{"id":24724,"date":"2015-10-25T09:21:46","date_gmt":"2015-10-25T07:21:46","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=24724"},"modified":"2015-10-25T09:21:46","modified_gmt":"2015-10-25T07:21:46","slug":"elemente-de-inumanism","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/elemente-de-inumanism\/","title":{"rendered":"Elemente de inumanism"},"content":{"rendered":"<p><strong>1. Neomul cioranian <\/strong><\/p>\n<p>\u00cen prima sa carte, Pe culmile disper\u0103rii (1934), Emil Cioran elaboreaz\u0103, \u00een stilul s\u0103u ambiguu \u015fi liric, defini\u0163ia unui nou concept, cel al neomului:<\/p>\n<p>\u201e\u00centre oameni exist\u0103 unii care n-au dep\u0103\u015fit cu mult forma de existen\u0163\u0103 animal\u0103 sau de plant\u0103. Este natural ca ei s\u0103 doreasc\u0103 \u015fi s\u0103 admire fenomenul om. Dar acei care cunosc ce \u00eenseamn\u0103 a fi om caut\u0103 s\u0103 devin\u0103 orice, numai om nu&#8230; C\u0103ci dac\u0103 diferen\u0163a dintre om \u015fi animal rezid\u0103 \u00een faptul c\u0103 animalul nu poate fi dec\u00e2t animal, pe c\u00e2nd omul poate fi neom, adic\u0103 altceva dec\u00e2t el \u00eensu\u015fi \u2013 atunci eu sunt un neom.\u201c<br \/>\nCioran pare s\u0103 spun\u0103 c\u0103 exist\u0103 fiin\u0163e subdezvoltate, care \u00eenc\u0103 n-au ajuns la nivelul umanit\u0103\u0163ii. M\u00e2ndria de a fi om ar putea fi un simptom al fiin\u0163elor inferioare, care \u00ee\u015fi venereaz\u0103 propriul deficit. Exager\u00e2nd, Cioran observ\u0103 c\u0103 ace\u015fti oameni n-au dep\u0103\u015fit nivelul plantelor \u015fi al animalelor. Cei care \u015ftiu, \u00eens\u0103, c\u0103 omul este un punct terminus, o fiin\u0163\u0103 menit\u0103 stagn\u0103rii, dispre\u0163uiesc fenomenul uman. Aici intervine o \u00eentrebare important\u0103: dac\u0103 renun\u0163\u0103m la umanitate, \u00eencotro ne \u00eendrept\u0103m? Vom abandona antropocentrismul \u00een favoarea teocentrismului? Sau, dac\u0103 drumul \u00eendumnezeirii este barat, ne vom \u00eentoarce la animalitate? \u00cen\u0163elegem c\u0103 neomul nu mai este uman. Dar cum l-am putea defini? Din punct de vedere psihologic, neomul este un str\u0103in (alius), o muta\u0163ie spiritual\u0103. De pild\u0103, supraomul a transcens natura uman\u0103 \u015fi a ocupat un nou teritoriu (dup\u0103 cum vom vedea, Cioran pretinde c\u0103 supraomul a uzurpat domeniul zeit\u0103\u0163ii). Cu toate acestea, neomul a dep\u0103\u015fit umanitatea, dar nu a g\u0103sit un domeniu similar: de aceea din perspectiva omenirii, neomul este un subom, o fiin\u0163\u0103 incapabil\u0103 s\u0103 g\u0103seasc\u0103 o \u201ecas\u0103\u201c \u015fi o esen\u0163\u0103 pe m\u0103sura sa, un outsider psihologic care va fi penalizat.<br \/>\n\u00cen alt\u0103 carte cioranian\u0103, Amurgul g\u00e2ndurilor (1940), Cioran re-\u00eentemeiaz\u0103 defini\u0163ia neomenescului:<br \/>\n\u201eCinicii nu sunt nici supra\u2013 \u015fi nici sub\u2013 oameni, ci post-oameni. Ajungi s\u0103-i \u00een\u0163elegi \u015fi chiar s\u0103-i iube\u015fti, c\u00e2nd \u00ee\u0163i scap\u0103 din chinul absen\u0163ei tale o m\u0103rturisire adresat\u0103 \u0163ie sau nim\u0103nui: am fost om \u015fi acuma nu mai sunt.\u201c<br \/>\nPutem s\u0103 ne \u00eentreb\u0103m: ce devenim c\u00e2nd nu mai suntem oameni? Dintr-o perspectiv\u0103 teologic\u0103 devenim demoni; dintr-o perspectiv\u0103 mitologic\u0103, devenim titani; din punct de vedere psihologic, suntem psihopa\u0163i; din unghiul filosofiei \u2013 nihili\u015fti. Aceste patru metafore pot descrie viitorul psihologic al speciei umane. Dac\u0103 Dumnezeu a creat omul dup\u0103 chipul \u015fi asem\u0103narea sa (Gen. 1.27), neomul se elibereaz\u0103 de sub tiparul asem\u0103n\u0103rii: pare s\u0103 fi fost creat de un Dumnezeu acosmic care nu mai exist\u0103. Trebuie s\u0103 remarc\u0103m c\u0103 neomul nu este anti-uman (termen care desemneaz\u0103 anti-umanismul mizantropic al lui Lautr\u00e9amont, care milita pentru distrugerea speciei umane), este mai degrab\u0103 in-uman. Credem c\u0103 neomul este fiin\u0163a viitorului, care reconsider\u0103 istoria umanit\u0103\u0163ii cu un ochi neomenesc. Dac\u0103 omul \u201ear putea disp\u0103rea, asemenea unui chip desenat pe nisip la marginea m\u0103rii\u201c (Foucault), neomul va fi succesorul s\u0103u. Dac\u0103 supraomul ar putea fi desemnat ca un zeu alternativ, neomul ar trebui considerat un om alternativ \u015fi \u00een-str\u0103inat (alienus).<br \/>\n<strong>2. Ce este nihilismul?<\/strong><br \/>\nProbabil o defini\u0163ie adecvat\u0103 a nihilismului ar lumina harta neomenescului:<br \/>\n\u201eNihilismul este credin\u0163a c\u0103 toate valorile sunt lipsite de fundament \u015fi c\u0103 nimic nu poate fi cunoscut sau comunicat. Este asociat deseori cu pesimismul extrem \u015fi cu un scepticism radical care condamn\u0103 existen\u0163a. Un adev\u0103rat nihilist nu va crede \u00een nimic, nu va avea loialit\u0103\u0163i \u015fi nici un scop \u00een afara unui probabil impuls de a distruge.\u201c (Alan Pratt)<br \/>\nExist\u0103 cel pu\u0163in dou\u0103 tr\u0103s\u0103turi nihiliste pe care le putem discerne din defini\u0163ia lui Alan Pratt: lipsa de fundament a valorilor \u015fi \u201eapetitul pentru distrugere\u201c negativist. Iat\u0103 ce spunea Nietzsche, primul teoretician important al nihilismului, despre valori:<br \/>\n\u201eCe-nseamn\u0103 nihilismul? \u2013\u00a0 Faptul c\u0103 valorile cele mai \u00eenalte se devalorizeaz\u0103. Lipse\u015fte scopul. Lipse\u015fte r\u0103spunsul la \u00eentrebarea \u201eDe ce?\u201c &#8230; Pe scurt: categoriile \u201escop\u201c, \u201eunitate\u201c, \u201efiin\u0163\u0103\u201c prin care am atribuit o valoare lumii,sunt retrase iar\u0103\u015fi de noi \u2013 iar acum lumea arat\u0103 lipsit\u0103 de valoare &#8230;\u201c (Nietzsche, Voin\u0163a de putere)<br \/>\nDefini\u0163ia nietzschean\u0103 devine mai limpede atunci c\u00e2nd contextualiz\u0103m afirma\u0163ia \u201eDumnezeu a murit\u201c cu atacul nihilist \u00eempotriva valorilor: Dumnezeu, cea mai mare valoare ontologic\u0103, teologic\u0103 \u015fi \u2013 chiar \u2013 istoric\u0103 a disp\u0103rut (\u201es-a devalorizat\u201c) \u015fi nu mai poate fi, a\u015fa cum au ar\u0103tat Jean-Fran\u00e7ois Lyotard \u015fi al\u0163i g\u00e2nditori postmoderni, considerat\u0103 o surs\u0103 de legitimare. Dumnezeu, c\u00e2ndva valoarea cea mai \u00eenalt\u0103, este lipsit de valoare. Mai mult, nihilismul poate fi definit ca un proiect de distrugere a societ\u0103\u0163ii, a\u015fa cum este descris de Turgheniev \u00een romanul P\u0103rin\u0163i \u015fi copii (1862), care men\u0163ioneaz\u0103 pentru prima dat\u0103 \u00een istoria literaturii termenul de \u201enihilist\u201c. Distrugerea, \u201ecur\u0103\u0163irea locului\u201c, prime\u015fte valen\u0163e numinoase, marc\u00e2nd intersec\u0163ia \u00eentre nihilism \u015fi anarhism:<br \/>\n\u201e\u2013 \u0162i-am spus doar, unchiule, interveni Arkadi, \u0163i-am spus c\u0103 noi nu recunoa\u015ftem nici o autoritate.<br \/>\n\u2013 Iar \u00een ac\u0163iunile noastre ne baz\u0103m pe ceea ce consider\u0103m folositor, ad\u0103ug\u0103 Bazarov. \u015ei, deoarece nega\u0163ia este ast\u0103zi lucrul cel mai util, iat\u0103 c\u0103 neg\u0103m.<br \/>\n\u2013 Totul?<br \/>\n\u2013 Da, totul.<br \/>\n\u2013 Cum? Nu numai arta, poezia &#8230; dar \u015fi &#8230; m\u0103-ngrozesc, z\u0103u &#8230;<br \/>\n\u2013 Totul! repet\u0103 Bazarov cu un calm absolut imperturbabil &#8230;<br \/>\n\u2013 Totu\u015fi, fie-mi \u00eeng\u0103duit, se amestec\u0103 \u015fi Nikolai Petrovici. Dumneata afirmi c\u0103 nega\u0163i totul ori, mai bine zis, distruge\u0163i totul &#8230; Dar cred c\u0103 e nevoie \u015fi s\u0103 cl\u0103dim &#8230;<br \/>\n\u2013 Asta nu mai e treaba noastr\u0103 &#8230; Mai \u00eent\u00e2i trebuie s\u0103 cur\u0103\u0163im locul.\u201c<br \/>\nNe vom \u00eentoarce la conceperea nihilismului \u00een\u0163eles ca fiin\u0163a distrugerii la sf\u00e2r\u015fitul celei de-a treia sec\u0163iuni, atunci c\u00e2nd portretiz\u0103m supraomul ca nihilist activ. Pentru moment trebuie s\u0103 remarc\u0103m c\u0103 nihilismul are dou\u0103 fa\u0163ete: \u201eA. Nihilismul ca semn al for\u0163ei sporite a spiritului: nihilismul activ.\/\/ B. Nihilismul ca declin \u015fi diminuare a for\u0163ei spiritului: nihilismul pasiv\u201c. (Voin\u0163a de putere) Anticip\u00e2nd, trebuie spus c\u0103 nihilismul activ corespunde supraomului nietzschean \u015fi nihilismul pasiv poate fi aplicat neomului cioranian. Refuzul cioranian al ac\u0163iunii \u00eel leag\u0103 pe filosoful rom\u00e2n de Schopenhauer \u015fi Buddha, pe teritoriul melancolic \u015fi nostalgic \u00een care nihilismul pare s\u0103 lupte \u00eempotriva sa.<br \/>\n<strong>3. Supraomul nietzschean<\/strong><br \/>\nPutem reconstitui defini\u0163ia supraomului lu\u00e2nd \u00een considerare trei fragmente din A\u015fa gr\u0103it-a Zarathustra. Primul este acesta:<br \/>\n\u201eCe e maimu\u0163a pentru om? Doar o batjocur\u0103 sau o ru\u015fine dureroas\u0103. A\u015fa trebuie s\u0103 fie \u015fi omul pentru Supraom: doar o batjocur\u0103 sau o ru\u015fine dureroas\u0103. Voi a\u0163i parcurs distan\u0163a de la vierme p\u00e2n\u0103 la om \u015fi multe \u00een voi sunt \u00eenc\u0103 vierme. C\u00e2ndva a\u0163i fost maimu\u0163e \u015fi chiar \u015fi ast\u0103zi un om p\u0103streaz\u0103 din maimu\u0163\u0103 mai mult ca o maimu\u0163\u0103 oarecare.\u201c<br \/>\nExist\u0103 o mistic\u0103 evolu\u0163ionist\u0103 \u00een acest text: maimu\u0163a \u015fi supraomul marcheaz\u0103 limitele evolu\u0163iei umane. Maimu\u0163a, metafora unui trecut ignobil, c\u00e2nd sufletul animal tr\u0103ia doar \u00een imediate\u0163e biologic\u0103, este fiin\u0163a uman\u0103 adormit\u0103. Maimu\u0163a este termenul care exprim\u0103 cel mai bine stagnarea, radiografia fiin\u0163ei umane minus (\u201eun om p\u0103streaz\u0103 din maimu\u0163\u0103 mai mult ca o maimu\u0163\u0103 oarecare\u201c). Omul este realizarea maimu\u0163ei, o realizare at\u00e2t de \u00eensemnat\u0103, \u00eenc\u00e2t ridiculizeaz\u0103 proiectul ini\u0163ial. Din perspectiva opus\u0103, maimu\u0163a este un avertisment \u015fi un memento pentru om. Avertismentul: \u201eTe po\u0163i \u00eentoarce la subumanitate\u201c. Memento-ul: \u201eOrice ai face, maimu\u0163a te oglinde\u015fte\u201c.S\u0103 observ\u0103m c\u0103 este imposibil s\u0103 construim o mitologie f\u0103r\u0103 referire constant\u0103 la zoologie.<br \/>\nContinu\u0103m cu un alt text relevant pentru configurarea defini\u0163iei supraomului:<br \/>\n\u201eSensul p\u0103m\u00e2ntului e Supraomul. O, dac\u0103 voi v-a\u0163i \u00eencorda voin\u0163a: sens al p\u0103m\u00e2ntului s\u0103 fie\u00a0 Supraomul &lt;der \u00dcbermensch sei der Sinn der Erde&gt; ! Eu v\u0103 conjur, o fra\u0163i ai mei, r\u0103m\u00e2ne\u0163i credincio\u015fi p\u0103m\u00e2ntului \u015fi nu mai da\u0163i crezare celor ce v\u0103 vorbesc despre speran\u0163e suprap\u0103m\u00e2nte\u015fti! Otr\u0103vitori sunt ei, fie c-o \u015ftiu sau nu.\u201c<br \/>\nSupraomul este caracterizat\u2013 \u015fi aceasta este cea de-a doua sa dimensiune \u2013 prin fidelitatea fa\u0163\u0103 de p\u0103m\u00e2nt \u015fi \u00een\u0163elegerea c\u0103 speran\u0163ele supraomene\u015fti sunt otr\u0103vitoare. Aceste speran\u0163e sunt contraproductive, infect\u00e2nd astfel voin\u0163a de putere: \u00een timp ce creeaz\u0103 o lume imaginar\u0103, ele condamn\u0103 aceast\u0103 lume. \u201eCea mai \u00eengrozitoare blasfemie e azi s\u0103 blasfemezi p\u0103m\u00e2ntul\u201c. Adoratorii lui Dumnezeu se refugiau \u00eentr-o lume transcendent\u0103, neglij\u00e2nd aceast\u0103 lume. Mai mult, ei au abandonat ideea existen\u0163ial\u0103 a responsabilit\u0103\u0163ii, clam\u00e2nd c\u0103 via\u0163a este doar un preludiu unei vie\u0163i \u201eeterne\u201c viitoare. Acum c\u0103 \u201eDumnezeu e mort\u201c \u015fi adoratorii sunt \u201emor\u0163i, asemenea lui\u201c, discipolii supraomului pot puncta c\u0103 trebuie s\u0103 r\u0103m\u00e2nem credincio\u015fi acestui P\u0103m\u00e2nt imanent, fideli fa\u0163\u0103 de \u201eaici\u201c \u015fi \u201eacum\u201c-ul existen\u0163ei mundane.<br \/>\nS\u0103 ar\u0103t\u0103m \u015fi ce-a dea treia tr\u0103s\u0103tur\u0103 a supraomului:<br \/>\n\u201eIat\u0103, v\u0103-nv\u0103\u0163 ce este Supraomul: el este-aceast\u0103 mare, dispre\u0163ul vostru se pierde-n ea. Ce poate fi mai \u00eensemnat \u00een via\u0163a voastr\u0103? E ora marelui dispre\u0163. Ora \u00een care v\u0103 sc\u00e2rbi\u0163i \u015fi de fericirea voastr\u0103, de ra\u0163iunea \u015fi virtutea voastr\u0103.\u201c<br \/>\nDou\u0103 lucruri au definit p\u00e2n\u0103 acum supraomul nietzschean: abilitatea sa de a transcende fiin\u0163a uman\u0103 obi\u015fnuit\u0103 \u015fi fidelitatea sa pentru imanen\u0163\u0103. Acum, la \u201eora marelui dispre\u0163\u201c, supraomul devine un nihilist activ, renun\u0163\u00e2nd la fericire, ra\u0163iune \u015fi virtute. Nihilismul activ consider\u0103 c\u0103 evitarea durerii \u015fi c\u0103utarea \u201ecompulsiv\u0103\u201c a fericirii este un simptom al sl\u0103biciunii: \u201eCe-mi pas\u0103 mie de fericirea mea! Ea e mizerie, \u015fi murd\u0103rie, \u015fi jalnic\u0103 suficien\u0163\u0103. O, fericirea mea, ce trebuie s\u0103-mi fie chiar temei al existen\u0163ei!\u201c. Ceva superior no\u0163iunii de fericire trebuie s\u0103 constituie apetitul fundamental. Acest percept poate p\u0103rea straniu pentru cititorul lui Nietzsche: ce altceva dec\u00e2t fericirea poate fi motiva\u0163ia noastr\u0103 principal\u0103? R\u0103spunsul filosofului german este direct: voin\u0163a de putere este fundamental\u0103 \u015fi are o teleologie superioar\u0103 fericirii.<br \/>\nPentru a rezuma, supraomul poate fi definit prin trei termeni: autodep\u0103\u015firea (omul este maimu\u0163a supraomului), fidelitatea pentru aceast\u0103 lume \u015fi existen\u0163\u0103 \u015fi nihilismul activ, rezultat din destruc\u0163ia no\u0163iunii de fericire. Putem redefini supraomul ca un nihilist activ, care dore\u015fte s\u0103 dep\u0103\u015feasc\u0103 umanitatea \u015fi care renun\u0163\u0103 odat\u0103 pentru totdeauna la iluzia cre\u015ftin\u0103 (\u015fi platonic\u0103) a unei alte lumi:<br \/>\n\u201eMaximul s\u0103u de for\u0163\u0103 relativ\u0103 el \u015fnihilismul\u0163 \u00eel atinge ca for\u0163\u0103 violent\u0103 a distrugerii; ca nihilism activ &#8230; Nihilismul nu e doar o specula\u0163ie despre \u201ez\u0103d\u0103rnicie\u201c \u015fi credin\u0163a c\u0103 totul merit\u0103 s\u0103 dispar\u0103; prin el contribuim, conducem la declin&#8230; Nihilismul este starea spiritelor \u015fi a voin\u0163elor puternice, iar acestea nu pot s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 la nega\u0163ia \u201ejudec\u0103\u0163ii\u201c: Nu-ul\u00a0 faptei provine din natura lor.\u201c (Voin\u0163a de putere)<br \/>\nNihilistul activ are un \u201eapetit pentru distrugere\u201c imens, care \u00eei d\u0103 o tr\u0103s\u0103tur\u0103 de caracter aproape anarhist\u0103: el nu spune \u201enu\u201c prin judecat\u0103, spune \u201enu\u201c prin ac\u0163iune. Nihilistul devine fiin\u0163a distrugerii, anihil\u00e2nd orice \u201emerit\u0103 s\u0103 dispar\u0103\u201c. Aici Nietzsche \u00eei face ecou lui Bakunin, care proclama c\u0103 \u201epasiunea distrugerii este o pasiune creativ\u0103\u201c.\u00a0 Cu toate acestea, s\u0103 ne amintim c\u0103 filosoful n\u0103scut la R\u00f6cken a scris altundeva: \u201eNur als Schaffende, k\u00f6nnen wir vernichten.\u201c &lt;Putem distruge numai \u00een calitate de creatori.&gt;<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>1. Neomul cioranian \u00cen prima sa carte, Pe culmile disper\u0103rii (1934), Emil Cioran elaboreaz\u0103, \u00een stilul s\u0103u ambiguu \u015fi liric, defini\u0163ia unui nou concept, cel al neomului: \u201e\u00centre oameni exist\u0103 unii care n-au dep\u0103\u015fit cu mult forma de existen\u0163\u0103 animal\u0103 sau de plant\u0103. Este natural ca ei s\u0103 doreasc\u0103 \u015fi s\u0103 admire fenomenul om. Dar&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/elemente-de-inumanism\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Elemente de inumanism<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[17],"tags":[15202,15201,4505,15200],"class_list":["post-24724","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-ideilor","tag-neomul-cioranian","tag-nihilismul","tag-supraomul","tag-supraomul-nietzschean"],"views":1262,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24724","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=24724"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24724\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":24725,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24724\/revisions\/24725"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=24724"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=24724"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=24724"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}