{"id":24684,"date":"2015-10-15T22:21:28","date_gmt":"2015-10-15T20:21:28","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=24684"},"modified":"2015-10-15T22:21:28","modified_gmt":"2015-10-15T20:21:28","slug":"ezra-pound-il-miglior-fabbro","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/ezra-pound-il-miglior-fabbro\/","title":{"rendered":"Ezra Pound, \u201eil miglior fabbro\u201c"},"content":{"rendered":"

Ezra Pound, Opere I. Poezii 1908 \u2013 1920<\/em>. Traduceri de Mircea Iv\u0103nescu \u015fi Radu Vancu. Selec\u0163ie, \u00eengrijire de edi\u0163ie, cronologie, introducere \u015fi comentarii de Horia-Roman Patapievici, Bucure\u015fti, Editura Humanitas Fiction, 2015<\/strong><\/p><\/blockquote>\n

Marea importan\u0163\u0103 a lui Ezra Pound nu trebuie c\u0103utat\u0103 doar \u00een cele mai bune pagini de poezie pe care le-a scris (cum ar fi, de pild\u0103, textele incluse \u00een Canzoni \u2013 1911 sau Ripostes \u2013 1912, Omagiu lui Sextus Proper\u0163iu \u2013 1918, Hugh Selwyn Mauberley \u2013 1920 ori Cantos) sau \u00een eseurile critice pe care le-a elaborat (\u015fi care abordeaz\u0103 o arie vast\u0103 de probleme \u015fi preocup\u0103ri, pornind de la teoretizarea unor aspecte ale lecturii \u015fi recept\u0103rii \u015fi ajung\u00e2nd la analizarea operei c\u00e2torva dintre marii s\u0103i contemporani), ci poate mai cu seam\u0103 \u00een influen\u0163a general\u0103 pe care a exercitat-o asupra unei \u00eentregi epoci.
\nPoezie, tradi\u0163ie, modernitate<\/strong>
\nPound a intuit \u00eenc\u0103 de la \u00eenceputurile sale literare c\u0103, \u00een ciuda elementelor formale sau de con\u0163inut pe care le prelua de la predecesorii s\u0103i, miza lui era s\u0103 impun\u0103 un alt mod de a scrie poezie \u015fi, de asemenea, s\u0103 deschid\u0103 calea spre un nou tip de interpretare a literaturii \u015fi culturii anterioare. Ideea sa cu privire la revolu\u0163ia modern\u0103, acel \u201eRisorgimento\u201c despre care a vorbit nu o dat\u0103, s-a modificat adesea \u015fi, \u00een cele din urm\u0103, s-a dovedit a fi dezastruoas\u0103 din punct de vedere politic. C\u0103ci destinul s\u0103u de expatriat a dus spre o inevitabil\u0103 tragedie dup\u0103 ce preocuparea sa de-o via\u0163\u0103 legat\u0103 de eviden\u0163ierea interac\u0163iunii dintre art\u0103 \u015fi economie l-a determinat s\u0103 sprijine ideile lui Mussolini, ulterior fiind acuzat de tr\u0103dare, \u00eenchis \u00eentr-o cu\u015fc\u0103, la Pisa, iar apoi internat \u00eentr-un spital de psihiatrie, la Washington.
\nN\u0103scut \u00een Statele Unite ale Americii, la Hailey, Idaho, \u00een 1885, Ezra Pound a intrat de timpuriu \u00een contact cu universul cultural al Lumii Vechi (ajunsese pentru prima dat\u0103 \u00een Europa pe c\u00e2nd avea treisprezece ani), \u00eencep\u00e2nd s\u0103 scrie sub semnul tradi\u0163iei romantice \u015fi a poeziei trubadure\u015fti. \u00cens\u0103 preocup\u0103rile sale \u00een materie de liric\u0103 acopereau teritorii mult mai numeroase, pornind de la Swinburne ori Browning (a c\u0103ror influen\u0163\u0103 este detectabil\u0103 \u00een primele sale poeme) \u015fi ajung\u00e2nd la Franc\u00e7is Villon, Lope de Vega sau poezia provensal\u0103. Iar toate acestea aveau s\u0103 se combine cu apropierea sa de tehnica simbolist\u0103, dar \u015fi cu elemente impresioniste sau cu fascina\u0163ia pentru civiliza\u0163ia asiatic\u0103 (japonez\u0103, cunoscut\u0103 prin intermediul scrierilor lui Lafcadio Hearn, \u015fi chinez\u0103, cu care se familiarizeaz\u0103 datorit\u0103 lui Ernest Fenollosa). \u00cens\u0103 dincolo de aceste elemente se g\u0103se\u015fte fondul prin excelen\u0163\u0103 american al operei sale, precum \u015fi importan\u0163a liricii lui Walt Whitman, echivalat chiar de Pound, la nivel simbolic, cu \u00eens\u0103\u015fi America.
\nDar, dezam\u0103git de \u201eprovincialismul poetic american\u201c, Ezra Pound pleac\u0103 \u00een Europa, public\u00e2nd la Vene\u0163ia primul s\u0103u volum de poeme, A Lume Spento (1908), o culegere \u00een care se vede cu claritate \u00eenr\u00e2urirea pe care o avea asupra sa, pe atunci, opera lui Swinburne \u015fi care eviden\u0163iaz\u0103 ideea fragilit\u0103\u0163ii universului uman, specific\u0103 decadentismului european. Ulterior, poetul se va stabili la Londra, unde, asemenea lui Gertrude Stein, aflat\u0103 la Paris, va descoperi o atmosfer\u0103 de efervescen\u0163\u0103 artistic\u0103, deloc lipsit\u0103 de accente de revolt\u0103 fa\u0163\u0103 de trecut \u015fi propice celor mai diverse experimente estetice. \u00cen opinia grup\u0103rii de care Pound se apropie acum, linia tradi\u0163iei mo\u015ftenite de la poe\u0163ii romantici \u015fi victorieni era epuizat\u0103, astfel c\u0103 poetul contemporan trebuia s\u0103 dep\u0103\u015feasc\u0103 vechiul stadiu de orator sau chiar pe acela de etalon spiritual, pentru a deveni explorator (\u015fi experimentator!) al tuturor tehnicilor avangardiste. Aceast\u0103 nou\u0103 poetic\u0103 \u2013 adesea vehement\u0103 \u015fi militant\u0103 \u2013 avea, \u00eens\u0103, numeroase surse, printre care se reg\u0103seau elemente ale revoltei simboliste din anii 1890, \u00een special pozi\u0163ia lui W. B. Yeats, dar \u015fi modelul poe\u0163ilor metafizici englezi \u015fi intelectualismul lui John Donne, precum \u015fi accentele ironice ale poeziei simboliste franceze reprezentate de Laforgue sau Corbi\u00e8re, sau, oarecum nea\u015fteptat, concizia liricii nipone din poemul tanka sau haiku, acestea stimul\u00e2nd \u00een mod evident preocuparea lui Pound pentru definirea naturii ideogramelor. Desigur, figura esen\u0163ial\u0103 a acestui moment era, la Londra, T. S. Eliot, a c\u0103rui oper\u0103 va fi sus\u0163inut\u0103 fervent de Ezra Pound, care va \u015fi edita The Waste Land (1922), text ce va fi, de altfel, dedicat chiar lui Pound, cel considerat \u201eil miglior fabbro\u201c (Eliot prelua, aici, caracterizarea succint\u0103 pe care o f\u0103cuse Dante lui Arnaut Daniel, \u00een Divina Comedia).
\n\u015etiind cum s\u0103 asimilieze toate influen\u0163ele exercitate asupra sa, pe care, de altfel, \u015fi le-a asumat creator, Ezra Pound s-a dovedit a fi, de la bun \u00eenceput, un spirit inovator care, am\u0103nunt esen\u0163ial, a urmat toate treptele devenirii noii poetici pe care o sus\u0163inea nu doar ca un promotor al ei, ci ca principalul s\u0103u creator \u015fi teoretician. F\u0103r\u0103 Pound, dou\u0103 linii diferite ale tradi\u0163iei, cea anglo-saxon\u0103 \u015fi cea american\u0103, nu s-ar fi putut unifica \u00een acel amestec specific care, ulterior, va determina saltul calitativ al am\u00e2ndurora. Astfel, Pound va face cu u\u015furin\u0163\u0103 pasul de la spiritul decadentismului la modernism, put\u00e2ndu-se observa cum monologurile dramatice \u00e0 la Browning sau fragmentele ce duc cu g\u00e2ndul la lirica trubadurilor fac treptat loc unei atitudini numite pe drept cuv\u00e2nt de critica literar\u0103 \u201eo modernitate clasic\u0103\u201c, pe care o reg\u0103sim \u00een Personae (1909) sau Canzoni (1911). Desigur, figuri ce par desprinse din imaginarul romantic sau prerafaelit apar \u00een aceste volume: \u201eE a Evanoei\/ Casa cl\u0103dit\u0103 nu cu m\u00e2inile\/ Ci de-undeva, dincolo de c\u0103ile lume\u015fti\/ E aurul ei r\u0103sp\u00eendit, mai sus, jur \u00eemprejur, \u015fi \u00eempletit\/ Feluri ciudate, ziduri, s-au \u00een\u0103l\u0163at de aici.\u201c (Casa splendoarei) Imagini asem\u0103n\u0103toare vor popula \u015fi Ripostes, volumul urm\u0103tor, \u00eens\u0103, \u00een realitate, ele sugereaz\u0103, de fiecare dat\u0103, splendoarea evanescent\u0103 a frumosului ori a idealului, transform\u00e2ndu-se \u00een coordonatele principale ale acelei unit\u0103\u0163i esen\u0163iale pe care Pound, asemenea altor contemporani ai s\u0103i, o g\u0103sea \u00een \u00eens\u0103\u015fi forma poemului, \u00een complexul reprezentat de suprapunerea dintre imaginea poetic\u0103 \u015fi limbaj: \u201eAurie se \u00eenal\u0163\u0103 casa, \u00een portal te-am v\u0103zut\/ pe tine, minune, trist\u0103 \u00een \u0163es\u0103tura sub\u0163ire, un\/ semn. Via\u0163a a murit \u00een flac\u0103ra l\u0103mpii, p\u00e2lp\u00e2itoare\/ zv\u00e2cnind \u00een uimire.\u201c (Apparuit)
\n\u015ei chiar dac\u0103 Pound, \u00een The Spirit of Romance (1910 \u2013 la origine un ciclu de conferin\u0163e pe care le-a \u0163inut la Londra) p\u0103rea s\u0103 caute un soi de rena\u015ftere romantic\u0103, modul \u00een care o prezint\u0103 este numit de el \u00eensu\u015fi \u201eclasic\u201c, nimic altceva dec\u00e2t o form\u0103 subtil\u0103 de recuperare (e drept, selectiv\u0103) a trecutului \u015fi a unei \u00eentregi tradi\u0163ii culturale menite s\u0103 contribuie la dep\u0103\u015firea oric\u0103rei forme de provincialism. Solu\u0163ia estetic\u0103 sus\u0163inut\u0103 de Pound era, la fel ca \u015fi pentru T. S. Eliot, chiar dac\u0103 finalitatea demersului urma s\u0103 fie diferit\u0103, acel cosmopolitism \u00eentemeiat pe ceea ce Henry James numea \u201edarul american de asimilare creatoare a altor culturi\u201c. Tradi\u0163ia nu e pur \u015fi simplu mo\u015ftenit\u0103, afirma Eliot, ci trebuie mereu c\u00e2\u015ftigat\u0103 \u015fi asumat\u0103 prin intermediul exerci\u0163iului unei spiritualit\u0103\u0163i creatoare, Pound sus\u0163in\u00e2nd includerea \u00een categoria acestei tradi\u0163ii nu doar a trecutului cultural european, ci \u015fi a celui oriental, accentu\u00e2nd tocmai rolul poetului \u2013 acela de a deveni un agent al culturii \u015fi un element esen\u0163ial \u00een rezolvarea tuturor punctelor de criz\u0103 ce marcau epoca. \u00cen acest fel, \u00een linii mari, \u00eentre anii 1914 \u015fi 1920, perioada \u00een care Eliot \u015fi Pound au fost implica\u0163i \u00een mai multe proiecte comune, ei au reu\u015fit s\u0103 transforme fundamental peisajul cultural anglo-american \u015fi s\u0103 impun\u0103 ceea ce ulterior va purta numele de modernism poetic.
\nImagine \u015fi imagism<\/strong>
\nConvins c\u0103 Londra are nevoie de o mi\u015fcare literar\u0103 care s\u0103 poat\u0103 da replica modelelor avangardiste franceze \u015fi care s\u0103 exprime noua estetic\u0103 postromantic\u0103 \u015fi postvictorian\u0103 pe care o propunea, Pound va sus\u0163ine imagismul, orientare care va aduce laolalt\u0103, fie \u015fi temporar, arti\u015fti suficient de diferi\u0163i, de la Hilda Doolittle la James Joyce, dar pe care capacitatea lui Pound de a formula idei cu putere de manifest literar \u00eei situa, fie \u015fi temporar, pe aceea\u015fi lungime de und\u0103. Considerat \u00een general o teorie neosimbolist\u0103, imagismul (de influen\u0163a c\u0103ruia nu va putea sc\u0103pa nici unul dintre creatorii de expresie englez\u0103 ai vremii) avea s\u0103 devin\u0103 una dintre tendin\u0163ele majore din poezia secolului XX, \u00een primul r\u00e2nd deoarece reu\u015fea s\u0103 sintetizeze o direc\u0163ie estetic\u0103 modernist\u0103 \u00eentr-un set clar formulat de idei, subliniate de Pound \u00een Retrospect: tratarea direct\u0103 a obiectului, fie el obiectiv sau subiectiv, eliminarea oric\u0103rui cuv\u00e2nt care nu contribuie la prezentare, privilegierea frazei muzicale, iar nu a ritmului de metronom. Accentu\u00e2nd natura concret\u0103 a limbajului literar \u015fi responsabilitatea poetului \u00een acest domeniu, Pound definea imaginea drept \u201eprezentarea unui complex emo\u0163ional \u015fi intelectual \u00eentr-o singur\u0103 clip\u0103\u201c, c\u00e2t\u0103 vreme, spre deosebire de alegorie, simbolul imagist nu confer\u0103 un sens unic, ci tinde spre exprimarea concretului, cu scopul declarat de a elibera energia poetic\u0103.
\nAsemenea doctrinelor formaliste de mai t\u00e2rziu, imagismul punea limbajul \u00eenaintea realit\u0103\u0163ii, c\u0103ci, dup\u0103 cum va spune un adept al mi\u015fc\u0103rii, Archibald MacLeish, \u201eun poem nu trebuie s\u0103 \u00eensemne, ci s\u0103 fie\u201c. A\u015fadar, ceea ce era universal \u00een art\u0103 \u00een general \u015fi \u00een liric\u0103 \u00een special nu era considerat a proveni de dincolo de limbaj, ci din chiar posibilit\u0103\u0163ile infinit combinatorii ale acestuia. Poetul nu va mai fi, prin urmare, vizionarul whitmanian sau idealistul doritor s\u0103 asimileze \u00eentregul univers, ci spiritul ironic, scepticul perpetuu, a\u015fa cum se v\u0103de\u015fte \u00een unele texte ale lui Wallace Stevens sau (mai cu seam\u0103!) \u00een figura clarv\u0103z\u0103torului orb din T\u0103r\u00e2mul pustiet\u0103\u0163ii al lui T. S. Eliot. Poezia renun\u0163\u0103 la caracteristicile care o puneau \u00een leg\u0103tur\u0103 cu orice fel de fic\u0163iune narativ\u0103, devenind expresie a scepticismului impersonal postromantic al modernit\u0103\u0163ii. Pentru a ilustra pe deplin noua orientare, Pound alc\u0103tuie\u015fte \u015fi public\u0103, \u00een 1914, antologia Des Imagistes, care reune\u015fte texte semnate de Hilda Doolittle (H. D.), James Joyce, D. H. Lawrence sau William Carlos Williams, el \u00eensu\u015fi fiind preocupat \u00een mod absolut de descoperirea modalit\u0103\u0163ilor celor mai adecvate de exprimare a transfigur\u0103rii formei ce izbucne\u015fte din cotidianul banal pentru a atinge nivelul suprem al universului divin. De aici metoda \u201esuper-pozi\u0163ion\u0103rii\u201c, evident\u0103 \u00een mai multe texte ale sale dat\u00e2nd din aceast\u0103 perioad\u0103, poate mai cu seam\u0103 \u00een poemul de doar dou\u0103 versuri \u00centr-o sta\u0163ie de metrou, care ilustreaz\u0103 cu prisosin\u0163\u0103 aceast\u0103 tehnic\u0103. Chipurile umane \u015fi petalele care le reprezint\u0103 implicit sunt puse pe acela\u015fi plan de semnifica\u0163ii, Pound dep\u0103\u015find stadiul unei simple metafore, unde \u201eacesta\u201c ar fi fost substituit prin \u201eacela\u201c. Imaginea e simultan\u0103 \u015fi, tocmai de aceea, pregnant\u0103, av\u00e2nd efectul de-a dreptul vizual al ideogramelor chineze sau al poemului haiku de care Pound era fascinat.
\nPrimul R\u0103zboi Mondial \u015fi ororile sale au accentuat, \u00een mai multe feluri, problema revolu\u0163iei estetice a modernismului \u2013 \u00een contextul c\u0103ruia Pound r\u0103m\u00e2ne una dintre figurile centrale \u2013 confirm\u00e2nd \u015fi consacr\u00e2nd sf\u00e2r\u015fitul oric\u0103rei celebr\u0103ri de tip postromantic, dar \u015fi al optimismului istoric al epocii victoriene. Pound a resim\u0163it efectele conflagra\u0163iei mondiale \u00een mod direct, momentul acesta reprezent\u00e2nd impulsul care \u00eel determin\u0103 pe poet s\u0103-\u015fi exprime dezam\u0103girea profund\u0103 \u00een fa\u0163a unei lumi incapabile s\u0103 st\u0103vileasc\u0103 ororile \u015fi s\u0103-\u015fi opreasc\u0103 mar\u015ful spre dezastru. Aspectele acestea se reg\u0103sesc \u00een Hugh Selwyn Mauberley (1920), \u00een vreme ce viziunea apocaliptic\u0103 privind colapsul culturii Lumii Vechi apare extraordinar \u015fi indirect exprimat\u0103 \u00een Omagiu lui Sextus Proper\u0163iu (1919), o traducere-adaptare din poetul latin, definitivat\u0103 \u00een aceea\u015fi perioad\u0103 \u00een care Pound \u00eencepea s\u0103 lucreze la marea oper\u0103 a vie\u0163ii sale, Cantos.
\nPrimele poeme
\nPoezia lui Ezra Pound publicat\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een anul 1920 (oferit\u0103 cititorului rom\u00e2n \u00een recentul volum al Editurii Humanitas Fiction, \u00een excelentele traduceri semnate de Mircea Iv\u0103nescu \u015fi Radu Vancu, \u00eenso\u0163ite de studiul introductiv al lui Horia-Roman Patapievici) demonstreaz\u0103 preocuparea scriitorului de a relua, de a rescrie \u015fi de a \u00eennoi forme mai vechi \u2013 \u015fi consacrate \u2013 ale expresiei lirice. Astfel, poezia provensal\u0103 \u015fi monologul dramatic de care Pound se folose\u015fte frecvent reprezint\u0103 modalitatea specific\u0103 pe care el o descoper\u0103 pentru a unifica forma \u015fi fondul la nivelul textului poetic. Demersul lui Pound este, \u00eens\u0103, mai complex dec\u00e2t ar putea p\u0103rea la prima vedere, c\u0103ci el \u00eenlocuie\u015fte, de pild\u0103, arabescurile specifice lui Swinburne cu precizia lui Arnaut Daniel, dar \u015fi (uneori excesiv de) elaboratele structuri prerafaelite cu concizia imagismului.
\nDescoperirea providen\u0163ial\u0103 pe care o face Pound, exact \u00een aceast\u0103 epoc\u0103, cu privire la necesitatea clarific\u0103rii viziunii imagiste, revela\u0163ia poeziei chineze, a\u015fa cum se vede \u00een volumul Kitai (1915), precum \u015fi faptul c\u0103 poetul a editat, \u00een 1919, lucr\u0103ri ale lui Fenollosa despre cultura chinez\u0103 au avut darul de a-i limpezi sistemul poetic \u015fi estetica. Deloc \u00eent\u00e2mpl\u0103tor, \u00een aceast\u0103 etap\u0103 a crea\u0163iei sale, Pound recurge adesea la strategia m\u0103\u015ftilor poetice \u2013 din nou, deloc \u00eent\u00e2mpl\u0103tor, unul din volumele sale publicat la Londra, \u00een 1909, fiind intitulat tocmai Personae. Modalitatea aceasta de expresie se va reg\u0103si \u015fi \u00een Cantos, \u00eens\u0103 este esen\u0163ial c\u0103 \u00eenc\u0103 de pe acum poetul \u00ee\u015fi elaboreaz\u0103 majoritatea tehnicilor, nu o dat\u0103 duc\u00e2ndu-le la perfec\u0163iune. Iar dac\u0103 cel dint\u00e2i volum al lui Pound, A Lume Spento, ap\u0103rut \u00een Italia, subliniaz\u0103 importan\u0163a tradi\u0163iei culturale, scrierile ulterioare vor demonstra capacitatea scriitorului de a se desp\u0103r\u0163i de aceasta \u015fi de a trasa cu hot\u0103r\u00e2re principiile modernismului.
\n\u015ei chiar dac\u0103 primele volume ale lui Pound trimit \u00een mod clar la imaginarul sf\u00e2r\u015fitului epocii victoriene \u015fi la universul prerafaelit al culorii \u015fi imaginii ce accentueaz\u0103 \u00eentotdeauna frumosul, poetul urmeaz\u0103 modelul lui Tennyson \u015fi Browning, sau chiar pe cel al lui Yeats, cei care, \u00eenaintea sa, \u00een spa\u0163iul de limb\u0103 englez\u0103, \u00eencepuser\u0103 s\u0103 atribuie emo\u0163ia unei alte voci poetice, o a\u015fa numit\u0103 \u201epersona\u201c. Termenul, se \u015ftie, \u00ee\u015fi are originea \u00een obiceiul actorilor romani de a purta m\u0103\u015fti de argil\u0103 \u00een timpul spectacolelor, cuv\u00e2ntul latin pentru masc\u0103 fiind \u201epersona\u201c, acesta desemn\u00e2nd at\u00e2t persoana, c\u00e2t \u015fi masca sa, deci imaginea reprezentat\u0103, str\u0103in\u0103, desigur, dar temporar asumat\u0103 complet. \u00centemeindu-\u015fi practica pe studiul literaturilor romanice, Pound s-a apropiat de sursa trubaduresc\u0103 a poeziei lirice moderne \u015fi a avut \u00een vedere o adev\u0103rat\u0103 istorie personalizat\u0103 a acesteia. Prin urmare, gustul s\u0103u v\u0103dit eclectic va pune al\u0103turi literatura provensal\u0103 a veacului al XII-lea, China secolului al VIII-lea \u015fi Roma Epocii Imperiale. Din aceast\u0103 ultim\u0103 surs\u0103 provine preferin\u0163a sa pentru textul poetic de mici dimensiuni, adesea epigramatic, viz\u00e2nd aspecte ale contemporaneit\u0103\u0163ii, a\u015fa cum se vede \u00een Omagiu lui Sextus Proper\u0163iu \u015fi \u00een Mauberley.
\nIdeile sale estetice, ilustrate de The Spirit of Romance \u015fi nuan\u0163ate, ulterior, de ABC of Reading (1934), demonstreaz\u0103 importan\u0163a pe care Pound o acorda nu doar tradi\u0163iei literare ca atare, ci \u015fi tehnicilor specifice celor vechi. Astfel, concizia venit\u0103 pe filiera literaturii asiatice \u015fi re\u0163inerea caracteristic\u0103 liricii lui Dante sau Arnaut Daniel reprezint\u0103 idealuri ce trebuie atinse \u015fi care nu \u0163in doar de form\u0103, ci contribuie la exprimarea ideii poetice. De asemenea, metrica provensal\u0103 se \u00eentrevede, dac\u0103 \u0163inem seama de esen\u0163a muzical\u0103 a poeziei, mereu subliniat\u0103 de Pound (\u201emelopoeia\u201c, a\u015fa cum o va numi el mai t\u00e2rziu). De aceea, o serie de poeme din perioada de \u00eenceput a lui Pound, de pild\u0103 Cino \u015fi L\u00e2ng\u0103 Perigord, par a imita stilul provensal, at\u00e2t din punct d evedere strict poetic, c\u00e2t \u015fi general cultural. Near Perigord, text inclus \u00een volumul Poetry (1915), aduce \u00een prim plan vocea lui Bertran de Born, un trubadur de secol XII, care se adreseaz\u0103 unei femei pe care o iube\u015fte, dar care nu poate fi a lui. Prin permanenta pendulare \u00eentre aluzie \u015fi ac\u0163iune, Pound exploreaz\u0103, aproape f\u0103r\u0103 ca cititorul s\u0103 realizeze pe deplin, leg\u0103tura complicat\u0103 dintre iubire \u015fi interesul politic, Betran de Born utiliz\u00e2nd strategii poetice pentru a submina puterea inamicului s\u0103u. Cino (text care poart\u0103 men\u0163iunea \u201eCampagna, Italia, 1309, pe drumul mare\u201c) utilizeaz\u0103 aproximativ aceea\u015fi strategie, nuan\u0163\u00e2nd, \u00eens\u0103, procedeele: \u201ePuah! Am c\u00e2ntat femeile din trei ora\u015fe\/ Dar totuna e;\/ \u015ei voi c\u00e2nta despre soare.\/\/ Buze, vorbe, \u015fi le prinzi \u00een plas\u0103,\/ Vise, vorbe, \u015fi ele-s ca giuvaiere,\/ Desc\u00e2ntece stranii de zeitate b\u0103tr\u00e2n\u0103\/ Corbi, nop\u0163i, ademenire:\/ \u015ei ele nu-s;\/ Fiind schimbate-n suflete ale c\u00e2ntecului.\u201c
\nChipuri \u015fi m\u0103\u015fti poetice
\nImportan\u0163a recursului la m\u0103\u015ftile poetice (aceste \u201epersonae\u201c atotprezente \u00eentr-o anumit\u0103 etap\u0103 a liricii lui Pound) este cov\u00e2r\u015fitoare, cu at\u00e2t mai mult cu c\u00e2t, \u00een acest fel, scriitorul utilizeaz\u0103 o voce care nu este a sa, dar pe care \u015fi-o asum\u0103, textul devenind, astfel, plin de tensiune dramatic\u0103, dar, deopotriv\u0103, de energie liric\u0103. Poetul se poate, deci, ascunde \u00een spatele figurilor cu care jongleaz\u0103, iar Pound pare at\u00e2t modern, c\u00e2t \u015fi tradi\u0163ional prin excelen\u0163\u0103, demonstr\u00e2nd pe de o parte apropierea de o metod\u0103 specific\u0103 poeziei provensale, cunoa\u015fterea perfect\u0103 a predecesorilor direc\u0163i din spa\u0163iul cultural de limb\u0103 englez\u0103 (a se vedea mai ales cazul lui Browning, cu volumul s\u0103u, Dramatis Personae, dat\u00e2nd din 1864), c\u00e2t \u015fi, pe de alta, capacitatea de a se deta\u015fa, prin ironie, de acestea.
\nDin aceast\u0103 perioad\u0103 a \u00eenceputurilor dateaz\u0103 \u015fi predilec\u0163ia lui Pound pentru tema c\u0103l\u0103toriei, cea care \u00eei va str\u0103bate \u00eentreaga crea\u0163ie, de acum \u015fi p\u00e2n\u0103 la ultimele texte din Cantos; imaginea lui Odiseu \u015fi a peregrin\u0103rilor sale e prezent\u0103, tocmai de aceea, at\u00e2t \u00een Mauberley, c\u00e2t \u015fi \u00een opera deplinei maturit\u0103\u0163i. Aceasta reprezint\u0103, dincolo de semnifica\u0163iile simbolice care \u00eel apropie pe poet de marele roman al lui Joyce, Ulise, \u015fi dorin\u0163a lui Pound de a concepe \u015fi a \u00een\u0163elege poezia drept univers privilegiat, capabil s\u0103 dep\u0103\u015feasc\u0103 orice condi\u0163ionare spa\u0163io-temporal\u0103 \u015fi chiar s\u0103 se situeze mai presus de curgerea istoriei.
\nIar dac\u0103 mai cu seam\u0103 dup\u0103 1912 devine evident efortul lui Pound de a explora noi t\u0103r\u00e2muri ale poeziei, \u00een dorin\u0163a declarat\u0103 de a se \u00eendep\u0103rta c\u00e2t mai mult de tradi\u0163ionalul principiu mimetic, imagismul apare drept calea cea mai adecvat\u0103 de a atinge acest deziderat. \u00cens\u0103 precizia poetic\u0103 at\u00e2t de c\u0103utat\u0103 nu se reg\u0103se\u015fte doar \u00een concisul poem \u00centr-o sta\u0163ie de metrou, ci \u00een \u00eentregul volul Kitai, unde Pound pune \u00een versuri o serie de traduceri ad litteram ale lui Fenollosa din opera lui Li Po, accentu\u00e2nd de fiecare dat\u0103 detaliul, de natur\u0103 s\u0103 creeze, \u00eentr-o clip\u0103, o \u00eentreag\u0103 atmosfer\u0103 \u2013 \u00een cel mai \u00eenalt grad poetic\u0103, confirm\u00e2ndu-se astfel aser\u0163iunea lui Eliot: \u201ePound e inventatorul poeziei chineze pentru epoca noastr\u0103.\u201c
\n\u00cen privin\u0163a ironiei (elementul esen\u0163ial, \u00een opinia lui Octavio Paz, pentru devenirea poeziei moderne \u00een adev\u0103ratul sens al cuv\u00e2ntului), sursa fundamental\u0103 a lui Pound e opera lui Jules Laforgue, \u00een care descoper\u0103 note de satir\u0103 social\u0103 pe care le simte \u00eenrudite cu cele din lirica provensal\u0103. \u00cen parantez\u0103 fie spus, Pound \u00eel recepta pe \u00eensu\u015fi Henry James ca pe un mare scriitor satiric, explic\u00e2ndu-\u015fi lectura prin numeroase exemple din opera autorului Ambasadorilor. Efectele acestei concep\u0163ii sunt evidente \u00een mai multe texte din Lustra, unde autorul d\u0103 senza\u0163ia c\u0103 exerseaz\u0103 pentru a g\u0103si tonul adecvat \u015fi a-l adapta la dimensiuni diferite ale textului, prefigur\u00e2nd, astfel, \u00eendr\u0103zne\u0163ul demers din Cantos. Numai c\u0103 satira nu e nici o clip\u0103 gratuit\u0103 \u015fi nici nu vizeaz\u0103 doar anumite aspecte ale culturii contemporane, ea fiind treptat \u00eendreptat\u0103 \u00eempotriva Angliei privite global \u015fi a unei \u00eentregi societ\u0103\u0163i puse sub semnul spiritului belicos. Critica e adesea acid\u0103, cum se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een L\u2019Homme Moyen Sensuel (1917), accente de acest fel infuz\u00e2nd \u015fi Omagiu lui Sextus Proper\u0163iu\u00a0 \u015fi Hugh Selwyn Mauberley, pentru a se exprima profunda dezam\u0103gire a poetului \u00een fa\u0163a realit\u0103\u0163ilor vremii sale \u015fi mai cu seam\u0103 a r\u0103zboiului. Sigur, recursul la masc\u0103 e evident \u015fi aici, c\u0103ci, dup\u0103 cum autorul spune el \u00eensu\u015fi, \u201eMauberley nu e mai mult Pound dec\u00e2t e Prufrock al lui Eliot,\u201c numai c\u0103 vocea extrem de direct\u0103 care se aude \u00een aceste versuri, aparent un discurs fragmentat, e o extraordinar\u0103 metafor\u0103 ce exprim\u0103 viziunea social\u0103 amar\u0103 pe care Pound o transmite prin intermediul unui sistem de imagini \u015fi de aluzii care, aparent paradoxal \u015fi \u00een ciuda vocii asumate, pare a fi lipsit de o identitate bine definit\u0103.
\nAdesea, critica literar\u0103 a manifestat tendin\u0163a de a eviden\u0163ia mai ales importan\u0163a marii construc\u0163ii din Cantos \u015fi de a-l privi pe Pound, exclusiv din aceast\u0103 perspectiv\u0103, drept marele reprezentant al modernismului literar. Exluz\u00e2nd reducerile simplificatoare, trebuie, \u00eens\u0103, s\u0103 avem \u00een vedere, locul ocupat de volumele publicate de el p\u00e2n\u0103 \u00een 1920, legate de \u015federea sa la Londra \u015fi de teoretizarea imagismului care va evolua, ulterior, \u00een mai multe direc\u0163ii. C\u0103ci temelia operei care va urma este edificat\u0103 \u00een ace\u015fti ani, perioada \u00een care Pound este, deopotriv\u0103, marele sus\u0163in\u0103tor al lui T. S. Eliot sau James Joyce, \u015fi anii \u00een care modernismul \u2013 nu numai european \u2013 \u00ee\u015fi cap\u0103t\u0103 forma \u015fi fondul caracteristice.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Ezra Pound, Opere I. Poezii 1908 \u2013 1920. Traduceri de Mircea Iv\u0103nescu \u015fi Radu Vancu. Selec\u0163ie, \u00eengrijire de edi\u0163ie, cronologie, introducere \u015fi comentarii de Horia-Roman Patapievici, Bucure\u015fti, Editura Humanitas Fiction, 2015 Marea importan\u0163\u0103 a lui Ezra Pound nu trebuie c\u0103utat\u0103 doar \u00een cele mai bune pagini de poezie pe care le-a scris (cum ar fi,… Cite\u0219te mai mult »Ezra Pound, \u201eil miglior fabbro\u201c<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_feature_clip_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2},"jetpack_post_was_ever_published":false},"categories":[8],"tags":[15166,378],"class_list":["post-24684","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-ezra-pound","tag-poezii"],"views":1446,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"jetpack_featured_media_url":"","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24684","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=24684"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24684\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":24685,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24684\/revisions\/24685"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=24684"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=24684"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=24684"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}