{"id":24718,"date":"2015-10-25T09:13:15","date_gmt":"2015-10-25T07:13:15","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=24718"},"modified":"2015-10-25T09:13:15","modified_gmt":"2015-10-25T07:13:15","slug":"orisicatusi-de-putin-conteaza-enorm","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/orisicatusi-de-putin-conteaza-enorm\/","title":{"rendered":"\u201eOri\u015fic\u00e2tu\u015fi de pu\u0163in  conteaz\u0103 enorm\u201c"},"content":{"rendered":"<p>Formula, u\u015for agramat\u0103, aleas\u0103 drept titlu pentru aceste nota\u0163ii, a fost auzit\u0103 \u00een Pia\u0163a Obor \u00een timp ce negustorul \u015fi cump\u0103r\u0103torul se tocmeau (se putea altfel?) pe tema pre\u0163ului. \u201ePia\u0163\u0103\u201c \u015fi \u201epre\u0163\u201c, iat\u0103 dou\u0103 no\u0163iuni-cheie, inseparabile nu numai la nivelul celor care \u2013 asemenea celebrului personaj monsieur Jourdain \u2013 \u00eembog\u0103\u0163esc cultura economic\u0103 f\u0103r\u0103 s\u0103 \u015ftie, ci \u015fi la cotele abord\u0103rilor academice, unde g\u00e2lceava, mai ales terminologic\u0103, pare f\u0103r\u0103 de sf\u00e2r\u015fit. \u00cen cele ce urmeaz\u0103 sugerez cititorului o ipotez\u0103 de lucru situat\u0103 undeva pe la mijlocul celor dou\u0103 extreme, lu\u00e2nd ca reper ceea ce se nume\u015fte, de regul\u0103, via\u0163a cotidian\u0103.<br \/>\n<strong>Statistica la concuren\u0163\u0103 <\/strong><br \/>\n<strong>cu DNA\/ \u00ceCCJ<\/strong><br \/>\nO secven\u0163\u0103 a temei propuse ar putea fi decupat\u0103, \u00een timp, prin alegerea unei zile anume, s\u0103 spunem un \u00eenceput de s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 \u2013 luni, 12 octombrie din anul de gra\u0163ie 2015. Ce ar fi de re\u0163inut?<br \/>\nPentru un economist (recunosc, deformat profesional, cu speran\u0163e minime de \u00eendreptare), importante au fost comunicatele de pres\u0103 ale Institutului Na\u0163ional de Statistic\u0103 (INS) referitoare la un \u201epachet\u201c de procese \u015fi fenomene precum infla\u0163ia, dinamica produc\u0163iei industriale, evolu\u0163ia activit\u0103\u0163ii din construc\u0163ii, exportul \u015fi importul, mi\u015fcarea natural\u0103 a popula\u0163iei \u2013 sintetizate, unele pentru septembrie, iar altele pentru august 2015 \u015fi pe \u00eentreaga perioad\u0103 din anul \u00een curs.<br \/>\nMass-media d\u00e2mbovi\u0163ean\u0103, cu excep\u0163ia pu\u0163inelor publica\u0163ii de specialitate, nici m\u0103car nu a consemnat datele INS, consider\u00e2ndu-le, probabil, plicticoase, neatractive, cu un poten\u0163ial de rating extrem de redus. \u00cen schimb, sub regim de breaking news, cu foarte scurte pauze, se transmiteau continuu imagini \u00een direct de la DNA \u015fi \u00ceCCJ, \u00een special secven\u0163e cu pelerinajul unor persoane publice acuzate de corup\u0163ie \u015fi de alte \u00eenc\u0103lc\u0103ri ale legii. Erau unele mai \u201epitore\u015fti\u201c dec\u00e2t altele, dar, incontestabil, cele mai savurate au fost vr\u0103jitoarele care \u00eei jumulesc de bani (mul\u0163i bani) inclusiv pe numero\u015fi de\u0163in\u0103tori de patalamale de la \u201efabricile de diplome\u201c (adic\u0103 alt\u0103 surs\u0103 de bani), ghicindu-le viitorul. Evident, f\u0103r\u0103 o minim\u0103 cultur\u0103 economic\u0103, limitat\u0103 fie \u015fi numai la cunoa\u015fterea \u201epre\u0163ului\u201c ob\u0163inut prin haruri paranormale, nu \u015fi-ar fi putut exercita meseria, una pe care \u015ftampila noii limbi de lemn \u2013 \u201epoveste de succes\u201c \u2013 se pune automat.<br \/>\nLeg\u0103tura dintre INS \u015fi DNA\/ \u00ceCCJ nu a fost, nu este \u015fi nici nu va fi alta dec\u00e2t&#8230; banul. INS calculeaz\u0103 \u015fi prezint\u0103 evolu\u0163iile economico-sociale \u00eendeosebi \u00een expresie valoric\u0103, iar cele dou\u0103 institu\u0163ii juridice m\u0103soar\u0103 cinstea, \u00een general moralitatea din societate, prin prisma Dreptului, tot cu ajutorul banilor. Teoretic, s-ar fi cuvenit ca interesul public s\u0103 fie aproximativ egal fa\u0163\u0103 de entit\u0103\u0163ile statale men\u0163ionate, mai cu seam\u0103 c\u0103 unul dintre comunicatele INS se referea taman la bani, la pre\u0163uri, la infla\u0163ie.<br \/>\nToate acestea sunt noi (dac\u0103, \u00een aceast\u0103 materie, poate s\u0103 fie ceva \u201enou\u201c) argumente pentru studierea st\u0103rilor de spirit ale popula\u0163iei \u00een raport cu st\u0103rile de fapt din economie \u00een vederea identific\u0103rii unor modalit\u0103\u0163i de schimbare \u00een bine a mentalit\u0103\u0163ilor, a comportamentelor. Pe acest t\u0103r\u00e2m, nu ne afl\u0103m, desigur, pe loc gol. Dintr-o perspectiv\u0103 pluridisciplinar\u0103, percep\u0163ia st\u0103rilor de spirit a f\u0103cut obiectul unor c\u0103r\u0163i esen\u0163iale, fie prin abord\u0103rile economice ale profesorului Marin Dinu, fie de pe pozi\u0163iile sociologico-etice ale profesorului Vasile Morar. Cine le-a citit?<br \/>\nDac\u0103 vorbim \u015fi despre c\u0103r\u0163i, \u00een special sub aspect economic, nu putem ocoli un anumit segment al st\u0103rilor de fapt, \u015fi anume cantitatea incredibil\u0103 de tip\u0103rituri care con\u0163in \u201ere\u0163ete\u201c ale succesului \u00een via\u0163\u0103, mai toate centrate pe \u00eenavu\u0163ire. Paradoxul const\u0103, dac\u0103 poate fi vorba aici despre paradox, \u00een num\u0103rul \u2013 la fel de incredibil de mare \u2013 al editurilor care le-au lansat pe pia\u0163\u0103, intrate \u00een insolven\u0163\u0103 \u015fi chiar \u00een faliment.<br \/>\n\u00cen aceea\u015fi ordine de idei \u2013 inspira\u0163i de sondajele de opinie referitoare la sursele predilecte de informare a popula\u0163iei \u2013 ne aducem aminte de posturile de radio \u015fi de televiziune, ca \u015fi de unele publica\u0163ii print profilate pe tematica economic\u0103, disp\u0103rute din peisaj, mai ales \u00een ultimii ani. \u201eRe\u0163etele\u201c furnizate cititorilor, ascult\u0103torilor \u015fi telespectatorilor nu le-au fost nici m\u0103car lor de folos.<br \/>\n<strong>Portofelul<\/strong><br \/>\nDac\u0103 tot am pornit pe calea \u201epopulariz\u0103rii\u201c cuno\u015ftin\u0163elor \u00een materie de economie, se cuvine s\u0103 acord\u0103m aten\u0163ia meritat\u0103 datelor INS privind infla\u0163ia. Este de prisos s\u0103 se sublinieze c\u0103, prin aceast\u0103 tem\u0103, ne afl\u0103m chiar \u00een epicentrul interesului fiec\u0103rui concet\u0103\u0163ean care \u00ee\u015fi etaleaz\u0103 cultura economic\u0103 \u00een orice opera\u0163iune de v\u00e2nzare-cump\u0103rare.<br \/>\nDin comunicatul statisticii oficiale afl\u0103m c\u0103 rata anual\u0103 (septembrie 2014 \u2013 septembrie 2015) a infla\u0163iei a fost de minus 1,7%. \u00cen \u00eemprejur\u0103ri similare am avut prilejul s\u0103 aud comentarii de genul \u201eni\u015fte mincino\u015fi\u201c, \u201es-o cread\u0103 ei\u201c, \u201eabureal\u0103\u201c&#8230; Degeaba explici cum se ajunge la calcularea ratei infla\u0163iei. Supremul argument al milioanelor de Toma Necredincio\u015fi este \u201eportofelul\u201c, \u00een acest sens argument\u00e2nd corect c\u00e2t de mult i-a costat o marf\u0103 sau alta cump\u0103rat\u0103 \u00een re\u0163elele comerciale at\u00e2t de \u00eentinse \u015fi de diversificate \u00een mai toate localit\u0103\u0163ile \u0163\u0103rii.<br \/>\nChiar a\u015fa, cum se calculeaz\u0103 rata infla\u0163iei? Cine este cu adev\u0103rat interesat poate s\u0103 acceseze site-ul INS \u015fi, astfel, ajunge la explica\u0163iile de ordin metodologic. Doar cu titlu de exemplu, men\u0163ionez c\u0103, \u00een cazul produselor care se pun \u00een farfurie, datele sunt culese \u2013 cu metode validate de Eurostat \u2013 din 100 de pie\u0163e agroalimentare, 50 de oboare, 100 de entit\u0103\u0163i procesatoare, 60 de firme ale angrosi\u015ftilor \u015fi 70 de societ\u0103\u0163i comerciale de profil din 95 de localit\u0103\u0163i, pe un e\u015fantion de 1260 produse\/ sortimente. Iar aceasta lun\u0103 de lun\u0103.<br \/>\nF\u0103r\u0103 inten\u0163ia de a jigni pe cineva, trebuie s\u0103 remarc c\u0103 percep\u0163ia public\u0103 general\u0103 privind mi\u015fcarea pre\u0163urilor nu ia \u00een considerare datele de genul celor prezentate \u00eenainte (nici nu putem pretinde o astfel de exigen\u0163\u0103&#8230; excesiv\u0103), dar nici m\u0103car nu se re\u0163ine faptul c\u0103 procentajul amintit a rezultat din situa\u0163ia lunii septembrie 2015, c\u00e2nd doar 38,8% din produsele alimentare, agroalimentare \u015fi servicii au intrat \u00een zona de reducere a pre\u0163urilor, iar restul de 61,2% \u00een cea de cre\u015ftere a pre\u0163urilor, unele chiar semnificativ. Evaluarea depinde, deci, de ceea ce a cump\u0103rat fiecare \u015fi de ponderea respectivelor cump\u0103r\u0103turi \u00een totalul sumelor cheltuite. Apoi, se impune a se \u0163ine seama de ceea ce numim puterea de cump\u0103rare a fiec\u0103ruia, a unor categorii sociale \u015fi pe totalul popula\u0163iei. Oricum, contabilizarea raportului dintre pre\u0163uri \u015fi venituri la scar\u0103 na\u0163ional\u0103 nu este \u015fi nici nu trebuie s\u0103 fie neap\u0103rat o \u00eendeletnicire cotidian\u0103 a majorit\u0103\u0163ii popula\u0163iei \u0163\u0103rii.<br \/>\nTot \u00een privin\u0163a elementelor de calcul constat\u0103m \u015fi o confuzie major\u0103 care vizeaz\u0103 dimensiunile salariului. Am avut ocazia ca unii interlocutori s\u0103 ia \u00een considerare numai salariul fix \u00een analizele personale \u015fi familiale referitoare la raportul amintit. Or, \u00een statisticile oficiale se opereaz\u0103 cu indicatorul c\u00e2\u015ftigul salarial, prin includerea, al\u0103turi de salariul de baz\u0103, a unor adaosuri cum sunt sporurile de vechime, indemniza\u0163iile, premiile, iar banii pe\u015fin reprezint\u0103 rezultanta final\u0103, adic\u0103 dup\u0103 sc\u0103derea impozitelor \u015fi taxelor (CAS, asigur\u0103rile de s\u0103n\u0103tate etc.).<br \/>\nRecunosc, sunt cam plictisitoare toate acestea pe l\u00e2ng\u0103 ispr\u0103vile vr\u0103jitoarelor \u015fi cazurile de corup\u0163ie la nivel \u00eenalt. \u015ei totu\u015fi&#8230;<br \/>\nDe ce informa\u0163ia din economie \u015fi comentarea ei, mai ales la televiziuni, nu face rating? Este o tem\u0103 mai pu\u0163in de economie, c\u00e2t mai ales una care-i prive\u015fte pe&#8230; economi\u015fti. Cu cinci ani \u00een urm\u0103, regretatul Mircea Ciumara, care \u00eendeplinea func\u0163ia de director general al Institutului Na\u0163ional de Cercet\u0103ri Economice, \u00eemi declara, \u00een cursul unei convorbiri (vreme de zece ani, dup\u0103 exercitarea unor \u00eenalte func\u0163ii \u00een guvernele CDR, a refuzat s\u0103 mai aib\u0103 rela\u0163ii cu mass-media din motive care nu fac obiectul acestor \u00eensemn\u0103ri) c\u0103 \u201elipsa de har \u015fi de haz a colegilor care au un mare deficit \u00een materie de \u015ftiin\u0163\u0103 \u015fi art\u0103 a comunic\u0103rii reprezint\u0103 cauza principal\u0103 a deficitului de cultur\u0103 economic\u0103 la nivel de mas\u0103; faptul este evident at\u00e2t \u00een cazul celor care recurg la \u00abp\u0103s\u0103reasca profesional\u0103\u00bb, c\u00e2t \u015fi \u00een situa\u0163ia de neinvidiat a celor care nu \u015ftiu ce intereseaz\u0103 cu adev\u0103rat un public nespecialist\u201c. De\u015fi nu epuizeaz\u0103 temele componente ale r\u0103spunsului la \u00eentrebarea legat\u0103 de rating, remarca \u00ee\u015fi p\u0103streaz\u0103, din p\u0103cate, valabilitatea \u015fi \u00een prezent. Cum e mai bine, s\u0103 crezi sau s\u0103 cuno\u015fti?<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Formula, u\u015for agramat\u0103, aleas\u0103 drept titlu pentru aceste nota\u0163ii, a fost auzit\u0103 \u00een Pia\u0163a Obor \u00een timp ce negustorul \u015fi cump\u0103r\u0103torul se tocmeau (se putea altfel?) pe tema pre\u0163ului. \u201ePia\u0163\u0103\u201c \u015fi \u201epre\u0163\u201c, iat\u0103 dou\u0103 no\u0163iuni-cheie, inseparabile nu numai la nivelul celor care \u2013 asemenea celebrului personaj monsieur Jourdain \u2013 \u00eembog\u0103\u0163esc cultura economic\u0103 f\u0103r\u0103 s\u0103 \u015ftie,&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/orisicatusi-de-putin-conteaza-enorm\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">\u201eOri\u015fic\u00e2tu\u015fi de pu\u0163in  conteaz\u0103 enorm\u201c<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[56],"tags":[15189,15192,15190,15191],"class_list":["post-24718","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-antropologica","tag-interesul-public","tag-produsele-alimentare","tag-sursele-predilecte-de-informare","tag-tematica-economica"],"views":2517,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24718","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=24718"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24718\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":24719,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24718\/revisions\/24719"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=24718"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=24718"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=24718"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}