Aflat \u00eentr-o vizit\u0103 la Passau, \u00een Germania, Jean-Claude Juncker, pre\u015fedintele Comisiei Europene, a ie\u015fit sup\u0103rat din r\u00e2nduri \u015fi
\na cerut ca Uniunea European\u0103 s\u0103 nu se mai alinieze necondi\u0163ionat la pozi\u0163iile Statelor Unite.<\/p>\n
Nu m-am \u00eendoit niciodat\u0103 c\u0103 r\u0103zboiul din Siria va aduce fa\u0163\u0103 \u00een fa\u0163\u0103 Rusia \u015fi Statele Unite. A\u015fa cum nu m\u0103 \u00eendoiesc o clip\u0103 c\u0103 cele dou\u0103 super-puteri au \u00een\u0163elepciunea s\u0103 evite o confruntare militar\u0103. Au fost atribuite premiile Nobel pe 2015. De mult\u0103 vreme, criteriile pentru acordarea acestora provoac\u0103 cel pu\u0163in nedumiriri. Cauza este politizarea excesiv\u0103 a alegerii laurea\u0163ilor. Aflat \u00eentr-o vizit\u0103 la Passau, \u00een Germania, Jean-Claude Juncker, pre\u015fedintele Comisiei Europene, a ie\u015fit sup\u0103rat din r\u00e2nduri \u015fi a cerut ca Uniunea European\u0103 s\u0103 nu se mai alinieze necondi\u0163ionat la pozi\u0163iile Statelor Unite. Nu m-am \u00eendoit niciodat\u0103 c\u0103 r\u0103zboiul din Siria va aduce fa\u0163\u0103 \u00een fa\u0163\u0103 Rusia \u015fi Statele Unite. A\u015fa cum nu m\u0103 \u00eendoiesc… Cite\u0219te mai mult »Domnul Juncker \u00ee\u015fi pierde r\u0103bdarea<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[13156],"tags":[4,15186,15187,15188],"class_list":["post-24716","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-editorial","tag-editorial","tag-jean-claude-juncker","tag-tema-suveranitatii","tag-unitatea-europei"],"views":1497,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24716","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=24716"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24716\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":24717,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24716\/revisions\/24717"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=24716"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=24716"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=24716"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}
\nDomnul Juncker <\/strong>
\nnu mai este dispus s\u0103 tac\u0103<\/strong>
\nPotrivit BBC, \u00eentr-o conferin\u0163\u0103 \u0163inut\u0103 la Passau, Germania, la 8 octombrie, pre\u015fedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a atras aten\u0163ia c\u0103 a venit momentul ca Uniunea European\u0103 s\u0103-\u015fi vad\u0103 singur\u0103 de rela\u0163iile cu Rusia. Consecin\u0163ele sanc\u0163iunilor economice impuse Moscovei sunt o povar\u0103 pe care Bruxelles-ul nu mai este dispus s\u0103 o ascund\u0103. Ciudat, pretextul r\u0103bufnirii publice a acestui demnitar, destul de t\u0103cut altfel, l-a oferit tratamentul aplicat de pre\u015fedintele american Barack Obama Rusiei, de \u201eputere regional\u0103\u201c. Ar fi putut trece peste aceast\u0103 remarc\u0103, ne las\u0103 s\u0103 \u00een\u0163elegem dl Juncker, dar a \u00een\u0163eles chiar de la pre\u015fedintele Putin c\u0103 aceasta este perceput\u0103 ca o ofens\u0103 la adresa Moscovei. \u201eNu po\u0163i s\u0103 vorbe\u015fti a\u015fa despre Rusia!, a afirmat Juncker; o spun deschis: trebuie s\u0103 trat\u0103m Rusia decent\u201c. O declara\u0163ie care confirm\u0103 opinia potrivit c\u0103reia \u201eguvernarea lumii dintr-un singur centru, dup\u0103 un singur model \u015fi potrivit unui singur standard de valori este o utopie\u201c (v. Iluzia pacific\u0103rii Siriei, revista Cultura nr. 38 din 8 octombrie).
\nSup\u0103rarea domnului Juncker vine de la socotelile pe care europenii \u015fi le-au f\u0103cut dup\u0103 mai bine de un an de sanc\u0163iuni economice impuse Rusiei ca urmare a anex\u0103rii Crimeii. Efectele se dovedesc perverse. \u00centre altele, Rusia nu a mai luat credite de la marile b\u0103nci occidentale, ceea ce a provocat nemul\u0163umirile acestora; ca r\u0103spuns, Moscova a instituit embargo asupra importurilor de alimente \u015fi b\u0103uturi de provenien\u0163\u0103 occidental\u0103, ceea ce a iritat marile companii transna\u0163ionale. Alinierea automat\u0103 a Uniunii Europene la direc\u0163iile preferate de Statele Unite nu este profitabil\u0103, iar tendin\u0163a Washington-ului \u201ede a dicta\u201c, cum spune dl Juncker, orientarea rela\u0163iilor cu Moscova se love\u015fte tot mai mult de interesele economice ale europenilor. Rusia este al treilea partener comercial al Uniunii Europene, dup\u0103 Statele Unite \u015fi China. Sanc\u0163iunile au antrenat nu numai o paralizie a schimburilor financiare, dar \u015fi o diminuare considerabil\u0103 a celor comerciale. Germania, cu 17 miliarde de euro, \u015fi Fran\u0163a, cu 16 miliarde, au constatat o pierdere de circa 7% \u00eentr-un singur an ca efect al m\u0103surilor de retorsiune economic\u0103 luate \u00eempotriva Rusiei. A\u015fa \u00eenc\u00e2t este de \u00een\u0163eles c\u0103 domnul Juncker, gospodarul echilibrului \u00een Europa comunitar\u0103, \u015fi-a pierdut r\u0103bdarea \u015fi a hot\u0103r\u00e2t s\u0103 arate ce este bine \u015fi ce nu poate fi acceptat din sfaturile alia\u0163ilor. \u00centr-o economie de pia\u0163\u0103, \u00eenainte de prieteni, fie \u015fi alia\u0163i, sunt interesele, nu-i a\u015fa? O parantez\u0103: vom constata \u00eenc\u0103 o dat\u0103 acest adev\u0103r c\u00e2nd vom afla ce se ascunde \u00een spatele prelungirii negocierii acordului de liber schimb U.E. – SUA. Rezisten\u0163a europenilor dureaz\u0103 de ani buni. O parte dintre asiatici nu au mai f\u0103cut fa\u0163\u0103 \u015fi au semnat, la \u00eenceputul lui octombrie, un astfel de acord.
\nO disput\u0103 pe tema suveranit\u0103\u0163ii<\/strong>
\nLa 7 octombrie, cancelarul Merkel \u015fi pre\u015fedintele Hollande au \u0163inut discursuri comune \u00een Parlamentul European pentru a str\u00e2nge r\u00e2ndurile \u00een fa\u0163a refugia\u0163ilor din zonele lovite de r\u0103zboaie, s\u0103r\u0103cie \u015fi subdezvoltare. Sunt destule motive de divergen\u0163e care sl\u0103besc unitatea statelor Uniunii Europene, dar nici unul nu a avut for\u0163a acestui val migrator. Pericolul resim\u0163it la Paris \u015fi la Berlin este accentuat de replierea unor guverne pe pozi\u0163iile na\u0163ionale, de revenirea la protec\u0163ia statului propriu considerat\u0103 mai sigur\u0103 dec\u00e2t cea rezultat\u0103 din solidaritatea comunitar\u0103. Este o direc\u0163ie nou\u0103 ce se eviden\u0163iaz\u0103 progresiv dup\u0103 criza financiar\u0103, politica de austeritate \u015fi, de ce s\u0103 nu o spunem deschis, dictatul Bruxelles-ului \u015fi al cuplului franco-german care accentueaz\u0103 sentimentul inegalit\u0103\u0163ii de tratament \u00een U.E. Cei din linia a doua se refugiaz\u0103 \u00een spatele suveranit\u0103\u0163ii statale, \u00een speran\u0163a c\u0103 se ap\u0103r\u0103 mai bine. Ceea ce irit\u0103 Berlinul, Parisul \u015fi Bruxelles-ul. \u00cen Parlamentul European, doamna Merkel a reluat teza at\u00e2t de drag\u0103 Berlinului despre \u201emai mult\u0103 Europ\u0103\u201c, concept vag care sugereaz\u0103 imperativul solidarit\u0103\u0163ii doar \u00een fa\u0163a r\u0103ului, nu \u015fi a binelui. Din acela\u015fi impuls, pre\u015fedintele Hollande a socotit c\u0103 trebuie s\u0103 \u0163in\u0103 aproape de doamna Merkel: \u201e\u00cen fa\u0163a crizei refugia\u0163ilor nu trebuie s\u0103 ne l\u0103s\u0103m tenta\u0163i de a ac\u0163iona\u00a0 la nivelul statelor-na\u0163iuni, din contr\u0103, acum este nevoie de mai mult\u0103 Europ\u0103!\u201c. Prezen\u0163a \u00een hemiciclul Parlamentului European a celor doi lideri europeni nu a \u00eent\u0103rit convingerea c\u0103 perioada de mari convulsii prin care trece Europa a favorizat coagularea unui nou concept rezistent la solicit\u0103ri, la timp, la nevoile \u015fi preferin\u0163ele statelor membre. Nu sunt limpezi direc\u0163iile de construc\u0163ie politic\u0103 a Uniunii Europene: se dore\u015fte o organiza\u0163ie de state-na\u0163iuni sau o federa\u0163ie de state cu suveranitate limitat\u0103. \u00cen aceast\u0103 confuzie, abil \u00eentre\u0163inut\u0103 public, Hollande a sim\u0163it nevoia s\u0103 nu se \u00eendep\u0103rteze nici de Constitu\u0163ia Fran\u0163ei, \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 dea, c\u00e2t \u00eei mai este posibil, o mic\u0103 satisfac\u0163ie adversarilor lui politici. \u201eDiscu\u0163ia nu este despre mai pu\u0163in\u0103 sau mai mult\u0103 Europ\u0103, \u015fi-a \u00eendulcit Hollande discursul, ci este (vorba de o alegere, n.n.) \u00eentre afirmarea Europei sau sf\u00e2r\u015fitul Europei… Revenirea la frontierele na\u0163ionale, destr\u0103marea politicilor comunitare, abandonul monedei unice, euro, sunt \u00eencerc\u0103ri serioase prin care trece unitatea Europei\u201c. Nici m\u0103car aceast\u0103 u\u015foar\u0103 personalizare a interven\u0163iei nu l-a scutit pe Hollande de remarcile caustice ale doamnei Marine Le Pen, adversara Uniunii Europene, a pre\u015fedintelui, a \u201ecuplului\u201c franco-german (cum \u00eel nume\u015fte ironic dreapta francez\u0103) \u015fi a oric\u0103rei toleran\u0163e fa\u0163\u0103 de valul de emigran\u0163i. A\u015fa c\u0103 lidera Frontului Na\u0163ional a folosit tribuna Parlamentului European pentru a-\u015fi cataloga propriul pre\u015fedinte de \u201evice-cancelar administrativ al provinciei Fran\u0163a\u201c. L\u0103s\u00e2nd aceste dispute deoparte, atrage aten\u0163ia perpetuarea diferen\u0163elor conceptuale \u00eentre Paris \u015fi Berlin \u00een privin\u0163a Europei unite. Ca stat federal, suveranitatea nu-i ridic\u0103 probleme Germaniei, Berlinul poate accepta oric\u00e2nd \u015fi cu bucurie federalizarea Europei de pe pozi\u0163ia forte pe care se afl\u0103 acum. Fran\u0163a, \u00een schimb, este incomodat\u0103 serios de ideea federaliz\u0103rii. Constitu\u0163ia francez\u0103 consacr\u0103 \u201econceptul suveranit\u0103\u0163ii fondat pe unitate \u015fi indivizibilitate\u201c. De aceea Hollande a preferat s\u0103 vorbeasc\u0103 de \u201esuveranitate pentru Europa\u201c sau de \u201esuveranitatea european\u0103\u201c. Conceptual, Fran\u0163a nu poate fi \u00een toate \u00eemprejur\u0103rile un partener de idei al Germaniei. Meritoriu r\u0103m\u00e2ne faptul c\u0103 Berlinul evit\u0103, pe c\u00e2t posibil, sintagma \u201esuveranitate limitat\u0103\u201c. Este prudent \u015fi necesar pentru c\u0103 acest concept, statuat \u00een tratatele Uniunii Europene, aminte\u015fte dramatic statelor ex-comuniste de \u201edoctrina Brejnev\u201c \u00een numele c\u0103reia a fost invadat\u0103 Cehoslovacia, \u00een 1968. \u00cen condi\u0163ii de inegalitate de tratament \u2013 a se vedea ideea Europei cu mai multe viteze \u2013 se poate na\u015fte \u00een Europa de Est un curent contestatar, apropiat europesimismului britanic, prin recursul la protec\u0163ia \u201estatului-na\u0163iune\u201c. Pe fond, discursurile lui Merkel \u015fi Hollande \u00een Parlamentul European au fost despre suveranitate.
\nSiria dezbin\u0103 sau une\u015fte <\/strong>
\nfor\u0163ele antiteroriste?<\/strong>
\nDoar c\u00e2teva observa\u0163ii, subiectul a fost tratat \u00een cronicile precedente. Ofensiva ru\u015filor \u00een Siria a accentuat ne\u00een\u0163elegerile \u00een r\u00e2ndul occidentalilor, dar clarific\u0103, dac\u0103 se poate spune a\u015fa, e\u015fecul tacticii de p\u00e2n\u0103 acum. \u201eNimeni din Vest nu are de g\u00e2nd s\u0103 intre \u00een r\u0103zboi cu Rusia, scrie Julien Barnes-Dacey, analist al Consiliului European pentru rela\u0163iile externe de la Londra. Escaladarea ar risca s\u0103 conduc\u0103 la mai mult\u0103 violen\u0163\u0103, la cre\u015fterea r\u00e2ndurilor emigran\u0163ilor. Deocamdat\u0103 fiecare tab\u0103r\u0103 se bate pentru a-\u015fi construi \u00absfera sa de influen\u0163\u0103\u00bb, ru\u015fii \u00een Vestul Siriei unde se g\u0103se\u015fte Bashar al-Assad, occidentalii \u00een partea oriental\u0103 unde vor continua s\u0103 urm\u0103reasc\u0103 s\u0103 intensifice bombardamentele \u00eempotriva Statului Islamic\u201c. Implicarea Rusiei risc\u0103 s\u0103 decupleze amenin\u0163area jihadist\u0103 – obsedant\u0103 pentru Occident -, de soarta lui Assad pentru care Moscova \u015fi-a f\u0103cut calculele sale proprii.
\nGustul amar <\/strong>
\nal politiz\u0103rii premiilor<\/strong>
\nLaureat al Premiului Nobel pentru pace pe 2015 este un cvartet tunisian c\u0103ruia i se recunoa\u015fte meritul de a fi asigurat o trecere mai lin\u0103 spre democra\u0163ie \u00een Tunisia. Cred, mai degrab\u0103, c\u0103 se dore\u015fte s\u0103 se acrediteze ideea c\u0103 Revolu\u0163ia iasomiei a fost bun\u0103, doar deturnarea scopului ei este de vin\u0103 pentru bulversarea lumii arabe. Ceea ce este mai mult dec\u00e2t discutabil. \u015ei premiul pentru literatur\u0103 acordat unei jurnaliste din Belarus confirm\u0103 \u00eendep\u0103rtarea de testamentul lui Alfred Nobel: recompensarea pentru cele mai mari merite \u00een domeniile \u015ftiin\u0163elor, literaturii \u015fi salvgard\u0103rii p\u0103cii. Politizarea criteriilor de decernare a Premiului Nobel devine obositoare. A-propos, cum o cheam\u0103 pe jurnalista care a luat premiul pentru literatur\u0103?<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"