{"id":24678,"date":"2015-10-15T22:15:25","date_gmt":"2015-10-15T20:15:25","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=24678"},"modified":"2015-10-15T23:04:49","modified_gmt":"2015-10-15T21:04:49","slug":"proverbul-si-aforismul-in-viziunea-lui-l-blaga","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/proverbul-si-aforismul-in-viziunea-lui-l-blaga\/","title":{"rendered":"Proverbul \u015fi aforismul  \u00een viziunea lui L. Blaga"},"content":{"rendered":"<p>&nbsp;<\/p>\n<p>Sunt dou\u0103 specii asem\u0103n\u0103toare, reprezentative fiecare pentru cultura popular\u0103 \u015fi, respectiv, cultura major\u0103, puse \u2013 cel pu\u0163in la noi \u2013 pentru prima dat\u0103 \u00eentr-un interesant paralelism, mai mult sugerat dec\u00e2t analizat, \u00een multiplele lor similitudini \u015fi mai ales diferen\u0163e.<\/p>\n<p>Punctul de pornire al lui Blaga l-a constituit r\u0103sfoirea c\u0103r\u0163ii lui Anton Pann \u201epe care din copil\u0103rie n-o mai luase \u00een m\u00e2n\u0103: Povestea vorbei\u201c. Cu acest prilej poetul se lansa \u00eentr-una dintre cele mai c\u0103lduroase aprecieri f\u0103cute vreodat\u0103 la adresa vreunei lucr\u0103ri: \u201eAnton Pann, cel \u00abiste\u0163 ca un proverb\u00bb\u201d \u2013 scria el \u00een articolul Studiul proverbului (1925) \u2013 \u201ea avut \u00een valul de romantism, prietenos poporului, de acum un veac, fericita inspira\u0163ie de a aduna proverbele noastre \u015fi de a le grupa dup\u0103 subiect. Pentru fiecare m\u0103nunchi a dat \u015fi o \u00abpoveste a vorbei\u00bb, o anecdot\u0103, o poveste versificat\u0103, drept t\u00e2lc al proverbelor \u00eenm\u0103nuncheate. Iste\u0163imea cu care a legat, \u00een buchete cu explozii multicolore, proverbele \u2013 \u015fi exegeza naiv\u0103 ce le-o al\u0103tur\u0103, fac din Povestea vorbei una din cele mai originale \u015fi (mai) simpatice c\u0103r\u0163i ale literaturii noastre\u201c.<br \/>\nIar pe autor \u00eel considera un caz unic \u00een toat\u0103 existen\u0163a literaturii rom\u00e2ne, \u00eentruc\u00e2t numai el s-a identificat cu proverbul \u015fi l-a tr\u0103it la cote maxime de reverbera\u0163ie structural-ideativ\u0103: \u201e\u00cen Anton Pann s-a \u00eencarnat \u00eent\u00e2ia \u015fi ultima oar\u0103 proverbul rom\u00e2nesc; apari\u0163ia lui e \u00een felul s\u0103u des\u0103v\u00e2r\u015fit\u0103. Ce s-a mai f\u0103cut dup\u0103 el echivaleaz\u0103 cu un adaos mecanic de colec\u0163iuni, mai bogate poate, dar mai pu\u0163in consistente. Nu s-a mai g\u0103sit un al doilea amator, care s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 \u00een aceea\u015fi m\u0103sur\u0103 proverbul, s\u0103 aib\u0103 acela\u015fi tact, aceea\u015fi dragoste \u00een \u00eentrebuin\u0163area lui, ca Anton Pann, profesorul de muzic\u0103, cu sezoanele vie\u0163ii \u00eemp\u0103r\u0163ite \u00eentre biseric\u0103 \u015fi aventur\u0103\u201c.<br \/>\nPeste aproximativ un an, analiz\u00e2nd demonicul la Goethe, \u00een Daimonion (1926, 1930), desf\u0103\u015fura \u00een capitolul Demonicul ca fatalitate o succint\u0103 prezentare a aforismului: \u201eSpuneam c\u0103 observa\u0163iile ce ni le-a l\u0103sat Goethe cu privire la \u00abdemonic\u00bb, sunt \u00eendeosebi fragmente re\u0163inute din jocul \u015fi dialectica unor conversa\u0163ii, iar uneori un fel de aforisme. Eckermann le-a \u00eensemnat. Dar pe unele le-a \u00eensemnat Goethe \u00eensu\u015fi, \u00een Dichtung und Wahrheit\u201c.<br \/>\nAlte referin\u0163e la aforisme \u015fi circumscrieri a aforismelor sunt pres\u0103rate \u00een toate volumele de cuget\u0103ri ale autorului: Pietre pentru templul meu (1919), Discobolul (1945), Elanul insulei (\u00eencheiat \u00een 1946, tip\u0103rit \u00een 1977 \u00een Elanul insulei), Aforisme \u015fi \u00eensemn\u0103ri \u015fi Din duhul eresului (ultimele dou\u0103 grupaje ap\u0103rute \u00een 1977).<br \/>\nCea mai simpl\u0103 \u015fi mai radical\u0103 dihotomie pe care poetul o face \u00eentre cele dou\u0103 categorii estetice e aceea c\u0103 aforismul e o oper\u0103 individual\u0103, cult\u0103, pe c\u00e2nd proverbul e o crea\u0163ie anonim\u0103, popular\u0103. \u201eProverbele sunt aforismele poporului\u201c \u2013 scria el, leg\u00e2nd semnificativ \u00een\u0163elepciunea zic\u0103torilor de splendoarea baladei Miori\u0163a, cu care \u0163inea s\u0103 le al\u0103ture \u00een compara\u0163ia pe care o \u00eentreprindea cu produsele culturii majore \u2013 \u201eCum c\u00e2ntecul povestitor de moarte al ciobanului anonim se ia la \u00eentrecere \u00een frumuse\u0163e cu crea\u0163iile poetului, ce-\u015fi poart\u0103 cu orgoliu solemn numele, tot a\u015fa un proverb poate s\u0103 cople\u015feasc\u0103 \u00een\u0163elepciunea cut\u0103rui g\u00e2nditor excep\u0163ional cotat pe pia\u0163a literar\u0103. C\u00e2ntecul \u015fi proverbul au deopotriv\u0103 un ce greu definibil aproape cu neputin\u0163\u0103 de realizat unui creator cult, anemiat de \u00eendoielile reflexiei: un firesc ce \u00eenduplec\u0103 inima \u015fi inteligen\u0163a cea mai compatibil\u0103, o gra\u0163ie a \u00eent\u00e2mpl\u0103torului, ceva mai presus de bine \u015fi r\u0103u c\u00e2nd e c\u00e2ntec, ceva mai presus de adev\u0103r \u015fi neadev\u0103r c\u00e2nd e proverb\u201c.<br \/>\nEstimarea proverbelor urc\u0103 la asemenea cote, \u00eenc\u00e2t rafinamentul unora dintre ele \u00eel fac pe Lucian Blaga s\u0103 pronun\u0163e aprecieri cu totul ie\u015fite din comun, cum n-a mai rostit niciodat\u0103, nici chiar despre Miori\u0163a sau despre alte produse ale crea\u0163iei arhaice: \u201eCunoa\u015ftem proverbe rom\u00e2ne\u015fti\u201d \u2013 rostea t\u00e2n\u0103rul Blaga \u00een 1925, dar p\u0103stra neschimbat\u0103 \u00een esen\u0163a ei aprecierea \u015fi peste 11 ani \u2013 \u201ecare, prin fine\u0163ea lor, par cuvinte dintr-o conversa\u0163ie spiritual\u0103, ce are loc mai mult \u00eentre ni\u015fte zei rustici dec\u00e2t \u00eentre \u0163\u0103rani\u201c&#8230; care \u2013 nota \u00een 1936 \u2013 \u201epar ni\u015fte cuvinte de spirit azv\u00e2rlite pe c\u00e2mp, unul altuia, de zei plugari\u201c. Iar \u015firul elogiilor superlative continua: \u201eAvem proverbe, care sunt biciuri de foc \u015fi proverbe cari \u00eenainte de a se preface \u00een cuvinte au fost flori. Unele, discrete, deschid orizonturi metafizice. Altele sunt sur\u00e2suri desprinse dintr-o tragic\u0103 resemnare \u00een fa\u0163a vie\u0163ii. Unele au ur\u00e2tul obicei al dasc\u0103lilor cari moralizeaz\u0103. Altele un umor izbitor de triste\u0163e\u201c.<br \/>\n\u00cen aceast\u0103 cascad\u0103 de laude aduse proverbelor, Lucian Blaga accentua neap\u0103rat vechimea care urc\u0103 dincolo de o mie de ani: \u201eAd\u00e2ncime, joc, grotesc \u00eent\u00e2lne\u015fti la fiecare pas, dac\u0103 nu la orice \u0163\u0103ran, atunci \u00een bel\u015fugul de \u00een\u0163elepciune al acelui \u0163\u0103ran f\u0103r\u0103 de nume, sintez\u0103 rezumativ\u0103 a geniului unui \u00eentreg popor, r\u0103mas aproape acela\u015fi prin cel pu\u0163in zece veacuri\u201c. Dup\u0103 care revenea la multiplele calit\u0103\u0163i ale proverbelor \u015fi la sferele de cuprindere, prin ele, a realit\u0103\u0163ii: \u201eObserva\u0163ie, c\u0103reia nu-i scap\u0103 nici o nuan\u0163\u0103 a realit\u0103\u0163ii, interpretare adeseori divinatorie a existen\u0163ei, spirit ce se joac\u0103 cu relativitatea valorilor, imagina\u0163ie care fixeaz\u0103 pentru eternitate o icoan\u0103 gr\u0103itoare, g\u0103se\u015fti din plin \u00een \u00een\u0163elepciunea acumulat\u0103 \u00een acea miraculoas\u0103 memorie a poporului numit\u0103 tradi\u0163ie\u201c.<br \/>\nSpre a men\u0163ine paralelismul, pe care Lucian Blaga \u00eel sugereaz\u0103 la distan\u0163\u0103 \u015fi \u00eel realizeaz\u0103 nemijlocit doar sporadic \u00een acela\u015fi text, ne \u00eentoarcem la aforism.<br \/>\nSpre deosebire de proverb, privit din nenum\u0103rate perspective, de circumscriere ferm\u0103, aforismul e mai vag \u2013 voit se pare \u2013 delimitat.<br \/>\n\u00centr-una dintre \u00eensemn\u0103ri \u2013 prin care autorul transmitea voin\u0163a testamentar\u0103 privitoare la titlul dorit pentru ultimul mare florilegiu de g\u00e2nduri, aforismul e enumerat nediferen\u0163iat al\u0103turi de multiple alte tipuri de reflec\u0163ii doar par\u0163ial sinonime \u015fi nici \u00eentr-un caz \u00eenrudite prin proiec\u0163ia valoric\u0103 pe care, cum vom vedea, i-o d\u0103dea autorul. \u201eAceste g\u00e2nduri, observa\u0163ii, considera\u0163ii, puneri la punct, preciz\u0103ri, rectific\u0103ri, aforisme, maxime, dest\u0103inuiri, dac\u0103 ar vedea vreodat\u0103 (prin imposibil) lumina tiparului a\u015f vrea s\u0103 poarte un titlu legat de izvorul lor: Din duhul eresului\u201c.<br \/>\nDefinirea mai ampl\u0103 \u015fi mai expresiv\u0103, chiar \u00een sferele mai restr\u00e2nse ale sinonimiei, \u00eentre cugetare (nu o dat\u0103 numit\u0103 \u015fi maxim\u0103) \u015fi aforism a fost creionat\u0103, \u00een 1926, \u00een Daimonion, \u00een capitolul Demonicul ca fatalitate. \u201eUn aforism\u201d \u2013 nota Lucian Blaga \u2013 \u201etr\u0103ie\u015fte prin bel\u015fugul clar-obscur de g\u00e2nduri pe care le implic\u0103 f\u0103r\u0103 de a le exprima. O cugetare care nu implic\u0103 altele multe, neformulate, poate s\u0103 fie haina de o\u0163el a unei admirabile observa\u0163ii \u00eent\u00e2mpl\u0103toare, poate s\u0103 fie un \u00eendr\u0103zne\u0163 \u00eenceput de sistem sau s\u0103 oglindeasc\u0103 o constatare de natur\u0103 mai mult sau mai pu\u0163in \u015ftiin\u0163ific\u0103, dar anevoie poate s\u0103 alc\u0103tuiasc\u0103 un autentic aforism. \u00centocmai ca o poezie, cu farmecul alungat \u00eentre r\u00e2nduri, un aforism rezist\u0103 \u015fi se recomand\u0103 mai mult prin ceea ce ascunde, dec\u00e2t prin ceea ce spune de-a dreptul. Aforismul e ca un salt intelectual cu o curb\u00e3 numai par\u0163ial vizibil\u0103. Restul traiectoriei trebuie ghicit. Aforismul e linia scurt\u0103 a stelei c\u0103z\u0103toare, care, dup\u0103 drumurile cosmice str\u0103b\u0103tute f\u0103r\u0103 de lumin\u0103, s-aprinde \u00een clipa c\u00e2nd \u00eenceteaz\u0103 de a fi. Din palpitanta dung\u0103 cereasc\u0103, din incandescen\u0163a de-o clip\u0103 a stelei ghice\u015fti anume ob\u00e2r\u015fii \u00eentunecate, anume direc\u0163ii problematice. Libertatea de a ghici \u015fi de a \u00eentregi drumuri, ce se pierd \u00een ad\u00e2ncimi de lume \u2013 e pl\u0103cerea incomparabil\u0103 a privitorului.\u201c<br \/>\nS\u0103 nu uit\u0103m c\u0103 \u201edefini\u0163ia\u201c aforismului formulat\u0103 de Blaga se referea \u00een primul r\u00e2nd la \u201eg\u00e2ndurile aforistice asupra demonicului, pe care Goethe le-a l\u0103sat posterit\u0103\u0163ii curioase de oracole\u201c.<br \/>\nSuperb creionat\u0103 metaforic, circumscrierea aforismului e \u00eempins\u0103 puternic spre zonele vagului \u015fi c\u0103tre piscurile realiz\u0103rii absolutului artistic. \u00cenc\u00e2t ne \u00eentreb\u0103m c\u00e2te dintre aforismele literaturii universale \u015fi ale lui Lucian Blaga \u00eensu\u015fi ating pragurile rigorii impuse? E clar c\u0103 \u00eentr-o asemenea perspectiv\u0103 multe dintre culegerile de maxime \u015fi cuget\u0103ri p\u0103strate \u00een patrimoniul mondial, de la Marc Aureliu, la Publilius Syrus, la Epitect, la Baltasar Graci\u00e1n, la Blaise Pascal, la Arthur Schopenhauer etc. ar intra cu foarte pu\u0163ine texte sau nu ar fi nici m\u0103car men\u0163ionate \u00eentr-o eventual\u0103 antologie universal\u0103 a celor mai bune aforisme.<br \/>\nAlte definiri ale aforismului, chiar \u00een cadrul unor texte aforistice, p\u0103streaz\u0103 nivelul abisal al cerin\u0163elor impuse speciei.<br \/>\nChiar primul aforism din Discobolul (1945) reimpune rigorile din Daimonion: \u201eC\u00e2nd formulezi un aforism, trebuie s\u0103-l aduci \u00een situa\u0163ia de a refuza orice adaos. Un aforism trebuie s\u0103 fie ceva canonic, \u00eencheiat ca Biblia\u201c.<br \/>\nDac\u0103 aici se avea \u00een vedere perfec\u0163iunea formal\u0103, \u00een alt text, tot din Discobolul, se viza polipoten\u0163ialitatea ideativ\u0103 semnificativ\u0103, ascuns\u0103 \u00een aparenta simplitate a exprim\u0103rii: \u201eGreutate cosmic\u0103 \u2013 un aforism e un simplu gr\u0103unte de metal nobil, dar poate avea greutatea unei lumi\u201c.<br \/>\nAlt\u0103dat\u0103, tot \u00een Discobolul, autorul \u0163intea inefabilul, inexprimabilul din toate perspectivele, mut\u00e2nd alc\u0103tuirea textului practic din planul material \u00een cel imaterial, al imaginarului: \u201eCe este aforismul? \u2013 O floare \u00een stare de gra\u0163ie. Aleas\u0103 s\u0103 conceap\u0103 Logosul \u015fi s\u0103-l nasc\u0103\u201c.<br \/>\nAcelea\u015fi calit\u0103\u0163i le releva, de altfel, \u015fi proverbului, c\u00e2nd afirma c\u0103 \u201eavem\u2026 proverbe care \u00eenainte de a se preface \u00een cuvintele au fost flori\u201c.<br \/>\nE greu de sesizat care dintre proverbele numeroase din cele zece volume masive ale colec\u0163iei Iuliu A. Zanne au fost ini\u0163ial flori \u015fi s-au transformat \u00een zic\u0103tori; \u015fi \u00eenc\u0103 \u015fi mai greu \u2013 care dintre aforismele lui Blaga sunt \u201eflori \u00een stare de gra\u0163ie\u201c.<br \/>\nSunt, evident, exprim\u0103ri diafane, poetice, care sugereaz\u0103 doar idealul artistic.<br \/>\nTot c\u0103tre o asemenea perfec\u0163iune tindea poetul \u015fi c\u00e2nd afirma \u2013 cer\u00e2nd aceasta \u2013 c\u0103 \u201eAforismele cele mai viabile au un accent de desc\u00e2ntec. Ele sunt g\u00e2nduri care vr\u0103jesc\u201c.<br \/>\nIar prin maxima \u201eOrice aforism trebuie s\u0103 fie format, \u00eenc\u00e2t s\u0103 spun\u0103 mai mult dec\u00e2t spune\u201c, relua cerin\u0163a exprimat\u0103 \u00een considera\u0163iile din Daimonion, prilejuite de \u201eg\u00e2ndurile aforistice\u201c goetheene.<br \/>\n\u00cen sf\u00e2r\u015fit, cu nota\u0163ia Calitate, Lucian Blaga lega aforismul nu numai de spiritualitate, ci \u015fi de suflet, \u00eencadr\u00e2ndu-l, de fapt, \u00een sferele liricii celei mai profunde: \u201eAforismul are aer de eviden\u0163\u0103 numai c\u00e2nd exprim\u0103 o ipotez\u0103 a inimii\u201c.<br \/>\nDou\u0103 aforisme despre proverb ne re\u00eentorc la reflec\u0163iile scriitorului din Studiul proverbului \u015fi Spa\u0163iul mioritic.<br \/>\n\u201eProverbul\u201d \u2013 nota Blaga, continu\u00e2nd circumscrierea tr\u0103s\u0103turilor \u015fi a cerin\u0163elor aforismului \u2013 \u201eare totdeauna \u00een\u0163elepciunea unui b\u0103tr\u00e2n. Aforismul n-are v\u00e2rst\u0103\u201c.<br \/>\nSau aceea\u015fi idee \u00een ce prive\u015fte proverbul \u00eentr-o alt\u0103 formulare: \u201eDespre proverb. \u2013 \u00cen proverb se roste\u015fte \u00een\u0163elepciunea omului care p\u0103time\u015fte \u00eentr-un chip sau altul \u00een fream\u0103tul lumii. Proverbul este \u00een\u0163elepciunea omului p\u0103\u0163it, iar nu simplu a omului cu experien\u0163\u0103, care prive\u015fte lumea ca spectator\u201c.<br \/>\n\u201eProverbele, ca \u015fi aforismele, de altfel\u201d \u2013 observa de data aceasta autorul \u00een textul din 1925, Studiul proverbului \u2013 \u201ecuprind de obicei adev\u0103ruri v\u0103zute dintr-o parte, piezi\u015f sau de la \u00een\u0103l\u0163ime. ?\u0103ranul \u015ftie s\u0103 le dea propor\u0163ii, s\u0103 le exalteze; \u015fi astfel un adev\u0103r relativ, prins \u00eentr-o icoan\u0103 vie, palpitant\u0103, grotesc\u0103 sau strig\u0103toare \u00eenduplec\u0103 \u015fi \u00eencremene\u015fte (h)ipnotic ca un ochi de \u015farpe mintea ascult\u0103torului\u201c.<br \/>\nTot \u00eentr-un paralelism sub\u00een\u0163eles cu aforismul se afla autorul \u015fi c\u00e2nd considera c\u0103 \u201eProverbele sunt deopotriv\u0103: fr\u00e2nturi de sisteme filosofice, fr\u00e2nturi de psihologie, fr\u00e2nturi de mare pamflet\u201c.<br \/>\nConcretiz\u0103rile ideii prin exemple alese de poet sunt exemplare, chiar antologice. \u201eC\u00e2nd cite\u015fti un proverb ca acesta \u00abCine se \u00eenva\u0163\u0103 mincinos, se \u00eemboln\u0103ve\u015fte c\u00e2nd spune adev\u0103rul\u00bb, te sim\u0163i ispitit s\u0103 cau\u0163i \u00een istoria g\u00e2ndirii veacul, c\u00e2nd filosofii continentului au denun\u0163at apriorismul valorilor ca s\u0103 ajung\u0103 \u00een definitiv la acela\u015fi rezultat relativist al umilului g\u00e2nditor \u00eenzestrat cu un a\u015fa de pronun\u0163at \u015fi treaz sim\u0163 al contingen\u0163elor \u015fi condi\u0163iilor umane. Trebuie s\u0103 deschizi paginile de pamflet cele mai crude ale literaturii universale ca s\u0103 mai \u00eent\u00e2lne\u015fti imagini plastice ca aceasta: f\u0103\u0163arnicul \u00abm\u0103n\u00e2nc\u0103 sfin\u0163i \u015fi scuip\u0103 draci\u00bb; ironii ca aceasta: \u00abf\u0103-\u0163i cruce mare c\u0103 e dracul b\u0103tr\u00e2n\u00bb; r\u0103ut\u0103\u0163i ca aceasta: omul s\u0103rac \u015fi nevoia\u015f \u00abse \u00eembrac\u0103 numai din\u0103untru\u00bb\u201c.<br \/>\n\u00cen Spa\u0163iul mioritic mai adaug\u0103 \u00eenc\u0103 un exemplu de \u201eimagine sugestiv\u0103\u201c extras\u0103 din noianul de proverbe: \u201eochii omului sunt din mare, fiindc\u0103 se bucur\u0103 tot la mare\u201c.<br \/>\nNu uita, \u00eens\u0103, \u00een volumul postum de aforisme Din duhul eresului, s\u0103 releve \u015fi calitatea aforismului de a lua \u201e\u00een r\u0103sp\u0103r un sistem\u201c dup\u0103 cum poate \u201es\u0103 \u0163in\u0103 loc de sistem\u201c.<br \/>\nCa un r\u0103spuns la atacurile teologilor (al lui Dumitru St\u0103niloae, \u00een primul r\u00e2nd) cu prilejul apari\u0163iei volumului Diferen\u0163iale divine (1944), introducea \u00een volumul Discobolul (1945) aforismul A polemiza cu proverbul: \u201eOmul sfin\u0163e\u015fte locul, iar nu locul pe om. A\u015fa spune proverbul. Teologii \u00eens\u0103, care sunt \u00een stare s\u0103 polemizeze chiar \u015fi cu proverbele, fac opinie separat\u0103, c\u0103ci tot sistemul lor cosmic se \u00eentemeiaz\u0103 pe credin\u0163a c\u0103 locul sfin\u0163e\u015fte pe om\u201c.<br \/>\nLa inserarea articolului Studiu proverbului \u00een capitolul Pitoresc \u015fi revela\u0163ie din Spa\u0163iul mioritic (1936), Lucian Blaga a p\u0103strat observa\u0163ia c\u0103 \u00een \u201eprivin\u0163a vioiciunii imagina\u0163iei, d\u0103t\u0103toare de semnifica\u0163ii, \u0163\u0103ranul nostru ia biruitor concuren\u0163a cu oricare din vecinii s\u0103i\u201c, dar a ad\u0103ugat sugestivului exemplu \u201eunde nu e pisic\u0103, \u015foarecii steag ridic\u0103\u201c \u00eenc\u0103 opt zic\u0103tori spre a putea conchide, \u00een perspectiva bog\u0103\u0163iei mostrelor citate, c\u0103 \u201eacest pestri\u0163 \u015fi sc\u00e2nteietor proverb \u00eentrupeaz\u0103 des\u0103v\u00e2r\u015fit \u00een\u0163elepciunea cl\u0103dit\u0103 pe imagini \u015fi pe pitorescul naturii\u201c.<br \/>\nSimilitudinea de sens a celor dou\u0103 specii \u00een discu\u0163ie ne face s\u0103 consider\u0103m c\u0103 chiar dac\u0103 autorul se refer\u0103 numai la una dintre ele \u2013 \u201eGenurile literare trebuie s\u0103 fi fost n\u0103scocite de fiin\u0163ele mitologice: Cumin\u0163enia P\u0103m\u00e2ntului a n\u0103scocit aforismul\u201c \u2013 reflec\u0163ia poate fi extins\u0103 \u015fi la cealalt\u0103, cu at\u00e2t mai mult cu c\u00e2t proverbul e evident un produs al \u00een\u0163elepciunii, f\u0103c\u00e2nd obiectul, cum spunea autorul, al unor \u201econversa\u0163ii spirituale\u201c \u201e\u00eentre ni\u015fte zei rustici\u201c.<br \/>\nSitua\u0163ia se repet\u0103 \u015fi \u00een cazul uneia dintre maximele fundamentale, profund individualizante ale genului \u2013 \u00een care intr\u0103 deopotriv\u0103 proverbul \u015fi aforismul: \u201eLiteratura aforistic\u0103\u201c \u2013 deci nu numai aforismul ca atare \u2013 \u201ee sarea g\u00e2ndirii\u201c.<br \/>\nAcela\u015fi lucru s-ar fi putut spune \u015fi despre reflec\u0163ia urm\u0103toare, chiar dac\u0103 poetul nu ar fi redactat-o o dat\u0103 pentru proverb, \u00een 1925 (\u201eLa \u00eentrebarea despre ce gl\u0103suie\u015fte proverbul rom\u00e2nesc, s-ar putea r\u0103spunde cu m\u00e2ndria doctorului medieval (sic!): despre toate lucrurile, care se pot \u015fti, \u015fi altele multe \u00een afar\u0103 de acestea\u201c) \u015fi o dat\u0103 pentru aforism, dup\u0103 1945 (\u201e\u00cen aforistic\u0103 \u015fi nic\u0103ieri \u00een alt\u0103 parte e justificat\u0103 atitudinea lui Pico de la Mirandola: numai \u00een acest domeniu este cazul s\u0103 se vorbeasc\u0103 despre tot ce se poate \u015fi despre alte c\u00e2teva lucruri \u00een plus\u201c).<br \/>\nDe asemenea, observa\u0163ia c\u0103, \u201eprin \u00eens\u0103\u015fi natura sa aforismul ezit\u0103 \u00eentre formul\u0103 \u015fi aluzie\u201c, e valabil\u0103 \u015fi pentru proverb, care nu structureaz\u0103, dec\u00e2t vag \u00eentr-o formul\u0103 precis\u0103 reflec\u0163iile, l\u0103s\u00e2nd deschis\u0103 posibilitatea \u00eencadr\u0103rii \u00een sferele lui a oric\u0103rui \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt extras dintr-o experien\u0163\u0103 uman\u0103, validat\u0103 de circula\u0163ia multisecular\u0103.<br \/>\n\u00cen mod paradoxal, proverbul r\u0103spunde \u015fi unei cerin\u0163e \u00eentruc\u00e2tva de exclusivitate formulat\u0103 de Lucian Blaga sub titlul Reguli de lupt\u0103: \u201eE necavaleresc s\u0103 comba\u0163i un aforism altfel dec\u00e2t tot printr-un aforism\u201c. C\u0103ci, \u00een atmosfera de emula\u0163ie folcloric\u0103 din cadrul \u015fez\u0103torilor de odinioar\u0103 \u015fi la alte ocazii de petreceri familiale sau l\u0103rgite, pronun\u0163area unui proverb caracterizant pentru o situa\u0163ie oarecare, declan\u015fa replica sau cumulul de proverbe din partea celor prezen\u0163i. \u00cenc\u00e2t, \u00een aceast\u0103 perspectiv\u0103 \u00eensu\u015fi enun\u0163ul filosofului pare a-i fi fost sugerat de arhicunoscuta realitate popular\u0103.<br \/>\n\u00cen sf\u00e2r\u015fit, observa\u0163ia lui Lucian Blaga c\u0103 \u201eun aforism prost e ca o scoic\u0103 \u00een care marea nu r\u0103sun\u0103\u201c \u00ee\u015fi are probabil echivalen\u0163a \u00een numeroasele g\u00e2nduri care n-au ajuns niciodat\u0103 proverbe propriu-zise, fiind eliminate pentru c\u0103 nu aveau r\u0103sunetul surdinat al \u00een\u0163elepciunii din veac.<br \/>\nExist\u0103 cel pu\u0163in un caz la Blaga \u00een care aforismul prin structur\u0103 \u015fi scurtimea sa imit\u0103 proverbul, devenind clar un simil al acestuia: \u201eUn cuv\u00e2nt. \u2013 Marea e ap\u0103, dar nu adap\u0103\u201c. El s-ar putea transcrie \u015fi \u00een versuri, ca distih.<br \/>\nRevenind la una dintre observa\u0163iile esen\u0163iale \u2013 dac\u0103 nu cea mai important\u0103 \u2013 din Studiul proverbului \u015fi anume c\u0103 \u201eTotu\u015fi, \u00een mijlocul interesului nu e nici cerul, nici iadul, nici lumea, ci omul. Omul cu toate calit\u0103\u0163ile \u015fi metehnele, cu toate apuc\u0103turile, \u00eentocmirile \u015fi rosturile sale, voite \u015fi ne-voite\u201c, se cuvine s\u0103 recunoa\u015ftem c\u0103 abia aici cele dou\u0103 specii \u00eencep s\u0103 se diferen\u0163ieze din punct de vedere al con\u0163inutului.<br \/>\nCreate de intelectuali cu largi orizonturi, preocupa\u0163i, \u00eentre altele, de metafizic\u0103, de religii, de astronomie, de ad\u00e2ncimi abisale \u2013 cazul lui Lucian Blaga \u00een primul r\u00e2nd \u2013 aforismele tind, cel pu\u0163in virtual, s\u0103 se refere \u015fi la zone materiale \u015fi spirituale care nu-\u015fi au ecouri \u00een proverb.<br \/>\nDin punct de vedere al formei, aforismele sunt chez\u0103\u015fuite prin cerin\u0163ele impuse de autor, de la \u00eenceput, spre alte orizonturi estetice.<br \/>\nPrin aforisme, Lucian Blaga n\u0103d\u0103jduia, \u00eentre altele, ca m\u00e3car literatura gnomic\u0103 s\u0103 fac\u0103 saltul spre monumentalizarea \u00een cultura major\u0103 a impulsurilor, a elanurilor venite din cultura de tip minor, din stratul mumelor.<br \/>\n\u00cendr\u0103gind proverbul, consider\u00e2ndu-l \u2013 dup\u0103 cum s-a v\u0103zut \u2013 un tezaur inestimabil, Lucian Blaga aspira, totu\u015fi, personal, la o replic\u0103 estetic\u0103 superioar\u0103 \u00een cadrul aforismelor.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>&nbsp; Sunt dou\u0103 specii asem\u0103n\u0103toare, reprezentative fiecare pentru cultura popular\u0103 \u015fi, respectiv, cultura major\u0103, puse \u2013 cel pu\u0163in la noi \u2013 pentru prima dat\u0103 \u00eentr-un interesant paralelism, mai mult sugerat dec\u00e2t analizat, \u00een multiplele lor similitudini \u015fi mai ales diferen\u0163e. Punctul de pornire al lui Blaga l-a constituit r\u0103sfoirea c\u0103r\u0163ii lui Anton Pann \u201epe care&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/proverbul-si-aforismul-in-viziunea-lui-l-blaga\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Proverbul \u015fi aforismul  \u00een viziunea lui L. Blaga<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[915,15162],"class_list":["post-24678","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-lucian-blaga","tag-studiul-proverbului"],"views":3341,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24678","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=24678"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24678\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":24712,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24678\/revisions\/24712"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=24678"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=24678"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=24678"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}