{"id":24730,"date":"2015-10-25T09:26:48","date_gmt":"2015-10-25T07:26:48","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=24730"},"modified":"2015-10-25T09:26:48","modified_gmt":"2015-10-25T07:26:48","slug":"cioran-imberbul","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/cioran-imberbul\/","title":{"rendered":"Cioran, imberbul"},"content":{"rendered":"

Eugen Simion, Cioran. O mitologie a nedes\u0103v\u00e2r\u015firilor<\/em>, Editura Tracus Arte, Bucure\u015fti, 2014, 514 p.<\/strong><\/p><\/blockquote>\n

 
\nDe\u015fi a ap\u0103rut deja de un an, cea mai recent\u0103 carte a lui Eugen Simion, o monografie dedicat\u0103 lui Emil Cioran, a r\u0103mas aproape f\u0103r\u0103 receptare \u2013 asta dac\u0103 excludem, desigur, premiul Observatorului cultural pentru cartea de critic\u0103 a anului. Lipsa de interes a c\u00e2mpului cultural rom\u00e2nesc e cu at\u00e2t mai de ne\u00een\u0163eles, cu c\u00e2t cartea de fa\u0163\u0103 reintroduce \u00een circula\u0163ie texte cioraniene abandonate \u00een publicistic\u0103, dar \u015fi scrisori de tinere\u0163e, toate, cuprinse \u00een dou\u0103 volume de Opere\u00a0 \u00eengrijite de Marin Diaconu \u015fi editate sub egida Academiei Rom\u00e2ne \u00een 2012. Nu voi intra \u00een detaliile \u201escandalului\u201c din jurul acestei edi\u0163ii \u2013 contestat\u0103 de editura Humanitas, care reclam\u0103 drepturi de gestionare a oric\u0103rui text cioranian ap\u0103rut \u00een limba rom\u00e2n\u0103 \u2013, rezum\u00e2ndu-m\u0103 la a constata doar c\u0103 ea n-a intrat \u00een circuitul public al difuz\u0103rii. A\u015fa \u00eenc\u00e2t se poate spune c\u0103 volumul de 500 de pagini al lui Eugen Simion, ap\u0103rut ulterior edi\u0163iei \u015fi pornind de la reflec\u0163ia din jurul acesteia, o \u201eprefa\u0163eaz\u0103\u201c totu\u015fi \u015fi o introduce oblic \u00een circuitul de idei al actualit\u0103\u0163ii.
\nLipsa de interes poate fi pus\u0103, cred, pe seama dublei dificult\u0103\u0163i de a-l mai reinterpreta pe Cioran azi, de care autorul monografiei de fa\u0163\u0103 este el \u00eensu\u015fi con\u015ftient. Pe de o parte, e vorba de o dificultate de situare \u015fi de atitudine \u2013 c\u0103reia nu pu\u0163ini dintre comentatorii postdecembri\u015fti i-au c\u0103zut prad\u0103. Fie c\u0103 s-au dovedit cioranieni f\u0103r\u0103 discern\u0103m\u00e2nt, f\u0103c\u00e2nd apologia interbelicului ca miraj absolut al Culturii, fie c\u0103 au diabolizat opera filozofului pornind de la op\u0163iunile politice de tinere\u0163e, majoritatea criticilor n-au reu\u015fit s\u0103-\u015fi p\u0103streze distan\u0163a. Pe de alt\u0103 parte, e vorba de o dificultate epistemologic\u0103, ce deriv\u0103 din caracterul fragmentar \u015fi contradictoriu al scrierilor filozofului autoexilat. \u00cen ce tip de discurs s\u0103 livrezi opera lui Cioran din moment ce autorul \u00eensu\u015fi se contrazice nu doar de la o etap\u0103 la alta, ci, uneori, de la o fraz\u0103 la alta, resping\u00e2nd cu bun\u0103 \u015ftiin\u0163\u0103 \u201eformele\u201c, \u201esistemele\u201c, doctrinele de orice tip?
\nF\u0103r\u0103 a face mare caz de aceste dificult\u0103\u0163i, Eugen Simion le tematizeaz\u0103 \u00eentr-un interesant eseu despre filozofia lui Cioran. Probabil c\u0103 cea mai adecvat\u0103 premis\u0103 de la care poate porni un comentator \u2013 \u015fi f\u0103r\u0103 de care alunecarea \u00een excesele men\u0163ionate mai sus e aproape sigur\u0103 \u2013 r\u0103m\u00e2ne aceea c\u0103 \u201eCioran nu este un ideolog pe termen lung, convingerile lui \u00een acest plan sunt scurte, numai \u00eendoielile, nelini\u015ftile, descuraj\u0103rile, spaimele sunt lungi, inepuizabile, autoritare\u201c. De aceea, Eugen Simion prefer\u0103, la r\u00e2ndu-i, unei critici \u00eencheiate regulamentar la to\u0163i nasturii, un discurs eseistic \u015fi problematizant, gata s\u0103 \u00eenglobeze toate contradic\u0163iile cioraniene \u015fi s\u0103 le explice cu o distan\u0163\u0103 sf\u0103toas\u0103, de critic care a v\u0103zut \u015fi a citit multe.
\nAceast\u0103 privire de la altitudine nu \u00eenseamn\u0103, \u00eens\u0103, nici reticen\u0163\u0103 de a cobor\u00ee \u00een particularit\u0103\u0163ile scrisului lui Cioran, nici je m\u2019en fichism fa\u0163\u0103 de afirma\u0163iile scandaloase ale filozofului. Dimpotriv\u0103. Eugen Simion citeaz\u0103 \u015fi taxeaz\u0103 prompt ie\u015firile din decor sau afirma\u0163iile nefondate, acuz\u00e2nd \u201eabera\u0163iile politice\u201c din Schimbarea la fa\u0163\u0103 a Rom\u00e2niei \u2013 \u015fi nu numai. \u201eNu-i totu\u015fi paradoxal s\u0103 vindeci o cultur\u0103 \u00een deriv\u0103 prin terapeutica barbariei, haosului lichid\u0103rii totale?\u201c se \u00eentreab\u0103 criticul, care denun\u0163\u0103 nu doar \u201eapologia barbariei\u201c sau articolele \u201edespre Hitler, despre C\u0103pitan, despre cultul for\u0163ei \u015fi ethosul eroic\u201c, ci \u015fi \u00eencercarea ulterioar\u0103 a filozofului de a-\u015fi falsifica parcursul intelectual prin eliminarea din c\u0103r\u0163ile sale rom\u00e2ne\u015fti a pasajelor incomode: \u201eO opera\u0163ie discutabil\u0103, orwellian\u0103, pentru c\u0103 este inutil s\u0103 rescriem istoria \u00een func\u0163ie de interesele \u015fi regretele, vinov\u0103\u0163iile prezente. Istoria este a\u015fa cum este \u015fi trebuie reconstituit\u0103 cu elementele ei reale, cu toate elementele constitutive\u201c. Cu toate acestea, \u201eeste inutil s\u0103-l comba\u0163i pe Cioran\u201c. A\u015fa \u00eenc\u00e2t unei polemici la \u00eendem\u00e2n\u0103, criticul \u00eei opune o lectur\u0103 comprehensiv\u0103 \u2013 simpatetic\u0103, pe alocuri \u2013, dar care nu de pu\u0163ine ori se \u00ee\u015fi propune s\u0103-l citeasc\u0103 pe Cioran malgr\u00e9 soi. Probabil c\u0103 aceast\u0103 lectur\u0103 \u00een r\u0103sp\u0103r, nuan\u0163at\u0103 \u015fi stenic\u0103 \u00een acela\u015fi timp, este principala calitate a volumului.
\nA\u015fadar: \u00een loc s\u0103-l deconstruiasc\u0103 pur \u015fi simplu, criticul prefer\u0103 s\u0103 coboare spre originea nelini\u015ftilor \u015fi a contradic\u0163iilor cioraniene, insist\u00e2nd asupra textelor de tinere\u0163e, fie c\u0103 e vorba de prime \u00eencerc\u0103ri publicistice sau de coresponden\u0163\u0103. Operele recent reunite \u00een cele dou\u0103 volume de aproape 3000 de pagini reflect\u0103, cum altfel, un june paradoxal, care \u201emerge la bordel cu Critica ra\u0163iunii \u00een buzunar\u201c, dar al c\u0103rui \u00eentreg vocabular tematic se formeaz\u0103 acum. Eugen Simion \u00eei reface bibliografia esen\u0163ial\u0103 (\u201eNietzsche, Dostoievski, Shakespeare, Bach, Pascal, \u015eestov \u015fi\u2026cam at\u00e2t\u201c.), \u00eei stabile\u015fte simpatiile (pu\u0163ine) \u015fi idiosincraziile culturale sau \u00eei taxeaz\u0103 derapajele, cu mina unui \u00een\u0163elept care ia act u\u015for amuzat de n\u00e2zb\u00e2tiile unui nepot dotat, dar necopt.\u00a0 Faptul c\u0103 Cioran se trage de \u015fireturi, la nici dou\u0103zeci de ani, cu figuri consacrate ale culturii umanit\u0103\u0163ii \u2013 \u201ediscut\u0103 f\u0103r\u0103 timiditate cu Luther \u015fi corijeaz\u0103 pe Maritain, admite, dar mai ales nu admite pe protestan\u0163i\u201c etc. \u2013 echivaleaz\u0103, totu\u015fi, cu un extraordinar antrenament pentru \u201econstruirea unui stil personal\u201c. Cartea lui Eugen Simion, care s-ar fi putut intitula \u015fi T\u00e2n\u0103rul Cioran, surprinde exemplar tot acest joc de vestiar \u2013 amestec de precocitate intelectual\u0103 \u015fi de fanfaronad\u0103 pur\u0103 \u2013, \u00een care t\u00e2n\u0103rul \u00ee\u015fi \u00eencordeaz\u0103 mu\u015fchii filozofici \u00een fa\u0163a unor adversari reali sau doar inventa\u0163i bibliografic. \u201eC\u00e2t de profund\u0103 \u015fi c\u00e2t de intens\u0103 poate fi experien\u0163a spiritual\u0103 a unui adolescent?\u201c, se \u00eentreab\u0103 criticul, care se vede nevoit \u00eens\u0103 s\u0103 inventarieze, \u00eenc\u0103 din primele \u00eencerc\u0103ri eseistice ale lui Cioran, obsesiile majore: ne\u00eencrederea fa\u0163\u0103 de forme, categorii sau concepte, diatriba \u00eempotriva teoriilor evolu\u0163ioniste, predilec\u0163ia pentru solu\u0163ia colectivist\u0103, aplecarea spre extremism \u015f.a.m.d. Ceea ce \u00eenseamn\u0103 c\u0103 filozoful avea dreptate, \u00eentr-un fel, s\u0103 noteze c\u0103 tot ceea ce \u015ftie la 60 de ani aflase deja la 20 \u015fi c\u0103 intervalul dintre cele dou\u0103 v\u00e2rste n-a reprezentat dec\u00e2t un imens exerci\u0163iu de verificare.
\nPe m\u0103sur\u0103 ce avans\u0103m \u00een volum, a\u015fadar, aventurierul-filozof care respinge juvenil pe toat\u0103 lumea \u015fi care-\u015fi face din tema suferin\u0163ei o masc\u0103 neverosimil\u0103 devine un \u201emare moralist\u201c, gata s\u0103 invectiveze \u00eentregul univers, cum \u00eei place lui Eugen Simion s\u0103 repete. Din punct de vedere al ideilor nu se poate vorbi despre o evolu\u0163ie foarte clar\u0103 \u00een scrierile lui Cioran, care r\u0103m\u00e2ne refractar cristaliz\u0103rii \u015fi sintezei p\u00e2n\u0103 la b\u0103tr\u00e2ne\u0163e. \u00cen schimb, ceva se modific\u0103 \u00een mod fundamental, observ\u0103 criticul: retorica. \u00centr-un pasaj plastic, Simion surprinde paradoxul central al scrierilor cioraniene (sau s\u0103-i spunem metaparadox, din moment ce el sub\u00eentinde \u015fi micile contradic\u0163ii de moment ale frazei eseistului?): \u201eC\u00e2nd \u00eei cite\u015fti la r\u00e2nd c\u0103r\u0163ile \u015fi articolele r\u0103mase \u00een pres\u0103, observi c\u0103 temele, fantasmele, angoasele revin ca anotimpurile, \u00eentr-un discurs din ce \u00een ce mai apocaliptic \u015fi, \u00een acela\u015fi timp, din ce \u00een ce mai sclipitor, mai bine lucrat\u2026 O curs\u0103 \u00eentr-adev\u0103r lung\u0103, paradoxal\u0103, \u00een care nega\u0163ia se \u00eembrac\u0103 \u00een haine somptuoase ca pentru bal \u00eentr-o Vien\u0103 imperial\u0103\u201c. Or, apocalipticul \u00een haine de lux \u00eencepe s\u0103 submineze din interior apocalipticul \u00een sine.
\n\u00cen general, aceast\u0103 \u00eentindere la maxim a coardei ideilor prin retoric\u0103 nu e dec\u00e2t mecanismul prin care acestea se \u00eembl\u00e2nzesc, reconvertite estetic. Oric\u00e2t de radical ar p\u0103rea Cioran \u00een cele mai multe cazuri, Eugen Simion se \u00eenc\u0103p\u0103\u0163\u00e2neaz\u0103 s\u0103-i identifice polemic nuan\u0163ele. O mitologie a nedes\u0103v\u00e2r\u015firilor e, \u00een primul r\u00e2nd, cartea unui Cioran nuan\u0163at, ascuns mereu \u00een relieful personalit\u0103\u0163ii neconcesive. Astfel, diatriba \u00eempotriva culturii rom\u00e2ne \u00een \u00eentregul ei e rev\u0103zut\u0103 de critic prin filtrul adeziunii cvasimistice fa\u0163\u0103 de Rug\u0103ciunea unui dac a lui Eminescu, iar mult tr\u00e2mbi\u0163ata antipatie fa\u0163\u0103 de \u201eturi\u015ftii rom\u00e2ni\u201c la Paris devine discutabil\u0103 prin reconstituirea leg\u0103turii cu \u201efratele Noica\u201c; \u00eensu\u015fi dispre\u0163ul fa\u0163\u0103 de periferia natal\u0103 se reconverte\u015fte simbolic \u00een mitul copil\u0103riei paradisiace: \u201eMitologia sa calomniaz\u0103 toate miturile, mai pu\u0163in mitul copil\u0103riei fericite, partea lui de paradis. Unica, \u00een fond\u201c. Tot \u00een acela\u015fi sens, criticul observ\u0103 un fapt demn de re\u0163inut: dac\u0103 g\u00e2ndirea lui Cioran nu comport\u0103 a\u015fezarea \u00eentr-un sistem (\u00een care s\u0103 se poat\u0103 distinge exact originea \u015fi evolu\u0163ia ideilor), \u00een schimb, ritmul public\u0103rii c\u0103r\u0163ilor sale dinainte de plecarea \u00een Fran\u0163a urmeaz\u0103 un tangaj foarte interesant, derivat din alternarea unei c\u0103r\u0163i a \u201edisper\u0103rii\u201c cu una a \u201emelancoliei\u201c, \u201eie\u015fit\u0103 din oboseala unui spirit mult prea solicitat\u201c. \u00cen acest sens, Pe
\nculmile disper\u0103rii face pereche cu Cartea am\u0103girilor, \u00een timp ce Lacrimi \u015fi sfin\u0163i mai tempereaz\u0103 pu\u0163in tonul din Schimbarea la fa\u0163\u0103 a Rom\u00e2niei\u2026
\n\u201eDomesticit\u201c \u00eentr-o oarecare m\u0103sur\u0103 de lectura lui Eugen Simion (care vede \u00een el un moralist dublat de un elegiac), Cioran nu mai e \u201estr\u0103inul\u201c absolut al culturii rom\u00e2ne, a\u015fa cum s-a recomandat \u00eenc\u0103 de la \u00eenceput. Aceea\u015fi tehnic\u0103 a lecturii \u00e0 rebours face ca diatriba religioas\u0103 din Lacrimi \u015fi sfin\u0163i s\u0103 se apropie de \u201eapoteoza negativ\u0103\u201c arghezian\u0103, ca mitizarea spa\u0163iului natal s\u0103 dob\u00e2ndeasc\u0103 un \u201ece\u201c blagian\u201c, sau elogiul sincroniz\u0103rii cu Occidentul din articolele de tinere\u0163e s\u0103 \u00eent\u00e2lneasc\u0103 lovinescianismul.
\nDincolo de prospe\u0163imea stilistic\u0103 a c\u0103r\u0163ii \u2013 Eugen Simion n-a mai avut de la Fic\u0163iunea jurnalului intim o asemenea poft\u0103 de scris \u2013, O mitologie a nedes\u0103v\u00e2r\u015firilor redeschide cazul Cioran spre un c\u00e2mp de rela\u0163ii \u015fi afinit\u0103\u0163i culturale considerat, \u00een general, \u00eenchis definitiv.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Eugen Simion, Cioran. O mitologie a nedes\u0103v\u00e2r\u015firilor, Editura Tracus Arte, Bucure\u015fti, 2014, 514 p.   De\u015fi a ap\u0103rut deja de un an, cea mai recent\u0103 carte a lui Eugen Simion, o monografie dedicat\u0103 lui Emil Cioran, a r\u0103mas aproape f\u0103r\u0103 receptare \u2013 asta dac\u0103 excludem, desigur, premiul Observatorului cultural pentru cartea de critic\u0103 a anului.… Cite\u0219te mai mult »Cioran, imberbul<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[12979,1141],"class_list":["post-24730","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-cioran-o-mitologie-a-nedesavarsirilor","tag-eugen-simion"],"views":1227,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24730","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=24730"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24730\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":24731,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24730\/revisions\/24731"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=24730"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=24730"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=24730"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}