{"id":24699,"date":"2015-10-15T22:35:10","date_gmt":"2015-10-15T20:35:10","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=24699"},"modified":"2015-10-15T22:35:10","modified_gmt":"2015-10-15T20:35:10","slug":"orasul-antropologului-subtil","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/orasul-antropologului-subtil\/","title":{"rendered":"Ora\u015ful antropologului subtil"},"content":{"rendered":"

Nicolae Panea, Ora\u015ful subtil<\/em>, Editura Etnologic\u00e3, Bucure\u015fti, 2013<\/strong><\/p><\/blockquote>\n

A\u015fa cum subliniaz\u0103 autorul at\u00e2t \u00een introducere, c\u00e2t \u015fi \u00een paginile concluzive, cartea lui Nicolae Panea intitulat\u0103 Ora\u015ful subtil (Bucure\u015fti, Editura Etnologic\u0103, 2013) continu\u0103 \u015fi oarecum des\u0103v\u00e2r\u015fe\u015fte empatica, voyeuristica, subiectiva \u015fi poetica sa antropologie a obiectelor \u015fi spa\u0163iilor urbane, o abordare lansat\u0103 deja \u00een volumul Zeii de asfalt.
\n\u00centr-un prim capitol, Despre subtilitate, Nicolae Panea navigheaz\u0103 cu gra\u0163ie printre referin\u0163e bibliografice, citate \u015fi fr\u00e2nturi de contribu\u0163ii antropologice, cola\u0163ionate \u00een vederea unei radicale reformul\u0103ri \u015fi emancip\u0103ri a unei antropologii postmoderne. Mai apropiat paradigmei europene a g\u00e2ndirii antropologice, autorul recunoa\u015fte performan\u0163ele sau v\u00e2rfurile antropologiei nord-americane, sprijinind totu\u015fi curentul\/ jocul destul de antiamerican al disocierii \u015fi emancip\u0103rii eurocentrice (cea din urm\u0103 numind disciplina transoceanic\u0103 drept una postcolonial\u0103, hegemonic\u0103, elefantin\u0103). \u00cen sensul acesta, totu\u015fi, profesorul craiovean, \u00een buna sa inten\u0163ie de a autohtoniza (\u00een cadrul umanisticii rom\u00e2ne\u015fti) cel pu\u0163in literatura vest-european\u0103, nu este deloc un militant facil sau mimetic. Nici m\u0103car atunci c\u00e2nd se al\u0103tur\u0103 \u201emanifestelor\u201c eurocentriste (Le Manifeste de Lausanne et l\u2019antropologie roumaine \u00een Revista de etnografie \u015fi folclor \/ Journal of Ethnography and Folklore 1-2\/2014: 129-144) el nu se integreaz\u0103 total minorului iz de rebeliune puber\u0103. Panea nu doar c\u0103 face pod prin \u00eens\u0103\u015fi g\u00e2ndirea \u015fi scrisul s\u0103u, ci \u015fi \u00eempinge bine paradigmele disciplinei, cu deosebire prin dovedirea \u015fi performarea unei puteri de observa\u0163ie \u015fi de interpretare foarte consistente, ca \u015fi a unei descrieri\/ comunic\u0103ri creative, pline de inspira\u0163ie (inclusiv literar\u0103). Talentul s\u0103u scriitoricesc transform\u0103 lectura acestei c\u0103r\u0163i \u00een fascina\u0163ie.
\nAfar\u0103 de lungul zig-zag printre contribu\u0163iile antropologice care fie au inspirat, fie \u0163in spate propriei opere, Nicolae Panea \u00ee\u015fi redefine\u015fte propriul teren, adapt\u00e2nd \u015fi l\u0103rgind conceptul de \u201emunc\u0103\/ cercetare terenistic\u0103\u201c (c\u0103l\u0103toria este aici bine inclus\u0103), ca \u015fi conceptul de cercet\u0103tor de teren, observator, antropolog participativ\/ empatic. El demonstreaz\u0103 c\u0103 metoda sa reprezint\u0103 o dezvoltare natural\u0103 a altor vederi \u015fi contribu\u0163ii antropologice recente, astfel individualiz\u00e2ndu-se \u015fi legitim\u00e2ndu-se competent. Pe scurt, propria sa contribu\u0163ie \u2013 cum se dovede\u015fte \u00een Ora\u015ful subtil \u2013 se bazeaz\u0103 pe un fel subtil (a\u015f zice carismatic) de a privi (prin plimbare\/ umblet\/ c\u0103l\u0103torie) via\u0163a unui\/ oric\u0103rui ora\u015f. Cu alte cuvinte, performarea unei priviri rafinate asupra aspectelor marginale, secundare, u\u015for de ignorat, ale existen\u0163ei\/ civiliza\u0163iei umane \u00een cadrul peisajului urban. Panea scaneaz\u0103 realitatea parc\u0103 fractur\u00e2nd lumina \u015fi pixelii, descriind-o apoi pe \u00eendelete, precum impresioni\u015ftii de alt\u0103dat\u0103.
\nSpun\u00e2nd cele de mai sus, poate c\u0103 aici ar fi cazul explicit\u0103rii \u015fi op\u0163iunii de fa\u0163\u0103: pentru a exemplifica expansiunea analizelor lui Panea (conectarea faptelor \u015fi \u00een\u0163elesurilor merge la el departe \u015fi profund, mai tot timpul, ori cel pu\u0163in foarte des) ar fi greu de ales citate ori s-ar putea e\u015fua \u00een redarea prea multora. Nu citez, a\u015fadar, subliniind c\u0103 volumul acesta trebuie citit cu deschidere \u015fi lentoare, cu reveniri sau \u00een fluen\u0163\u0103 constant\u0103. \u00cen versiunea englez\u0103 a acestei recenzii (Marin Marian-B\u0103la\u015fa, Nicolae Panea, Ora\u015ful subtil <The Subtle City>…, publicat\u0103 \u00een Revista de etnografie \u015fi folclor\/ Journal of Ethnography and Folklore 1-2\/2015: 221-225), totu\u015fi am tradus \u015fi redat c\u00e2teva fragmente (\u00een ciuda caracterului foarte idiomatic al scrisului semnat NP).
\nCapitolul 2, Mirosul, survoleaz\u0103 prezen\u0163a \u015fi rolurile odorilor (de la parfum la putoare) \u00eentru formarea unei anima\/ persona, egal persistente \u015fi evanescente a ora\u015fului. Rezum\u00e2nd, aici este vorba de felul \u00een care mirosul configureaz\u0103 \u015fi identific\u0103 cultura ora\u015fului, \u00een timp ce oamenii se integreaz\u0103 \u00een interiorul unor varii c\u00e2mpuri odorifice contribuind la acestea involuntar, dar esen\u0163ial. Panea preia ideea unei h\u0103r\u0163i a mirosurilor (pentru orice ora\u015f) \u015fi o extinde elabor\u00e2nd ideea codurilor identitare spa\u0163iale. El identific\u0103 caractere urbane caracterizate prin odori specifice, impuse de diverse fabrici, \u015fi discut\u0103 mai multe mirosuri teritoriale (periferia vs centrul) care sunt create \u015fi prin comportamente culturale ori divertismentale (\u00een termeni precum solidaritate real\u0103\/ iluzorie, joc de putere, domina\u0163ie).
\nAfar\u0103 de paginile despre mirosurile gunoaielor \u015fi ale industriilor, g\u0103sim aici pagini foarte inteligente despre doamne \u015fi prostituate, c\u00e2ini \u015fi pisici, parfumuri feminine\/ masculine, detergen\u0163i, fumat, arome \u015fi obiceiuri culinare, toate performate nu doar individual, ci \u015fi social, ca \u015fi \u00een lumile confuze\/ difuze ale imagina\u0163iei\/ imaginarului formatat\/ procesat cultural. Exist\u0103 mirosuri profesionale \u015fi sociale (bancheri vs homle\u015fi, casnice vs be\u0163ivi), mirosurile alterit\u0103\u0163ii antropologice (str\u0103inii, turi\u015ftii), mirosurile unor\/ tuturor cl\u0103dirilor (case vs moluri) \u015fi mai ales mirosul vechiului (totemicul, feti\u015fistul \u201evechi\/ venerabil\u201c \u2013 a\u015f parafraza) sau al noului.
\nCapitolul 3, Gunoiul de aur, vine natural dup\u0103 paginile dedicate mirosului, deoarece felul \u00een care oamenii privesc, dispre\u0163uiesc, arunc\u0103 sau ascund resturile, l\u0103turile sau putrefac\u0163iile este relevant pentru numeroase cadre mentale \u015fi gesturi culturale care scap\u0103 con\u015ftientiz\u0103rii \u015fi discursivit\u0103\u0163ii comune. \u015ei aici, ca \u00een toate capitolele, observatorul\/ povestitorul se refer\u0103 doar la economiile, practicile, politicile, structurile \u015fi comportamentele rom\u00e2ne\u015fti, specific urbane, ignor\u00e2nd astfel aspecte adesea mult mai spectaculoase din metropolele str\u0103ine, totu\u015fi exemplific\u00e2nd treaba unui antropolog local, (post)modern \u015fi raport\u00e2nd despre o societate \u201e\u00een curs de dezvoltare\u201c (care nu mai este de v\u0103zut\/ studiat \u00een multe alte locuri).
\nCercetarea prezentat\u0103 aici este bogat\u0103 nu doar prin noutatea sa, ci \u015fi fiindc\u0103 se refer\u0103 la sistemele de locuire specifice\/ tipice implementate \u00een \u0163\u0103rile comuniste (blocurile de apartamente, casa sc\u0103rilor, micile gr\u0103dini sau spa\u0163ii de joac\u0103, subsolurile comune, platformele de gunoi \u2013 at\u00e2t de comune tuturor blocurilor de locuin\u0163e). \u00cen vreme ce psihologia, sensibilitatea \u015fi rutina cotidian\u0103 a adul\u0163ilor \u015fi copiilor\/ \u015fcolarilor, ca \u015fi asocierea dintre gunoi, noapte, fric\u0103, violen\u0163\u0103 \u015fi gruparea\/grupismul tinerilor, sunt surprinse\/ redate aici profund, subtil, exemplar.
\nCapitolul 4, Urechea lui Dionysos. Zgomotul, ofer\u0103 observa\u0163ii atente despre mereu crescuta \u2013 totu\u015fi necon\u015ftientizata \u2013 familiaritate uman\u0103 cu tot mai complexele surse \u015fi con\u0163inuturi zgomotoase. Desigur, nici aici nu avem de-a face cu o simpl\u0103 etnografie a sunetelor \u015fi zgomotelor, g\u0103sind mai degrab\u0103 o filosofare asupra sensurilor sociale \u2013 \u015fi a dinamicii lor \u2013 care fac din convie\u0163uirea cu zgomotul o paradigm\u0103 imanent\u0103, tipic\u0103\/ emblematic\u0103. Panea survoleaz\u0103 re-organizarea social\u0103, uman\u0103\/ antropologic\u0103 a segmentelor temporale (diminea\u0163\u0103, pr\u00e2nz, sear\u0103, noapte) de c\u0103tre stimulii specific acustici\/ auriculari, a\u015fadar de c\u0103tre ritmurile \u015fi calendarul acustic\/ auricular \u00een care locuitorii urbani tr\u0103iesc constant. Astfel, el observ\u0103 \u015fi interpreteaz\u0103 nu doar zgomotul curent al ora\u015fului (strig\u0103tele oamenilor, conversa\u0163iile, vorbitul la telefon, plus zgomotele automobilelor \u015fi al ma\u015finilor de construc\u0163ii ori de cur\u0103\u0163enie), ci \u015fi cadrele temporale \u015fi periodicit\u0103\u0163ile care segmenteaz\u0103 anotimpuri \u015fi clase sociale (\u00een momente de s\u0103rb\u0103toare sau de vacan\u0163\u0103), ca \u015fi concertele \u015fi festivalurile pe care municipalitatea le ofer\u0103 cet\u0103\u0163enilor pentru a-i \u00eenc\u00e2nta \u015fi a le controla\/ st\u0103p\u00e2ni starea de spirit. Cu privire la sunetul religios, Panea se refer\u0103 doar la instrumentele ecleziastice (precum clopotele). Iar cu privire la \u2013 \u015fi \u00een contrast cu \u2013 formele tradi\u0163ionale\/ rurale\/ folclorice de perfomare a magiei, ritului \u015fi ceremoniei, el analizeaz\u0103 \u00eendelung nunta urban\u0103 de ast\u0103zi.
\n\u00cen sec\u0163iunea Zgomotul ca reflectare a crizei, Panea vorbe\u015fte despre \u0163ipetele oamenilor care se ceart\u0103 \u015fi alte zgomote care provin din periodicitatea crizelor private\/ domestice, despre sirenele ma\u015finilor de poli\u0163ie \u015fi de salvare (sc\u0103p\u00e2nd din vedere pe acelea ale pompierilor), care \u2013 argumenteaz\u0103 subtil Panea \u2013 \u201esugereaz\u0103 includerea ora\u015fului \u00een circuit cosmic\u201c (de o natur\u0103 sau nuan\u0163\u0103 pe care nici m\u0103car biserica nu este capabil\u0103 s\u0103 o realizeze a\u015fa cum o fac acele sunete critice \u2013 observ\u0103 autorul volumului la pagina 171). Panea analizeaz\u0103 \u015fi sunetele na\u015fterii \u015fi ale mor\u0163ii (glos\u00e2nd asupra sunetelor comunic\u0103rii \u015fi \u00eenv\u0103\u0163\u0103rii emise de c\u0103tre bebelu\u015fi, asupra c\u00e2ntecelor de leag\u0103n, apoi asupra multor gesturi sonore \u2013 preponderent moderne \u2013 care acompaniaz\u0103 procesiunile funerare). Apoi vorbe\u015fte despre zgomotoasa trecere a ambulan\u0163elor (\u015fi senza\u0163ia de incluziune uman\u0103 \u015fi de solidaritate pe care o mediaz\u0103 \u00een public), despre strig\u0103tele nebunilor, despre zgomotul ambuteiajelor din trafic, despre cele ale demonstra\u0163iilor \u015fi mar\u015furilor protestatare.
\nCapitolul 5 (Bulevardul) avanseaz\u0103 ca o poveste lin\u0103 \u2013 destul de bogat\u0103 \u2013 despre felul \u00een care uli\u0163ele rurale, gardurile \u015fi por\u0163ile (de alt\u0103dat\u0103, desigur) permiteau comunicarea \u015fi asocierea uman\u0103, ospitalitatea (sau alte sentimente \u015fi valori); \u00een vreme ce contemporanele bulevarde, largi \u015fi lungi, giratoriile lor \u015fi micile lor spa\u0163ii verzi, pline de trafic \u015fi zgomot, canaliz\u00e2nd \u00eenghi\u0163irea \u015fi rejectarea oamenilor sunt v\u0103duvite de referen\u0163ialul individual, subiectiv, auto-identificator al locuitorilor, plimb\u0103re\u0163ilor (prommeneurs), trec\u0103torilor. A\u015fa eliptic cum este, capitolul acesta trebuie luat ca una dintre cele mai sensibile (\u015fi subtile) \u2013 pentru mine, cea mai bun\u0103, dac\u0103 nu chiar unic\u0103 \u2013 poveste intelectual\u0103 ori ca o promenad\u0103 frumos ghidat\u0103, dedicat\u0103 unui asemenea subiect (bulevardul).
\nMicile Concluzii sau despre ierarhiile secundarului ale lui Nicolae Panea au \u015fi o foarte folositoare versiune englez\u0103 (pp. 213-220).
\nPe parcursul \u00eentregii lucr\u0103ri are loc o constant\u0103 compara\u0163ie \u00eentre ruralul trecut \u015fi urbanul prezent, cel mai adesea \u00een favoarea primului element de binom \u015fi \u00een totala defavoare a celui secund, a\u015fadar o idealizare a ruralit\u0103\u0163ii, a a\u015fez\u0103rilor, obiceiurilor, comportamentelor \u015fi rosturilor paseiste, \u00een paralel cu o nemiloas\u0103 judecat\u0103 a \u00eenstructur\u0103rilor \u015fi sentimentelor recente\/ prezente, urbane. Chiar dac\u0103 pledoaria aceasta ar putea fi, cel pu\u0163in uneori, corect\u0103 sau adecvat\u0103, anumite interpret\u0103ri \u015fi ra\u0163ionamente merg un pic prea \u00een ton cu atitudinile conservatorist vetuste, apologetic paseiste (fiindc\u0103 precis vor fi fost \u015fi \u00een cadrele \u015fi mentalit\u0103\u0163ile rural-tradi\u0163ionale nevoin\u0163e, circumstan\u0163e, aspira\u0163ii nefericite \u015fi e\u015fecuri; \u00een vreme ce, pe de alt\u0103 parte, ora\u015ful modern nu trebuie negre\u015fit tras de urechi pentru \u00eencerc\u0103rile sale kitschoase de a procura valori \u015fi bucurii genuine, pentru modalit\u0103\u0163ile sale de a recupera\/ \u00eenvia firimituri de sacru). Oricum, simplista diviziune rural\/ tradi\u0163ional\/ bun\/ superior\/ sacru versus urban\/ artificial\/ r\u0103u\/ chici\/ profan constituie f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103 un tribut adus folcloristicii \u015fi etnologiei conven\u0163ionale\/ oficiale din s\u00e2nul c\u0103rora autorul provine. Iar apoi, ori cel pu\u0163in (spre deosebire de trendul majoritar), Nicolae Panea actualizeaz\u0103 sau men\u0163ine acel comparativism maniheistic cu gra\u0163ie.
\nA\u015fadar, dincolo de faptul \u015fi observa\u0163ia f\u0103cut\u0103, merit\u0103 subliniat c\u0103 la autorul Ora\u015fului subtil (ca \u015fi al Zeilor de asfalt) respectiva dualitate\/ opozi\u0163ie devine stilistic\u0103 \u015fi elegant\u0103. Ea furnizeaz\u0103 o tensiune care-l face pe autor energic \u015fi fertil \u00een interpretarea \u015fi scrisul s\u0103u. Cartea aceasta este excep\u0163ional\u0103, plin\u0103 de \u00een\u0163elegeri \u015fi de \u00een\u0163elepciuni. \u00cen toate paginile sale, foarte des, exist\u0103 paragrafe care spun ori doar sugereaz\u0103 mai mult dec\u00e2t capitole \u00eentregi ar face-o. Ca atare, cartea inspir\u0103 \u015fi las\u0103 mult spa\u0163iu pentru urm\u0103toare\/ posibile elabor\u0103ri.
\nF\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, ar merita o traducere interna\u0163ional\u0103 \u2013 cu prec\u0103dere \u00een englez\u0103 (\u00eentreprindere dificil\u0103\/ provocatoare) \u015fi o difuzare mai larg\u0103. C\u0103ci este p\u0103cat ca intelectualitatea interna\u0163ional\u0103 s\u0103 nu-l cunoasc\u0103 pe Panea, un scriitor cu totul aparte \u00een cultura academic\u0103 a Rom\u00e2niei post-2000. Profesorul craiovean st\u0103p\u00e2ne\u015fte nu doar literatura universitar\u0103 francez\u0103 (s\u0103 zicem, cea mai influent\u0103 \u00een antropologia Europei de Vest), dar a fost inspirat de c\u0103tre \u015fcolile de g\u00e2ndire care au transformat scrisul intelectual \u00eentr-o manier\u0103 plin\u0103 de argu\u0163ie, hedonism, literaritate, speculativitate, festiv.
\nPanea scrie egal, clar\/ precis \u015fi creativ (demipoetic\/ metaforic c\u00e2teodat\u0103), f\u0103c\u00e2nd lectura o euforie. Motiv pentru care consider sincer c\u0103 ar trebui s\u0103 devin\u0103 mult mai influent pentru (cel pu\u0163in) antropologii \u015fi etnologii locali, de fapt pentru to\u0163i exper\u0163ii \u00een studii culturale.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Nicolae Panea, Ora\u015ful subtil, Editura Etnologic\u00e3, Bucure\u015fti, 2013 A\u015fa cum subliniaz\u0103 autorul at\u00e2t \u00een introducere, c\u00e2t \u015fi \u00een paginile concluzive, cartea lui Nicolae Panea intitulat\u0103 Ora\u015ful subtil (Bucure\u015fti, Editura Etnologic\u0103, 2013) continu\u0103 \u015fi oarecum des\u0103v\u00e2r\u015fe\u015fte empatica, voyeuristica, subiectiva \u015fi poetica sa antropologie a obiectelor \u015fi spa\u0163iilor urbane, o abordare lansat\u0103 deja \u00een volumul Zeii de… Cite\u0219te mai mult »Ora\u015ful antropologului subtil<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[56],"tags":[15174,15175],"class_list":["post-24699","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-antropologica","tag-nicolae-panea","tag-orasul-subtil"],"views":3233,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24699","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=24699"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24699\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":24700,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24699\/revisions\/24700"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=24699"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=24699"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=24699"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}