Au trecut 105 ani de la acea toamn\u0103 friguroas\u0103 de \u00eenceput de secol XX, c\u00e2nd Lev Nikolaevici Tolstoi a fugit din paradisul s\u0103u de la Iasnaia Poliana, eveniment care a zguduit nu doar Rusia, ci \u00eentreaga lume. Ziarul \u015etiri din Odesa se adresa astfel familiei \u015fi prietenilor marelui scriitor: \u201eNu-l c\u0103uta\u0163i! El nu-i al dumneavoastr\u0103, e al tuturor!\u201c. Apelul jurnali\u015ftilor de la cotidianul amintit, considerat de Pavel Basinski, autorul unei monumentale biografii a titanului de la Iasnaia Poliana, Fuga din rai (titlu de epopee), editat\u0103 la Humanitas, \u00een traducerea Adrianei Liciu, pe care am comentat-o aici la momentul apari\u0163iei, exprima de fapt un sentiment\u00a0 general. Ziaristul Vlad Doro\u015fevici de la Russkoe Slovo, scria \u015fi el, dar mai inspirat \u015fi mai sugestiv, cu bucuroas\u0103 resemnare: \u201eVulturul a zburat sus de tot, cum s\u0103-i mai urm\u0103rim zborul?!\u201c. Este momentul c\u00e2nd lumea toat\u0103, nu numai ru\u015fii, a \u00eenceput s\u0103 \u015fi-l revendice in integrum pe Tolstoi, considerat ca fiind cel mai mare romancier al ei, al lumii. S\u0103-l revendice nu ca pe o proprietate, nu doar ca pe un patriarh spiritual \u2013 Patriarhul de la Iasnaia Poliana \u2013, ci ca pe un sf\u00e2nt. Nicolae Steinhardt avea s\u0103 defineasc\u0103 mult mai memorabil \u201ecanonizarea\u201c cea mai legitim\u0103 dintre toate c\u00e2te ar fi putut fi a celui excomunicat de o Biseric\u0103 inflexibil\u0103, care nici p\u00e2n\u0103 ast\u0103zi nu l-a iertat, \u00een pofida at\u00e2tor memorii ce i s-au adresat: \u201eTolstoi n-a fugit de la Iasnaia Poliana spre alte locuri. A fugit de pe acest p\u0103m\u00e2nt c\u0103tre cer\u201c. Mi-ar pl\u0103cea s\u0103 cred c\u0103 motivul refuzului Bisericii ruse de a-l reabilita pe Tolstoi ar fi c\u0103 sfin\u0163ii nu pot fi reabilita\u0163i de nimeni \u015fi de nicio institu\u0163ie p\u0103m\u00e2ntean\u0103, de vreme ce ei sunt deasupra tuturor excomunic\u0103rilor \u015fi demoniz\u0103rilor. \u015ei cine s\u0103 \u015ftie mai bine asta dec\u00e2t \u00eenaltele, sfin\u0163itele \u015fi prea fericitele fe\u0163e ale Bisericii Ortodoxe?!
\nDe o literatur\u0103 \u2013 mai ales de o mare literatur\u0103 \u015fi, cu o inspirat\u0103 propozi\u0163ie a unui important poet contemporan, c\u00e2nd spui literatura rus\u0103, parc\u0103 ai spune marea iarn\u0103 rus\u0103 \u2013 se leag\u0103 \u015fi o mitologie pe m\u0103sur\u0103 care, \u015fi ea, confer\u0103 vigoare \u015fi noble\u0163e unei culturi. \u00cemi vine \u00een minte o observa\u0163ie, pe care am evocat-o \u015fi cu alte prilejuri, a lui Nicolae Manolescu din Istoria critic\u0103… privind boala lui Eminescu, tem\u0103 abordat\u0103, \u00eentre al\u0163ii, \u015fi de un medic, pe nume Ovidiu Vuia, \u201efoarte sup\u0103rat pe C\u0103linescu, pe care-l trateaz\u0103 pe un ton inadmisibil\u201c, fiindc\u0103, vezi Doamne, incomparabilul biograf al poetului ar fi acreditat un diagnostic eronat (sifilis). \u201eLa drept vorbind, \u00eencheie Manolescu discu\u0163ia, C\u0103linescu merit\u0103 elogii pentru geniul cu care a transformat un diagnostic gre\u015fit \u00eentr-un invincibil mit cultural\u201c.
\nBiograful, postula un clasic al genului, este un re\u00eentemeietor de mituri. Pavel Basinski, scriitor polivalent, n\u0103scut \u00een 1961, repovestind mitul tolstoian, este dintre cei ce \u00eel poten\u0163eaz\u0103. Are \u00een spate biblioteci \u00eentregi consacrate vie\u0163ii \u015fi operei lui Tolstoi, care pot cople\u015fi, dar \u015fi cataliza. Dificultatea de a scrie o asemenea biografie se amplific\u0103 \u015fi pentru c\u0103 multe dintre faptele \u015fi evenimentele petrecute au c\u0103p\u0103tat o aur\u0103 mitic\u0103 chiar din clipa producerii lor. Lev Nikolaevici p\u0103r\u0103se\u015fte pe furi\u015f sau, cu o formul\u0103 la mod\u0103, sub acoperire, Iasnaia Poliana \u00eentr-o noapte umed\u0103 de sf\u00e2r\u015fit de octombrie. Pleac\u0103, pentru a nu se mai \u00eentoarce niciodat\u0103 viu, dintr-un univers cu care era contopit p\u00e2n\u0103 \u00een fibra cea mai intim\u0103 a fiin\u0163ei sale. Toate fugile lui, c\u0103ci dac\u0103 ar fi s\u0103 o credem pe sora sa, Maria Nikolaevna, suferea de \u201esindromul fugarului\u201c, avuseser\u0103 p\u00e2n\u0103 atunci o singur\u0103 \u0163int\u0103: Iasnaia Poliana. \u201eDe fiecare dat\u0103, rememoreaz\u0103 Basinski, va fugi precipitat la Iasnaia Poliana, ner\u0103bd\u0103tor ca un copil, l\u0103s\u00e2nd balt\u0103 totul: universitate, armat\u0103, via\u0163\u0103 monden\u0103, cercuri literare (inclusiv cel de la revista Sovremennik, condus\u0103 de prietenul s\u0103u, criticul N.N. Strahov\u2013 nota mea) \u015fi chiar propria familie cu mul\u0163i copii, atunci c\u00e2nd aceasta se va muta la Moscova\u201c. Numai ultima fug\u0103 va fi \u00een sens contrar. Da, era un alt fel de fug\u0103 \u00eentruc\u00e2t \u015fi \u0163inta era alta. Este de mirare \u00eens\u0103 c\u0103 un creator de lumi mult mai vii dec\u00e2t cele reale, cum zicea Ibr\u0103ileanu, \u201enu putea s\u0103-\u015fi imagineze c\u00e2\u0163i oameni aveau s\u0103 devin\u0103, cu sau f\u0103r\u0103 voia lor, p\u0103rta\u015fi la fuga lui, merg\u00e2nd p\u00e2n\u0103 la mini\u015ftri, la cele mai \u00eenalte fe\u0163e biserice\u015fti, la Stol\u00eepin \u015fi Nicolae al II-lea\u201c. Se confirma astfel judecata fiului s\u0103u Andrei: \u201ee o naivitate s\u0103 credem c\u0103 Lev Tolstoi se poate ascunde undeva\u201c. Pentru c\u0103 \u201efiecare cuv\u00e2nt, dar \u015fi fiecare gest al s\u0103u f\u0103ceau \u00eenconjurul Rusiei \u015fi al \u00eentregii lumi\u201c. Tolstoi era peste tot \u015fi pentru totdeauna. Pare un nonsens s\u0103 cau\u0163i pe cineva care este peste tot. Astapovo, punctul final al c\u0103l\u0103toriei \u00een timpul c\u0103reia contracteaz\u0103 pneumonia fatal\u0103, era unul dintre multele toponime f\u0103r\u0103 o semnifica\u0163ie deosebit\u0103 de pe \u00eentinsul nesf\u00e2r\u015fit al Rusiei, chiar dac\u0103 ditamai nodul de cale ferat\u0103. A devenit \u00eens\u0103 celebru peste noapte, \u00een sensul cel mai propriu, c\u0103ci acolo, \u00een gara de la Astapovo, a ajuns pentru a muri pu\u0163in, cum ar fi spus Marin Sorescu, dup\u0103 zece zile de la \u201efuga din rai\u201c, Tolstoi. Paparazzii vremii \u00eei luaser\u0103 urma. Un gazetar de la Russkoe slovo reu\u015fise chiar s\u0103 se urce \u00een trenul \u00een care se aflau Tolstoi \u015fi doctorul care i-a fost al\u0103turi \u00een fiecare clip\u0103 a c\u0103l\u0103toriei. Dar g\u00e2ndul lui Lev Nikolaevici era c\u0103 propria dispari\u0163ie va r\u0103m\u00e2ne neobservat\u0103, c\u0103ci: \u201eLegenda lui exist\u0103 de sine st\u0103t\u0103toare, iar el este de sine st\u0103t\u0103tor. \u015ei nu are importan\u0163\u0103 cine a fost \u00eenainte: \u0163ar al Rusiei, vestit f\u0103c\u0103tor de minuni sau mare scriitor\u201c. Legenda lui Tolstoi, care fascineaz\u0103, este \u00eens\u0103 \u015fi izvor nesecat de alte \u015fi alte legende. Man\u0103 cereasc\u0103 pentru biografii marelui scriitor. O atest\u0103 o dat\u0103 \u00een plus cartea lui Pavel Basinski. De\u015fi o pasionant\u0103 nara\u0163iune non-fiction, din ea nu lipse\u015fte totu\u015fi fic\u0163iunea bine temperat\u0103, dar stimulat\u0103 de misterul unei personalit\u0103\u0163i dintre cele rarisime, care legitimeaz\u0103 la cel mai \u00eenalt nivel specia uman\u0103. Apoi, \u00een scrieri de acest gen fic\u0163iunea este\u00a0 motivat\u0103 de existen\u0163a unor spa\u0163ii neacoperite de m\u0103rturii. Mereu exist\u0103 \u015fi vor exista asemenea spa\u0163ii. Fatalmente, de oric\u00e2t de multe documente \u015fi m\u0103rturii ar dispune \u2013 iar \u00een cazul lui Tolstoi \u015fi al familiei sale ele sunt prodigioase \u015fi dintr-o multitudine de surse: numeroase jurnale \u015fi bogate fonduri epistolare, scrieri ale lui Tolstoi \u00eensu\u015fi, precum Spovedania sau cele privind religia \u015fi Biserica, ce i-au adus excomunicarea asupra c\u0103reia nu s-a mai revenit niciodat\u0103, nici m\u0103car la centenarul mor\u0163ii, c\u00e2nd unul dintre urma\u015fii direc\u0163i, custode al muzeului de la Iasnaia Poliana, a depus un emo\u0163ionant memoriu la Patriarhia Rusiei, \u00censemn\u0103rile despre trecut ale fiului cel mare al scriitorului, Serghei Lvovici, relat\u0103rile primului biograf al marelui romancier P. I. Biriukov, care l-a cunoscut bine \u015fi l-a chestionat direct pe eroul c\u0103r\u0163ii sale publicate \u00een 1906, monografia lui N. N. Gusev etc. \u2013 tot r\u0103m\u00e2n spa\u0163ii\u00a0 ce trebuie umplute. Intr\u0103 \u00een joc scriitorul epic cu imagina\u0163ia \u015fi cu intui\u0163ia sa. Marile biografii, precum cea a lui Pavel Basinski, sunt \u00een fond romane cu mai multe planuri narative \u015fi cu mai multe voci. E de remarcat faptul c\u0103 \u00een ce-l prive\u015fte pe Tolstoi, figuri, scene, idei, evenimente din via\u0163a real\u0103 au trecut \u00een oper\u0103 \u015fi s-au \u00eentors din oper\u0103 \u00een via\u0163a real\u0103 \u00eentr-un sistem al vaselor comunicante \u201ef\u0103r\u0103 o delimitare strict\u0103 a sferelor\u201c, observ\u0103 Basinski. Tolstoi a contopit arta \u015fi via\u0163a. Nata\u015fa Rostova este zburdalnica Taniecika, sora mai mic\u0103 a Soniei. Serghei Nikolaevici, fratele mai mare al scriitorului, este modelul lui Andrei, fiul prin\u0163ului Bolkonski. Prin\u0163esa Maria Bolkonskaia o \u00eentruchipeaz\u0103 pe mama lui Tolstoi, idealizat\u0103 de fiul care a cunoscut-o aproape numai din amintiri. De o maxim\u0103 relevan\u0163\u0103 din acest punct de vedere este faptul c\u0103 \u00eens\u0103\u015fi povestea de dragoste a romancierului \u015fi a so\u0163iei sale \u201ea trecut \u00een romanul Anna Karenina \u00abf\u0103r\u0103 eforturi de redactare\u00bb\u201c, c\u0103s\u0103toria lui Levin cu Kity \u201esem\u0103n\u00e2nd \u00een cele mai mici detalii cu ce s-a \u00eent\u00e2mplat \u00eentre Tolstoi \u015fi Soniecika \u00een via\u0163a real\u0103\u201c.
\nVoi \u00eencheia aceste \u00eensemn\u0103ri, cum am mai f\u0103cut \u015fi alt\u0103dat\u0103, cu o scurt\u0103 evocare. Acum mai mul\u0163i ani, c\u0103l\u0103torind \u00een Rusia, am fost \u015fi la Iasnaia Poliana. E greu de redat emo\u0163ia cu care am intrat \u00een universul lui Tolstoi, \u00een muzeul din conacul natal de care se leag\u0103 tot ce \u0163ine de biografia, opera \u015fi sufletul scriitorului \u015fi care era literalmente asaltat \u00een ultimele trei decenii ale vie\u0163ii sale. Veneau la Iasnaia Poliana oameni de toate v\u00e2rstele, de na\u0163ionalit\u0103\u0163i diferite \u015fi de cele mai diverse condi\u0163ii: sociale, morale, intelectuale, profesionale. Tolstoi devenise \u201eo colosal\u0103 autoritate spiritual\u0103, a c\u0103rei influen\u0163\u0103 \u00een Rusia se compara numai cu autoritatea \u0163arului \u015fi a Bisericii Ortodoxe\u201c. Dar \u015fi dincolo de hotarele Rusiei: \u201eAutoritatea sa, nu numai \u00een Europa \u015fi America, dar \u015fi \u00een Orient, \u00een toate \u0163\u0103rile budiste, hinduiste \u015fi musulmane, cre\u015fte ca o avalan\u015f\u0103 de z\u0103pad\u0103. El se transform\u0103 \u00eentr-un filozof de talia lui Lao \u0162i \u015fi Confucius, Schopenhauer \u015fi Nietzsche\u201c. \u00cenc\u00e2t \u201evaluri de pretutindeni vin la Iasnaia Poliana, vin la \u00eenv\u0103\u0163\u0103torul lor, la marele \u00een\u0163elept\u201c. \u00cen niciun alt muzeu sau cas\u0103 memorial\u0103 ale unui scriitor rom\u00e2n sau str\u0103in nu am tr\u0103it \u015fi un puternic sentiment de revolt\u0103 ca la Iasnaia Poliana. De revolt\u0103 fa\u0163\u0103 de o barbarie ce mi se pare c\u0103 nu mai las\u0103 loc niciunui comentariu, oric\u00e2t de indignat \u015fi de acuzator. Ar fi, oricum, insuficient \u015fi superfluu. De aceea, acum, la 105 ani de la fuga spre cer a celui ce a scris R\u0103zboi \u015fi pace, despre care s-a spus c\u0103 este cel mai mare roman al tuturor timpurilor, voi consemna c\u00e2t se poate de sec: \u00een cursul celui de-al Doilea R\u0103zboi Mondial, nem\u0163ii lui Hitler au devastat conacul de la la Iasnaia Poliana, au profanat celestul morm\u00e2nt al lui Tolstoi str\u0103juit de mesteceni \u015fi au p\u00e2ng\u0103rit camera \u00een care el a scris\u00a0 Anna Karenina.\u00a0\u00a0 \u00a0n<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Au trecut 105 ani de la acea toamn\u0103 friguroas\u0103 de \u00eenceput de secol XX, c\u00e2nd Lev Nikolaevici Tolstoi a fugit din paradisul s\u0103u de la Iasnaia Poliana, eveniment care a zguduit nu doar Rusia, ci \u00eentreaga lume. Ziarul \u015etiri din Odesa se adresa astfel familiei \u015fi prietenilor marelui scriitor: \u201eNu-l c\u0103uta\u0163i! El nu-i al dumneavoastr\u0103,… Cite\u0219te mai mult »Fuga spre cer<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[13029,6717],"class_list":["post-24749","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-fuga-de-la-iasnaia-poliana","tag-lev-nikolaevici-tolstoi"],"views":1082,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24749","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=24749"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24749\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":24750,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24749\/revisions\/24750"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=24749"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=24749"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=24749"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}