{"id":24736,"date":"2015-10-25T09:31:15","date_gmt":"2015-10-25T07:31:15","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=24736"},"modified":"2015-10-25T09:31:45","modified_gmt":"2015-10-25T07:31:45","slug":"editorialele-din-litere-ale-lui-tudor-cristea","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/editorialele-din-litere-ale-lui-tudor-cristea\/","title":{"rendered":"Editorialele din „Litere” ale lui Tudor Cristea"},"content":{"rendered":"

Mihai Stan, Tudor Cristea, \u201eLitere\u201c. Istoria unei reviste de cultur\u0103 d\u00e2mbovi\u0163ene (2000\u20132015)<\/em>, Editura Semne, Bucure\u015fti, 2015, 472 p. + foto<\/strong><\/p><\/blockquote>\n

La jum\u0103tatea acestui an, Societatea Scriitorilor T\u00e2rgovi\u015fteni a publicat lucrarea \u201eLitere\u201c. Istoria unei reviste de cultur\u0103 d\u00e2mbovi\u0163ene (2000\u20132015) semnat\u0103 de Mihai Stan, redactor-\u015fef, \u015fi Tudor Cristea, director al revistei. Litere, care a fost \u015fi a r\u0103mas un proiect al celui de al doilea, a ap\u0103rut ini\u0163ial, timp de un an \u015fi jum\u0103tate, la G\u0103e\u015fti, dup\u0103 care \u015fi-a creat o nou\u0103 redac\u0163ie la T\u00e2rgovi\u015fte, unde este \u015fi tip\u0103rit\u0103 de Editura Bibliotheca, \u00een fine \u015fi o alt\u0103 redac\u0163ie, a treia, la Chi\u015fin\u0103u, a creat o mi\u015fcare cultural\u0103 la T\u00e2rgovi\u015fte.
\nNu facem \u00een aceste \u00eensemn\u0103ri o prezentare a revistei, ci a prezen\u0163ei \u00een ea a lui Tudor Cristea, al c\u0103rui nume se \u00eent\u00e2lne\u015fte la o multitudine de rubrici: Accent, Actualitatea clasicilor, Istorie literar\u0103, Memento, O carte \u00een dezbatere, Radiografii, Reac\u0163ii, Reevalu\u0103ri, Remember, Revista revistelor, Lector, Revizuiri, Revizuiri literare, Starea poeziei \u015fi \u015ecoala d\u00e2mbovi\u0163ean\u0103. Am spune c\u0103 cele mai reprezentative sunt colabor\u0103rile sale la rubricile \u201ecronica literar\u0103\u201c \u015fi \u201eeditorial\u201c, la aceasta din urm\u0103 numele s\u0103u lipsind, \u00een cele 182 de numere c\u00e2te a avut revista p\u00e2n\u0103 la momentul aniversar din 2015, doar de c\u00e2teva ori, c\u00e2nd pagina \u00eent\u00e2i a fost consacrat\u0103 unor momente aniversare eminesciene.
\nFormatul liliputan al revistei, asem\u0103n\u0103tor Biletelor de papagal ale lui Tudor Arghezi, a fost impus de s\u0103r\u0103cia \u00een care s-a zb\u0103tut revista, dar a convenit, pe de alt\u0103 parte, scrisului lui Tudor Cristea, scurt \u015fi \u00eendesat, brevilocvent, care refuz\u0103 \u201emonumentalitatea greoaie\u201c.
\nEste foarte atent la modul cum sunt trata\u0163i clasicii, \u00een primul r\u00e2nd Eminescu, la faptul c\u0103, de exemplu, \u00eemplinirea a 120 de ani de la moartea sa a trecut aproape neobservat\u0103. C\u00e2nd totu\u015fi nu sunt uitate data de na\u015ftere \u015fi cea a decesului poetului, nu \u00eei este analizat\u0103 opera, ci sunt prilejuri de a-l cobor\u00ee pe poet de pe soclu: \u201eOameni serio\u015fi au ajuns s\u0103 vorbeasc\u0103 sfios \u015fi aproape conspirativ despre poet. E la mod\u0103 acum s\u0103 spui, pe data de 15 ianuarie, c\u0103 Eminescu a murit nebun, c\u0103 a fost asasinat politic sau s\u0103-i publici, \u00eenso\u0163it de comentariile insidioase \u015fi inculte ale unor ilu\u015ftri anonimi, care citeaz\u0103 al\u0163i ilu\u015ftri anonimi, obraznici \u015fi neciti\u0163i, poeziile licen\u0163ioase. (…) Teama de Eminescu e teama de seriozitate \u015fi de adev\u0103r\u201c. \u00cen editorialul \u00cen l\u0103turi (2014, 1\u20132), care preia cum se vede sintagma maiorescian\u0103, denun\u0163\u0103 interpret\u0103rile aiuritoare, abord\u0103rile mutilante, deform\u0103rile poeziei marelui clasic. \u00cen ianuarie 2002, c\u00e2nd s-au \u00eemplinit dou\u0103 secole de la na\u015fterea lui Ion Heliade R\u0103dulescu, regret\u0103 c\u0103 aniversarea a ratat prilejul de a fi reamintit meritul s\u0103u \u00een domeniul \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului, presei, \u00een \u00eentemeierea literaturii rom\u00e2ne, de a-i fi reamintite marile poeme, vigoarea pamfletar\u0103. Totu\u015fi, ad\u0103ug\u0103m noi, momentul aniversar amintit a fost marcat de un eveniment editorial de mare \u0163inut\u0103, Ion Heliade R\u0103dulescu, Opere, I\u2013II, edi\u0163ie \u00eengrijit\u0103 de Mircea Anghelescu, ap\u0103rut\u0103 \u00een colec\u0163ia \u201eOpere fundamentale\u201c, coordonat\u0103 de acad. Eugen Simion. Men\u0163ion\u0103m \u015fi sesiunea omagial\u0103 de la Academia Rom\u00e2n\u0103 (14 ianuarie), \u00een cadrul c\u0103reia acad. Eugen Simion a rostit cuv\u00e2ntarea Primul pre\u015fedinte al Academiei Rom\u00e2ne, ap\u0103rut\u0103 \u00een Academica (2002, nr. 3), de asemenea articolul aceluia\u015fi academician, Ion Heliade R\u0103dulescu, din Caiete critice (2002, nr. 1\u20132). C\u00e2nd editorialistul scrie despre I.L. Caragiale, compar\u0103 personajele sale cu lumea postdecembrist\u0103, raportare care \u00eei favorizeaz\u0103 pe cei dint\u00e2i: \u201eTr\u0103im \u00eentr-o \u0163ar\u0103 (european\u0103 sau ba) de Mitici \u015fi de mofturi \u00een care a-l evoca pe Caragiale a devenit o obsesie. De\u015fi, nu o dat\u0103, lumea lui Caragiale e mai onorabil\u0103 dec\u00e2t a noastr\u0103. Ca\u0163avencii lui sunt mai pondera\u0163i ca ai no\u015ftri, Zoe r\u0103m\u00e2ne, totu\u015fi, o mare doamn\u0103 pe l\u00e2ng\u0103 at\u00e2tea farfuze cu aere de vip care b\u00e2ntuie sticla, Farfuridi e mai cult, mai coerent \u015fi mai cinstit dec\u00e2t jum\u0103tate din oratorii politici de azi, Ric\u0103 Venturianu mai are ceva ru\u015fine, iar Mitic\u0103, bucure\u015fteanul par excellence, are un haz autentic. O \u0163ar\u0103 \u00een care lumea se ocup\u0103 p\u00e2n\u0103 la nebunie de nimicuri, \u00een care intrigile politice sau amoroase n-au nicio m\u0103re\u0163ie, \u00een care orice lucru serios e supus deriziunii, unde p\u00e2n\u0103 \u015fi moartea devine un banc de prost gust. O \u0163ar\u0103 \u00een care toat\u0103 lumea fuge, ca dracul de t\u0103m\u00e2ie, de biblioteci \u015fi unde orice n\u0103t\u0103r\u0103u te poate lua \u00een r\u00e2s dac\u0103 exprimi o idee mai serioas\u0103, dac\u0103 nu r\u00e2zi ca prostul, dac\u0103 nu-\u0163i dai poalele peste cap, \u015fi mai ales dac\u0103 \u00eendr\u0103zne\u015fti s\u0103 afirmi c\u0103 ar mai fi nevoie de modele (\u00een afara celor de doi bani, care te agaseaz\u0103, cotidian, p\u00e2n\u0103 la pierderea min\u0163ii \u015fi a controlului, de cum ape\u015fi pe telecomand\u0103, pe maus sau de cum deschizi un ziar). Ori dac\u0103 mai crezi (Doamne fere\u015fte!) \u00een mituri\u201c. \u00cen 2004 remarc\u0103 \u201erelativa discre\u0163ie\u201c cu care au fost celebra\u0163i cei 120 de ani de la na\u015fterea lui Al. Macedonski. Profit\u0103 de aceast\u0103 ocazie pentru a propune ca faimoasa epigram\u0103 \u00eempotriva lui Eminescu s\u0103 fie contextualizat\u0103, \u015fi s\u0103 se accepte c\u0103 deosebirea dintre cei doi poe\u0163i a fost structural\u0103, temperamental\u0103, poetul Nop\u0163ilor fiind un altfel de romantic. \u00cen 2010, c\u00e2nd s-au \u00eemplinit 120 de ani de la moartea lui Vasile Alecsandri, constat\u0103 c\u0103 momentul comemorativ s-a consumat \u201e\u00eentr-un deplin anonimat\u201c, autorul fiind considerat ast\u0103zi \u201eun caz clasat\u201c, situa\u0163ie profund nedreapt\u0103 pentru c\u0103 dac\u0103 acesta \u201ea fost nu neap\u0103rat un scriitor mare, a fost unul important\u201c. De un tratament deosebit nu s-au bucurat scriitori mai aproape de noi. \u00cen decembrie 2003, c\u00e2nd s-au \u00eemplinit dou\u0103 decenii de la moartea lui Nichita St\u0103nescu, un jurnalist a scris c\u0103 poetul a fost \u201eo persoan\u0103 detestabil\u0103, un ling\u0103u comunist, un be\u0163iv \u015fi un autor de dou\u0103 parale\u201c. Altcineva a publicat un articol intitulat Geniu sau aburi alcoolici?
\nLa Litere este cultivat\u0103, cu pre\u0163uire \u015fi m\u00e2ndrie, amintirea lui \u015eerban Cioculescu \u015fi a lui Vladimir Streinu, care au fost profesori la G\u0103e\u015fti \u015fi au g\u00e2ndit acolo apari\u0163ia revistei Kalende. Studentul Tudor Cristea a avut \u015fansa s\u0103-l aib\u0103 profesor pe \u015eerban Cioculescu la Facultatea de Limba \u015fi Literatura Roman\u0103 din Bucure\u015fti: \u201eIntra, prin el, \u00een amfiteatrul Odobescu, o parte din vraja epocii interbelice, pe care o (re)descopeream fascina\u0163i \u00een acei ani. Am avut \u015fansa de a urm\u0103ri nu doar savurosul s\u0103u curs, dar \u015fi pe aceea de a face \u00eempreun\u0103 un seminar \u00een anul al V-lea, privind rela\u0163ia biografie-fic\u0163iune \u00een proza rom\u00e2n\u0103. I-am sesizat erudi\u0163ia \u015fi am deprins de la el lucrul cu textul \u015fi obi\u015fnuin\u0163a de a nu vorbi despre ceea ce n-ai citit (principiu neglijat, vai, de at\u00e2\u0163ia comentatori de literatur\u0103). Am gustat umorul s\u0103u nu o dat\u0103 acid \u015fi am \u00een\u0163eles chiar de ce era supranumit \u00ab\u015eerban cel R\u0103u\u00bb cu toate c\u0103 era, sau m\u0103car dorea s\u0103 fie \u00eentotdeauna \u00ab\u015eerban cel Drept\u00bb\u201c. \u00cen 2005, c\u00e2nd se \u00eemplineau 35 de ani de la moartea lui Vladimir Streinu, a ap\u0103rut, \u00een jurnalul Monic\u0103i Lovinescu pe anii 1996-1997, p\u0103rerea c\u0103 Vladimir Streinu a fost informator al Securit\u0103\u0163ii, preluat\u0103, \u00een Rom\u00e2nia literar\u0103 de un \u201eprocuror moral\u201c, informa\u0163ie fals\u0103, pe care Tudor Cristea o combate baz\u00e2ndu-se pe cercet\u0103rile Ioanei Diaconescu \u015fi ale fiicei scriitorului, Ileana Iordache, care au depus m\u0103rturie c\u0103 scriitorul n-a semnat vreo informa\u0163ie. Dup\u0103 un deceniu, \u00een editorialul Poezia criticului, critica poetului, observ\u0103, pornind de la cele dou\u0103 domenii \u00een care s-a afirmat Vladimir Streinu, c\u0103 acesta \u201eexprim\u0103, \u00een realitate, at\u00e2t \u00een poezie, c\u00e2t \u015fi \u00een crea\u0163ia critic\u0103, dar \u00eentotdeauna cu alte mijloace, aceea\u015fi fr\u0103m\u00e2ntare uman\u0103 \u015fi creatoare \u015fi acelea\u015fi aspira\u0163ii c\u0103tre plenitudinea tr\u0103irii, a experien\u0163ei intelectuale \u015fi suflete\u015fti sau chiar c\u0103tre idealitate \u015fi absolut\u201c. Alte editoriale sunt consacrate unor personalit\u0103\u0163i care au dat legitimitate \u015fi prestigiu revistei Litere, precum Mircea Horia Simionescu, \u201eo natur\u0103 borgesian\u0103\u201c, care, \u00een proza sa, printr-o pluralitate de tehnici \u015fi mecanisme ale reprezent\u0103rii, prin cli\u015fee \u015fi locuri comune (…) \u00ee\u015fi asum\u0103 drama de fic\u0163ionar\u201c, Alexandru George, acesta fiind \u201eom de mod\u0103 veche, specie tot mai rar\u0103\u201c, \u201eun om care face totul temeinic \u015fi se confund\u0103 cu ceea ce face\u201c, Barbu Cioculescu, care, comparat cu tat\u0103l s\u0103u, \u201e\u00een ciuda vizibilei deosebiri temperamentale, fiul are, ca \u015fi tat\u0103l, structura interioar\u0103 a unui \u00eenving\u0103tor\u201c.
\nAutorul editorialelor ar fi dorit ca \u015fi \u00een cadrul lor s\u0103 se ocupe doar de literatur\u0103 \u015fi cultur\u0103, \u00eens\u0103, a realizat \u00eendat\u0103 c\u0103 \u201enu tr\u0103im \u00eentr-o societate normal\u0103, astfel \u00eenc\u00e2t, \u00een multe domenii, lucrurile sunt deturnate, \u00eendep\u0103rtate de rostul lor, realitatea intr\u0103 brutal \u00een fic\u0163iune, d\u00e2ndu-i un bob\u00e2rnac, dac\u0103 nu cumva \u015fi un \u015fut \u00een dos\u201c. S-a sim\u0163it deci dator s\u0103 reflecte \u00een editorialele sale \u015fi aceste deturn\u0103ri din societatea rom\u00e2neasc\u0103 postdecembrist\u0103, a fost constr\u00e2ns s\u0103 scrie \u015fi despre: presa senza\u0163ionalist\u0103 de prost gust, \u201ehaosul generalizat care ar fi comic daca n-ar fi tragic\u201c, \u201efrenezia europenist\u0103-americanist\u0103\u201c, escaladarea pung\u0103\u015fiei, televiziunea, care, \u201edezvoltat\u0103 exploziv, m\u0103n\u00e2nc\u0103 dintr-o h\u0103p\u0103ial\u0103 \u015fi cinematograful, \u015fi literatura\u201c, impostura intelectual\u0103, slabul apetit pentru lectur\u0103, criza literaturii \u015fi a societ\u0103\u0163ii rom\u00e2ne\u015fti, scumpetea c\u0103r\u0163ilor, num\u0103rul mare al grafomanilor, divertismentul la televizor, kitschul, literatura online \u015f.a.
\nProfesor la colegiul \u201eVladimir Streinu\u201c din G\u0103e\u015fti, Tudor Cristea denun\u0163\u0103, \u00een mai multe editoriale, tarele \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului rom\u00e2nesc din ultimul sfert de secol: a\u015fa-zisa reform\u0103 despre care scrie, \u00een 2005, c\u0103 este o cacealma, principala caren\u0163\u0103 a acesteia v\u0103z\u00e2nd-o \u00een instabilitatea proiectelor, abandonarea lor la fiecare \u00eensc\u0103unare de nou ministru; programele \u015fi manualele noastre alternative, \u00eentocmite \u00een grab\u0103 \u015fi cu o lips\u0103 de competen\u0163\u0103 strig\u0103toare la cer, tind s\u0103-i transforme pe elevi \u00een \u201eni\u015fte mici naratologi, tot \u00eentreb\u00e2ndu-i (\u00een spiritul delimit\u0103rilor din Arca lui Noe, simplist \u00een\u0163elese \u00eens\u0103) cum este romanul (basmul, povestirea, nuvela, poemul) \u015fi mai deloc ce vrea s\u0103 spun\u0103 el\u201c; robotizarea elevilor, care \u201enu citesc deloc, nu sunt capabili s\u0103 exprime nimic personal, debiteaz\u0103 idei de-a gata, iar noi pretindem c\u0103-i preg\u0103tim pentru a \u00een\u0163elege operele literare pe care le vor citi de-a lungul vie\u0163ii. Aiurea!\u201c Are explica\u0163ie \u015fi pentru rezultatele slabe la bacalaureat: \u201ePrimul motiv ar fi \u015fi, mai ales, dificultatea programelor \u015fcolare, coroborate cu lipsa de adecvare a acestora la nivelul intelectual al diverselor categorii de elevi\u201c. \u00cen 2002, \u00een urma rezultatelor la concursul de ocupare a unei catedre \u00een \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt, a semnalat \u015fi scandaloasa retribuire a cadrelor didactice: \u201eEste urmarea salariilor de batjocur\u0103 din \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt, care \u00eei \u00eendep\u0103rteaz\u0103 pe tinerii de valoare din acest domeniu\u201c. Vorbe valabile, din p\u0103cate, \u015fi azi.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Mihai Stan, Tudor Cristea, \u201eLitere\u201c. Istoria unei reviste de cultur\u0103 d\u00e2mbovi\u0163ene (2000\u20132015), Editura Semne, Bucure\u015fti, 2015, 472 p. + foto La jum\u0103tatea acestui an, Societatea Scriitorilor T\u00e2rgovi\u015fteni a publicat lucrarea \u201eLitere\u201c. Istoria unei reviste de cultur\u0103 d\u00e2mbovi\u0163ene (2000\u20132015) semnat\u0103 de Mihai Stan, redactor-\u015fef, \u015fi Tudor Cristea, director al revistei. Litere, care a fost \u015fi a… Cite\u0219te mai mult »Editorialele din „Litere” ale lui Tudor Cristea<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[15208,15207,8672],"class_list":["post-24736","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-litere","tag-mihai-stan","tag-tudor-cristea"],"views":1008,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24736","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=24736"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24736\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":24739,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24736\/revisions\/24739"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=24736"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=24736"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=24736"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}