0103 face parte dintre acestea. Cunoscut ca un radiofonist cultural de calibru, ca un istoric dedicat \u015fi ca un causeur mereu inspirat, domnia sa s-a exercitat rar \u015fi suculent ca poet. A debutat cu Jurnalul unui misogin \u00een urm\u0103 cu c\u00e2\u0163iva ani, iar acum recidiveaz\u0103 cu o nou\u0103 plachet\u0103 de versuri, intitulat\u0103, cum altfel, Arheologia iubirii, ambele titluri v\u0103z\u00e2nd lumina tiparului la Casa de Editur\u0103 Tritonic din Bucure\u015fti.<br \/>\nLa fel ca \u00een primul volum de poeme, \u015fi tema, dragostea pentru femeia generic\u0103, \u015fi forma de expresie aleas\u0103, cea canonic\u0103 (rim\u0103, ritm, m\u0103sur\u0103, acrostih etc.), sunt p\u0103strate de autor. Conservator \u015fi tradi\u0163ionalist, R\u0103zvan \u0163ine cumva de o modernitate literar\u0103 ce ast\u0103zi pare desuet\u0103. C\u00e2nd \u00eei frecventezi pe Verlaine, Baudelaire, Villon, Khayyam, Apollinaire \u015fi Bacovia, e clar c\u0103 nu po\u0163i fi prizat de imberbii ne\u00een\u0163ele\u015fi \u015fi exagerat de liberi ai post-postmodernit\u0103\u0163ii. Ceea ce, \u00een opinia mea, nu reprezint\u0103 deloc un defect. Celebr\u00e2nd dublu iubirea fa\u0163\u0103 de o femeie trans-temporal\u0103, o dat\u0103 prin invocare direct\u0103, a doua oar\u0103 prin \u00eencorsetarea formal\u0103 ce vizeaz\u0103 cu obstina\u0163ie muzicalitatea cea mai pur\u0103, R\u0103zvan Dolea face figur\u0103 de r\u0103t\u0103cit \u015fi solitar, sigur de neadaptat la lipsa de rigoare estetic\u0103 \u015fi formal\u0103 ce b\u00e2ntuie prezentul nostru literar.<br \/>\nAdun\u00e2nd din experien\u0163e erotice, de a c\u0103ror substan\u0163\u0103 \u015fi intensitate nu se \u00eendoie\u015fte nimeni, acel precipitat existen\u0163ial din ale c\u0103rui cioburi poate fi reconstituit\u0103 o realitate transfigurat\u0103, poetul compune \u015fi recompune figura ideal\u0103 a unei femei inexistente, dar n\u0103zuite, adev\u0103rate \u015fi, deopotriv\u0103, fantasmatice. Din carne \u015fi sim\u0163uri excitate, din parfumuri interzise \u015fi viziune transcendent\u0103, femeia la care viseaz\u0103 ori pe care a pierdut-o \u015fi a reg\u0103sit-o R\u0103zvan, pentru a o rata din nou, este aidoma unei c\u0103deri de ap\u0103: prea frumoas\u0103 ca s\u0103 fie autentic\u0103, prea puternic\u0103 pentru a \u00eeng\u0103dui supravie\u0163uirea privitorului.<br \/>\nCrucificat \u00eentre Ana \u015fi Caiafa, trubadurul r\u0103sturnat care este R\u0103zvan Dolea reu\u015fe\u015fte performan\u0163a de a ne \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fi culorile \u015fi aromele unei \u00eendr\u0103gostiri perpetue fa\u0163\u0103 de un personaj de o feminitate neverosimil\u0103, pu\u0163in credibil, c\u0103ci nu seam\u0103n\u0103 cu nimic, dar foarte dezirabil, c\u0103ci pare a poseda teribila calitate de m\u00e2ntui prin iubire carnal\u0103. Citind cartea de poeme semnat\u0103 de R\u0103zvan Dolea, Arheologia iubirii, \u015fi n\u0103zuind \u00eenfometat la femeia ideal\u0103 pe care el o celebreaz\u0103 cu fast imagistic \u015fi exces de muzicalitate, mai c\u0103-\u0163i vine s\u0103 exclami, pe urmele lui Emil Cioran, alt imens vis\u0103tor \u00een proximitatea feminit\u0103\u0163ii recurente: Elle n\u2019est pas d\u2019ici! Ea nu e din lumea noastr\u0103&#8230;<br \/>\nBine c\u0103 m\u0103car poetul are o patin\u0103 existen\u0163ial\u0103 foarte mundan\u0103, iar imanen\u0163a f\u0103pturii sale \u00eeng\u0103duie, cu prilejuri precise, asemenea regaluri de literatur\u0103 nostalgic\u0103, \u00eentr-o lume, repet, populat\u0103 cu genii lirice de amfiteatru&#8230;<br \/>\n<strong>Secreta feminitate&#8230;<\/strong><br \/>\nAlunga\u0163i de Platon din cetate, poe\u0163ii, cei mai autentici din spi\u0163a lor, continu\u0103 s\u0103 r\u0103t\u0103ceasc\u0103 pe neb\u0103tute drumuri, g\u0103sind rar loc de odihn\u0103 \u015fi z\u0103bav\u0103. Ne\u00een\u0163ele\u015fi, se simt confortabil \u00een a\u015fezarea lor oblic\u0103 \u00een lume. Poe\u0163ii-simulan\u0163i, iar ace\u015ftia sunt legiune, lipsi\u0163i de responsabilitate \u015fi har, continu\u0103 s\u0103 b\u00e2ntuie \u015fi s\u0103 domine lumea litera\u0163ilor, adjudec\u00e2ndu-\u015fi spa\u0163ii \u015fi onoruri pe agresive contrafaceri. Imberbi sau, dimpotriv\u0103, \u00eemb\u0103tr\u00e2ni\u0163i infantil, ei produc poeme pe scar\u0103 industrial\u0103, f\u0103r\u0103 a se osteni s\u0103 \u015fi comunice ceva, altceva dec\u00e2t neantul care le populeaz\u0103 mediocritatea.<br \/>\nF\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103 c\u0103 ostracizat\u0103 \u00eenc\u0103 de la v\u00e2rsta ini\u0163ial\u0103 a izgonirii platoniciene, Marina Dumitrescu scrie rar, profund \u015fi teribil. Debordat\u0103 de o decen\u0163\u0103 care cu siguran\u0163\u0103 c\u0103 nu apar\u0163ine acestui timp al imposturii, artista celebreaz\u0103 cu o ap\u0103s\u0103toare m\u0103sur\u0103 etic\u0103 actul scriiturii, iar poemele ei au greutatea unor bijuterii lucrate \u00eendelung de me\u015fteri aurari de neg\u0103sit nici m\u0103car \u00een vechile ghetouri, ast\u0103zi simple spa\u0163ii muzeale.<br \/>\nDe aceea, Plato\u015fa nev\u0103zut\u0103\/ L\u2019invisible cuirasse, carte de poeme ap\u0103rut\u0103 bilingv, \u00een rom\u00e2n\u0103 \u015fi francez\u0103 (traducere de Jocelyne Blanchard) la Editura Vinea din Bucure\u015fti, ultima sa isprav\u0103 liric\u0103, \u00eenc\u00e2nt\u0103 \u015fi \u00eensp\u0103im\u00e2nt\u0103. Farmecul poeziei scrise de Marina Dumitrescu vine din gravitatea, profunzimea \u015fi caracterul ultimativ al privirii sale metafizice, iar terifierea la care fac referire nu e altceva dec\u00e2t tr\u0103irea pe care percep\u0163ia actului estetic, asumat existen\u0163ial f\u0103r\u0103 rest, o induce cititorului. Aici nimic nu e de joac\u0103, de\u015fi scriitura liric\u0103 p\u0103streaz\u0103 o modula\u0163ie ludic\u0103 indiscutabil\u0103. Marile fapte \u015fi momente ale vie\u0163ii, iubire, credin\u0163\u0103, moarte, maternitate, speran\u0163\u0103, dezam\u0103gire \u015fi melancolie, toate \u00ee\u015fi g\u0103sesc locul \u00een poezia seren\u0103, dar grav\u0103 pe care Marina Dumitrescu o a\u015faz\u0103 cu inspira\u0163ie \u015fi sensibilitate \u00een oper\u0103.<br \/>\nPoemele sale, inclusiv cele unsprezece elegii \u00eenchinate figurii materne, una tutelar\u0103 \u015fi inter\u015fanjabil\u0103, c\u0103ci chiar artista este, la r\u00e2ndu-i mam\u0103, prelu\u00e2nd din atribu\u0163iile simbolice \u015fi responsabilit\u0103\u0163ile etice primare, nu sunt altceva dec\u00e2t o rescriere continu\u0103 de sine, o modalitate ritualic\u0103 de a-\u015fi livra spiritul unei autocombustii m\u00e2ntuitoare. \u00cens\u0103 aceast\u0103 soterie, una categoric individual\u0103, \u00ee\u015fi consum\u0103 energia \u015fi substan\u0163a \u00eentr-o tr\u0103ire condamnat\u0103 la o imanen\u0163\u0103 f\u0103r\u0103 ie\u015fire. Cuv\u00e2ntul are greutate \u015fi corp, iar suflul s\u0103u este resim\u0163it, auzit \u015fi degustat \u00eentr-o lectur\u0103 aproape carnal\u0103.<br \/>\nPoezia la care ne invit\u0103 Marina Dumitrescu nu seam\u0103n\u0103 cu vreo alt\u0103 perspectiv\u0103 liric\u0103 a prezentului rom\u00e2nesc, c\u0103ci nivelul filosofic \u015fi greutatea ei meditativ\u0103 desfid orice \u00eencadrare alternativ\u0103. De unde \u015fi o unicitate riscant\u0103, ml\u0103diat\u0103 \u00eens\u0103 prin raritatea cu care artista \u00ee\u015fi a\u015faz\u0103 poemele \u00eentre coperte de carte&#8230;<br \/>\n<strong>Sadoveanu prins \u00een insectar<\/strong><br \/>\nDincolo de notorietatea cucerit\u0103 de Cristian Bleotu pe calea undelor sonore, gra\u0163ie emisiunilor radiofonice pe teme literare pe care le realizeaz\u0103 de aproape dou\u0103 decenii, mai exist\u0103 un rest al personalit\u0103\u0163ii acestui jurnalist de valoare, unul care cu greu a ajuns s\u0103 se dezv\u0103luie publicului \u015fi prietenilor. Cristi este \u015fi scriitor, un critic \u015fi un istoric literar de substan\u0163\u0103, un talentat om al condeiului, dar \u015fi un hermeneut de o rigoare excep\u0163ional\u0103. Seriozitatea sa merge p\u00e2n\u0103 la un nobil fanatism, iar acribia de care d\u0103 dovad\u0103, bine a\u015fezat\u0103 pe temeiul unei erudi\u0163ii sistematice, poate trezi invidia oric\u0103rui confrate mai vizibil din mass-media intelectual\u0103 a momentului.<br \/>\nDup\u0103 ce \u015fi-a sus\u0163inut teza de doctorat sub \u00eendrumarea academicianului Nicolae Manolescu, Cristian Bleotu nu s-a gr\u0103bit \u00een a-\u015fi publica textul. L-a l\u0103sat \u00een a\u015fteptare, \u00eentr-un fel de suspensie reflexiv\u0103, privind cu ochi radical de critic mai bine de un deceniu la capacitatea r\u00e2ndurilor sale de a se data. A citit tot ce se putea citi \u00een materie de bibliografie critic\u0103 sadovenian\u0103, \u00eencerc\u00e2nd s\u0103-\u015fi m\u0103soare abordarea dup\u0103 noile paradigme \u015fi modele critice.<br \/>\n\u00cen urma unei autoanalize de o asprime care pe mine m\u0103 \u00eensp\u0103im\u00e2nt\u0103, fiind gata-gata s\u0103-l b\u0103nuiesc de asumat masochism spiritual, iat\u0103-l pe autor d\u00e2nd tiparului un text reconfigurat, dar bizuit \u00een propor\u0163ie masiv\u0103 pe teza doctoral\u0103 de-acum zece ani: Personajul sadovenian. Tipologie \u015fi evolu\u0163ie stilistic\u0103. Cartea a ap\u0103rut la Editura Tipo Moldova din Ia\u015fi, \u00eentr-o formul\u0103 grafic\u0103 de calitate. Dar cum este volumul semnat de jurnalistul radio, devenit, iat\u0103, \u015fi un autor demn de tot respectul? \u00cent\u00e2i de toate, complexant prin exhaustivitate. Aten\u0163ie \u00eens\u0103! Globalitatea perspectivei din al c\u0103rei unghi Cristian Bleotu \u00eel judec\u0103 pe Sadoveanu nu este una a haosului aglutinat, ci \u00eenseamn\u0103, \u00eenainte de orice altceva, o sistematic\u0103 \u015fi minu\u0163ioas\u0103 aplicare a unei metode critice de inspira\u0163ie psihanalitic\u0103, \u00een linia obedien\u0163ei jungiene.<br \/>\nPe scurt, autorul nostru procedeaz\u0103 paradigmatic, \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 sistematizeze tipologii \u015fi arhetipuri sui generis, pe care le-a prelevat din ansamblul operei sadoveniene. Cincizeci \u015fi opt de personaje-precipitat, cincizeci \u015fi opt de arhetipuri a aflat Cristian Bleotu \u00een masiva oper\u0103 scris\u0103 de Sadoveanu, de la bestie la hiclean, de la h\u00e2tru la \u00een\u0163elept, de la orfan la solitar \u015fi de la tiran la vis\u0103tor. Personajele sunt subsumate acestor tipuri abstracte, locul lor textual este bine analizat \u015fi interpretat, din unghi diacronic \u015fi sincronic, iar accentul cade pe lectura psihologic-abisal\u0103 a sufletului acestora, f\u0103r\u0103 \u00eens\u0103 a fi neglijat resortul stilistic \u015fi estetic al secven\u0163ei literare \u015fi al pozi\u0163iei acesteia \u00een ansamblul operei sadoveniene.<br \/>\nTalentat \u015fi serios, inteligent \u015fi modest, \u00een\u0163elept \u015fi pus la punct cu ultimul r\u0103cnet \u00een materie de bibliografie critic\u0103, Cristi Bleotu ne ofer\u0103, prin masivul lui volum, Personajul sadovenian. Tipologie \u015fi evolu\u0163ie stilistic\u0103, una dintre pu\u0163inele chei func\u0163ionale pentru a putea \u00een\u0163elege panoramic geniul \u015fi logica operei lui Mihail Sadoveanu.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Scripta manent spuneau anticii \u2013 \u015fi aveau neab\u0103tut\u0103 dreptate. \u00centr-adev\u0103r, dac\u0103 este adev\u0103rat c\u0103 vorbele au magia lor, atunci e de necontestat o anumit\u0103, radical\u0103, frustrare \u00een cazul acelor jurnali\u015fti care, a\u015fez\u00e2ndu-\u015fi discursul pe unde hertziene, \u00ee\u015fi v\u0103d (aud) produc\u0163iunea risipit\u0103 \u00een eter, f\u0103r\u0103 vreo alt\u0103 urm\u0103 dec\u00e2t cea afectiv\u0103, p\u0103strat\u0103 de spiritul ascult\u0103torilor. \u00cens\u0103&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/cuvantul-intre-sonoritate-si-formula-grafica-scriitori-de-la-radio\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Cuv\u00e2ntul, \u00eentre sonoritate  \u015fi formula grafic\u0103: scriitori de la radio<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[15228,15227,15226,15225],"class_list":["post-24751","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-cristi-bleotu","tag-marina-dumitrescu","tag-razvan-dolea","tag-scriitori-de-la-radio"],"views":1035,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24751","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=24751"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24751\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":24752,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24751\/revisions\/24752"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=24751"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=24751"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=24751"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}