{"id":24701,"date":"2015-10-15T22:36:09","date_gmt":"2015-10-15T20:36:09","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=24701"},"modified":"2015-10-15T22:36:09","modified_gmt":"2015-10-15T20:36:09","slug":"ce-carte-vom-tine-in-mana-peste-o-suta-de-ani","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/ce-carte-vom-tine-in-mana-peste-o-suta-de-ani\/","title":{"rendered":"Ce carte vom \u0163ine \u00een m\u00e2n\u0103 peste o sut\u0103 de ani"},"content":{"rendered":"<p>\u00cen timp ce universul \u00ee\u015fi p\u0103streaz\u0103 aceea\u015fi mi\u015fcare, iar mai micul univers, cel din galaxia pie\u0163ei<br \/>\neditoriale rom\u00e2ne\u015fti, continu\u0103 cu acelea\u015fi probleme \u015fi \u00een aceea\u015fi traiectorie, cu t\u00e2rgurile de chilipiruri \u015fi mai marile t\u00e2rguri de c\u0103r\u0163i, unde rivalitatea dintre edituri se observ\u0103 mai rapid dec\u00e2t standurile lor, \u00eentr-un col\u0163 de lume o idee n\u0103stru\u015fnic\u0103 a luat na\u015ftere.<br \/>\nIdeea artistei de origine sco\u0163ian\u0103 Katie Paterson porne\u015fte cel mai probabil de la una dintre marile probleme ale secolului XXI care risc\u0103 s\u0103 afecteze nu numai pia\u0163a c\u0103r\u0163ii printate, ci \u015fi a popula\u0163iei: lipsa p\u0103durilor \u015fi defri\u015f\u0103rile masive din multe p\u0103r\u0163i ale lumii. Cartea electronic\u0103 pare a nu fi suficient\u0103 pentru publicul cititor. Fa\u0163\u0103 de o carte printat\u0103, grani\u0163ele ei sunt cu mult mai reduse, mai str\u00e2mtorate de dispozitivul pe care acestea se reg\u0103sesc. Nici nu trebuie s\u0103 lu\u0103m \u00een calcul diferitele scenarii post-apocaliptice din romanele contemporane, ci doar s\u0103 socotim c\u00e2t de pu\u0163ine c\u0103r\u0163i au putut fi p\u0103strate de-a lungul timpului, pe diferite materiale \u015fi c\u00e2te mai pot fi citite azi. Acum s\u0103 privim spre c\u0103r\u0163ile electronice care au un imens punct slab, electricitatea, f\u0103r\u0103 de care nu pot exista.<br \/>\nAcestea fiind spuse, Katie Paterson vine cu o idee nemaipomenit\u0103 \u015fi lanseaz\u0103 un proiect menit genera\u0163iilor de cititori din secolul urm\u0103tor. \u00cen 2014 ea vrea s\u0103 creeze o antologie de c\u0103r\u0163i pentru secolul XXII care s\u0103 fie lansat\u0103 \u00een anul 2114. \u015ei nu e totul! Planul porne\u015fte cu plantarea a o mie de copaci \u00eentr-o p\u0103dure de l\u00e2ng\u0103 Oslo, Nordmarka, din care se vor face paginile viitoarei antologii. De asemenea, Katie Paterson le propune autorilor ca, \u00een decursul acestor o sut\u0103 de ani, fiecare s\u0103-\u015fi depun\u0103 o oper\u0103, s\u0103 contribuie la antologie cu un text nepublicat p\u00e2n\u0103 atunci. Nu numai c\u0103 arborii care vor alimenta produc\u0163ia de c\u0103r\u0163i ar fi ca un cont de economii, de data aceasta \u00een materie brut\u0103, dar totul ar fi un fel de joc \u00een care fiecare autor ar intra. Astfel, scriitorul va trebui s\u0103 scrie nu pentru un public prezent, cuantificabil \u00een materie de gusturi \u015fi de a\u015ftept\u0103ri, ci pentru unul al viitorului, s\u0103 i se adreseze cre\u00e2nd o literatur\u0103 pe m\u0103sura a\u015ftept\u0103rilor sale. Manuscrisele care au \u00eenceput s\u0103 fie str\u00e2nse de anul acesta vor fi depuse \u00eentr-o camer\u0103 special\u0103 din biblioteca public\u0103 New Deichmanske, din Bj\u00f8rvika, Oslo, \u00eencep\u00e2nd cu 2018, odat\u0103 cu inaugurarea ei. Camera va fi realizat\u0103 ca un spa\u0163iu al contempla\u0163iei, interiorul s\u0103u fiind din lemnul p\u0103durii de l\u00e2ng\u0103 capitala norvegian\u0103. Numele autorilor \u015fi titlurile lucr\u0103rilor vor fi afi\u015fate pe rafturi, \u00eens\u0103 manuscrisele nu vor fi disponibile pentru lectur\u0103 p\u00e2n\u0103 la inaugurarea de peste un secol. Proiectul este sprijinit de conducerea ora\u015fului Olso, care lucreaz\u0103 \u00een scopul p\u0103str\u0103rii \u015fi protej\u0103rii, at\u00e2t a p\u0103durii, c\u00e2t \u015fi a manuscriselor p\u00e2n\u0103 \u00een anul 2114.<br \/>\n\u00cent\u00e2iul pas al proiectului a avut loc \u00een acest an, pe 26 mai, c\u00e2nd a fost depus primul manuscris din colec\u0163ie: un text semnat de \u00eens\u0103\u015fi Margaret Atwood, cunoscuta scriitoare canadian\u0103, laureat\u0103 a premiului Man Booker \u00een anul 2000. Evenimentul a fost s\u0103rb\u0103torit printr-o ceremonie \u00een cadrul c\u0103reia cei prezen\u0163i, adic\u0103 to\u0163i cei ce au dorit s\u0103 vad\u0103 cum va ar\u0103ta biblioteca viitorului, au f\u0103cut un tur prin ea. Dup\u0103 care a avut loc o discu\u0163ie deschis\u0103 cu Katie Paterson. De asemenea, cei prezen\u0163i au avut ocazia s\u0103 o asculte pe Margaret Atwood citind dintr-una dintre operele sale.<br \/>\n\u00centr-un interviu acordat site-ului Slate, scriitoarea Margaret Atwood spune c\u0103 a acceptat imediat participarea \u00een acest proiect nu numai pentru c\u0103 este obi\u015fnuit\u0103 s\u0103 creeze o imagine a viitorului, ci \u015fi pentru c\u0103 a fost unul dintre acei copii care \u00eengropau \u00een curtea casei mici borcane cu diferite obiecte \u00een ele. \u00cen acest fel, exist\u0103 speran\u0163a c\u0103 cineva le va g\u0103si \u015fi le va desface c\u00e2ndva, \u00een viitor. Este o scrisoare pentru cei din viitor. Ca \u00een cazul oric\u0103rei c\u0103r\u0163i scrise ast\u0103zi, momentul \u00een care este citit\u0103 difer\u0103 fa\u0163\u0103 de cel al scrierii. Doar c\u0103, de data aceasta, distan\u0163a \u00een timp este un pic mai lung\u0103. Margaret Atwood g\u0103se\u015fte c\u0103 biblioteca viitorului este \u00eencurajatoare \u00een mai multe privin\u0163e. Prima ar fi c\u0103 se presupune c\u0103 \u00eenc\u0103 vor mai exista oameni peste o sut\u0103 de ani. Cea de-a doua \u0163ine de presupunerea c\u0103 p\u0103durea va cre\u015fte \u015fi c\u0103 biblioteca va continua s\u0103 existe \u00een acel loc. \u00cen ultimul r\u00e2nd, se presupune c\u0103 oamenii vor putea \u00een continuare s\u0103 citeasc\u0103 \u015fi c\u0103 vor fi \u00eenc\u0103 interesa\u0163i de actul lecturii. Toate acestea reprezint\u0103 pentru scriitoare un vot al \u00eencrederii \u00een viitor.<br \/>\nPe c\u00e2t de fantezist pare proiectul, pe at\u00e2t de practic \u00eencepe s\u0103 devin\u0103, cu ajutorul multor organiza\u0163ii culturale. Ac\u0163iunea lui Katie Paterson nu numai c\u0103 ne face s\u0103 sper\u0103m la un viitor mai senin dec\u00e2t cel pe care \u00eel portretizeaz\u0103 romanele distopice ale prezentului, ci ne \u015fi \u00eendeamn\u0103 s\u0103 reac\u0163ion\u0103m pentru a ajuta la crearea acestui viitor, nu doar pentru cei ce ne vor urma \u00een urm\u0103toarele decenii, ci pentru mult mai multe genera\u0163ii viitoare. \u00centr-o lume paralizat\u0103 de frica unei eventuale catastrofe, \u00een care importan\u0163a individual\u0103 a persoanei avanseaz\u0103 \u00een fa\u0163a bun\u0103st\u0103rii generale a mediului, astfel de ini\u0163iative reprezint\u0103 un pas important. Aidoma unei pu\u015fculi\u0163e, fiecare carte \u00eenseamn\u0103 o investi\u0163ie pentru cei din viitor.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>\u00cen timp ce universul \u00ee\u015fi p\u0103streaz\u0103 aceea\u015fi mi\u015fcare, iar mai micul univers, cel din galaxia pie\u0163ei editoriale rom\u00e2ne\u015fti, continu\u0103 cu acelea\u015fi probleme \u015fi \u00een aceea\u015fi traiectorie, cu t\u00e2rgurile de chilipiruri \u015fi mai marile t\u00e2rguri de c\u0103r\u0163i, unde rivalitatea dintre edituri se observ\u0103 mai rapid dec\u00e2t standurile lor, \u00eentr-un col\u0163 de lume o idee n\u0103stru\u015fnic\u0103 a&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/ce-carte-vom-tine-in-mana-peste-o-suta-de-ani\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Ce carte vom \u0163ine \u00een m\u00e2n\u0103 peste o sut\u0103 de ani<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[1],"tags":[],"class_list":["post-24701","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-mozaic"],"views":919,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24701","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=24701"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24701\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":24702,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24701\/revisions\/24702"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=24701"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=24701"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=24701"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}