1. Preliminarii. \u00cen vara acestui an, am f\u0103cut o c\u0103l\u0103torie de dou\u0103 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni \u00een China. La \u00eentoarcere, am vrut s\u0103-mi confrunt \u201epriveli\u015ftile \u015fi sentimentele\u201c v\u0103zute \u015fi tr\u0103ite \u00een China cu cele ale lui G. C\u0103linescu, din cartea acestuia, Am fost \u00een China nou\u0103, Editura de Stat pentru Literatur\u0103 \u015fi Art\u0103, Bucure\u015fti, 1955.
\nPentru a \u00een\u0163elege corect \u015fi obiectiv cartea lui G. C\u0103linescu, de acum 60 de ani, sunt necesare c\u00e2teva informa\u0163ii preliminare. C\u0103linescu a f\u0103cut aceast\u0103 vizit\u0103 \u00een 1953, ca membru al unei delega\u0163ii de oameni de cultur\u0103 \u015fi art\u0103, al\u0103turi de alte delega\u0163ii din unele \u0163\u0103ri socialiste (autorul aminte\u015fte doar delega\u0163iile din Polonia \u015fi Cehoslovacia), dar \u015fi din alte state, precum India, Pakistan, Indonezia, Mongolia, Burmei (actuala Birmanie, n. I.R.), invitate la celebrarea zilei de 1 octombrie 1953, c\u00e2nd se aniversau patru ani de la \u00eentemeierea Republicii Populare Chineze. La ceremonia din actuala Pia\u0163\u0103 Tiananmen a participat \u00eensu\u015fi pre\u015fedintele Mao Tze-dun.
\nDelega\u0163iilor oficiale, c\u00e2te vor fi fost, li s-a oferit un program extrem de complex, pentru a cunoa\u015fte c\u00e2t mai multe din realiz\u0103rile Chinei de atunci. Acestea au vizitat ora\u015fe \u015fi sate, fabrici si uzine, gr\u0103dini\u0163e, \u015fcoli \u015fi universit\u0103\u0163i, muzee, institu\u0163ii \u015fi monumente de cultur\u0103, au fost la concerte, la spectacole de teatru \u015fi oper\u0103 etc., banchetul oficial fiind oferit delega\u0163iilor de c\u0103tre \u00eensu\u015fi premierul Ciu En-lai, la 30 septembrie 1953.
\nCartea are imprimat bunul de tipar la \u201e5.10.1955\u201c, fiind tip\u0103rit\u0103 \u00eentr-un tiraj de 15.100 exemplare. Prefa\u0163a era datat\u0103 \u201e1953\u201c, dar nu credem c\u0103 volumul era finalizat chiar \u00een acel an (trei luni ar fi fost o perioad\u0103 extrem de scurt\u0103, mai ales datorit\u0103 multelor referin\u0163e bibliografice utilizate). \u00cen orice caz, cei doi ani de a\u015fteptare par normali, \u00een condi\u0163iile \u00een care nu \u015ftim, repet, c\u00e2nd a fost terminat\u0103 cartea \u015fi c\u00e2nd a fost predat\u0103 editurii.
\nMai trebuie spus c\u0103 G. C\u0103linescu nu era la prima carte cu \u00eensemn\u0103ri de c\u0103l\u0103torie. \u00cen 1949 publicase volumul Kiev, Moscova, Leningrad, la Editura de Stat pentru Literatur\u0103 \u015fi Art\u0103. Dar s\u0103 revenim la cartea \u00een discu\u0163ie.
\n2. Con\u0163inutul c\u0103r\u0163ii. \u00cen Prefa\u0163\u0103,
\nG. C\u0103linescu scrie: \u201eZilele petrecute \u00een China nou\u0103 ne-au f\u0103cut s\u0103 ne d\u0103m seama de imensitatea realit\u0103\u0163ii ce se desf\u0103\u015fura \u00eenaintea ochilor no\u015ftri \u015fi c\u00e2t de pu\u0163in preg\u0103ti\u0163i eram spre a o putea percepe ad\u00e2nc \u015fi exact. \u00cen cele din urm\u0103 am ajuns la \u00eencheierea m\u00e2ng\u00e2ietoare c\u0103 acela care a v\u0103zut China, oric\u00e2t de repede, e mai apt s-o \u00een\u0163eleag\u0103 dec\u00e2t unul care n-a v\u0103zut-o deloc. Ne-am \u00eentors \u00eembog\u0103\u0163i\u0163i suflete\u015fte \u015fi cu o mare admira\u0163ie pentru poporul chinez \u015fi pentru conduc\u0103torii lui de azi. Prietenii chinezi, care au organizat primirea \u015fi c\u0103l\u0103uzirea\u00a0 delega\u0163iilor, au ar\u0103tat o sensibilitate deosebit\u0103 pentru noi \u015fi astfel am putut s\u0103 tragem un folos maxim din c\u0103l\u0103toria noastr\u0103 \u00een p\u0103r\u0163i a\u015fa de \u00eendep\u0103rtate. Apropierea pe care comunitatea ideologic\u0103 o stabile\u015fte \u00eentre regimul Chinei noi \u015fi cel al \u0163\u0103rilor de democra\u0163ie popular\u0103, ca \u015fi faptul c\u0103 nu pu\u0163ini chinezi cu care ne-am \u00eent\u00e2lnit fuseser\u0103 \u00een Rom\u00eenia (sic!), au contribuit la u\u015furarea adun\u0103rii observa\u0163iilor\u201c (p. 5).
\nVolumul este structurat \u00een 16 capitole, dup\u0103 cum urmeaz\u0103: 1. \u00cen zbor peste Siberia 2. Peisajul chinez 3. Ziduri feudale 4. Ora\u015fe 5. Sate \u015fi c\u00e2mpuri\u00a0 6. Poporul muncitor 7. Frumosul delicat 8. Culori, \u0163es\u0103turi, \u00eembr\u0103c\u0103minte 9. Arta culinar\u0103 10. Teatrul chinez 11. Cultul eroilor 12. Higien\u0103, sport 13. Copii, instruc\u0163ie, femei 14. Drumuri c\u0103tre China nou\u0103 15. 1 Octombrie 16. Satul pre\u015fedintelui.
\nDe\u015fi cartea nu a mai fost niciodat\u0103 reeditat\u0103, ea \u00ee\u015fi p\u0103streaz\u0103 \u015fi azi actualitatea. \u00cen niciun capitol al c\u0103r\u0163ii, autorul nu ofer\u0103 date \u015fi informa\u0163ii de ghid turistic, de care acum este plin Internetul. Prevaleaz\u0103 observa\u0163iile \u015fi impresiile personale, opiniile pertinente \u015fi autorizate despre un subiect sau altul. Iat\u0103, de pild\u0103, ce scrie C\u0103linescu despre Marele Zid Chinezesc, \u201ecolosala melodie arhitectonic\u0103 scris\u0103 pe mun\u0163i\u201c, pe care o consider\u0103 \u201eo oper\u0103 strategic\u0103 defensiv\u0103, ie\u015fit\u0103 dintr-un sentiment patriotic specific. \u015f…\u0163. Pentru un popor a\u015fa de numeros, n\u0103vala unor cete mongole nu reprezenta o primejdie. Ele ar fi fost strivite. <…>. Zidul putea fi, la urma urmelor, escaladat de pedestra\u015fi, mai greu totu\u015fi de animale, cai ori de c\u0103ru\u0163e. El este \u00een primul r\u00e2nd nu o \u00eent\u0103ritur\u0103, ci o incomensurabil\u0103 punte de observa\u0163ie \u015fi comand\u0103. De pe piscuri, orice mi\u015fcare de oameni era semnalabil\u0103. Str\u0103jile puteau s\u0103 alerge de-a lungul valului \u015fi s\u0103 se adune, s\u0103 \u00eempiedice pe n\u0103v\u0103litori s\u0103 se ca\u0163ere pe el\u201c (p. 22).
\nPeisajul arhitectonic \u00eel fascineaz\u0103 pe autor oriunde \u00een China (s\u0103 nu uit\u0103m c\u0103 arhitectul Ioanide este crea\u0163ia sa!), cu trimiteri \u015fi compara\u0163ii la cel european, italian mai ales (Roma, Vene\u0163ia, Floren\u0163a), familiar \u00eenc\u0103 din vremea studiilor \u00een Italia.\u00a0 Iat\u0103 un exemplu: \u201eTemplul e mai des rectangular \u015fi, a\u015fezat pe o mare platform\u0103, are un peristil de coloane de lemn vopsit \u00een ro\u015fu, ce par sub\u0163iri prin raport la acoperi\u015ful uneori enorm. St\u00e2lpii s\u00e2nt c\u00e2teodat\u0103 \u015fi de piatr\u0103, cu sculpturi reprezent\u00e2nd dragoni \u00eenv\u0103l\u0103tuci\u0163i. Sus, coloanele au adesea dou\u0103 aripi laterale foarte brodate, care, f\u0103c\u00e2nd un sistem cu celelalte, dau na\u015ftere unui fel de arc \u00een acolad\u0103. Peste grinzile care \u00eempreun\u0103 cu st\u00e2lpii urmeaz\u0103 un gr\u0103tar inanalizabil \u015fi indescriptibil la o simpl\u0103 ochire \u015fi care este probabil o parafrazare luxuriant\u0103 a capitelurilor\u201c (p. 32). La fel de personale sunt opiniile despre arta \u015fi buc\u0103t\u0103ria chinez\u0103, despre scrierea \u015fi cultura chinez\u0103 \u00een general. Iat\u0103 un alt exemplu, viz\u00e2nd costumul unic, atunci \u00een uz: \u201eTot poporul chinez de orice v\u00e2rst\u0103, sex \u015fi calitate social\u0103, feroviar sau ministru, \u0163\u0103ran sau or\u0103\u015fean, se \u00eembrac\u0103 \u00eentr-un singur fel, purt\u00e2nd o uniform\u0103 ce se compune dintr-o tunic\u0103 cu patru buzunare, f\u0103cute dintr-un satin de bumbac bleumarin \u015fi din pantaloni corespunz\u0103tori. Pe cap, pun o \u015fapc\u0103 din acela\u015fi material, \u00eens\u0103 cu cozorocul oblong ca la jochei, \u00een picioare pantofi obi\u015fnui\u0163i, dar cu predilec\u0163ie ni\u015fte t\u00e2rlici foarte desf\u0103cu\u0163i \u00een fa\u0163\u0103, acoperind numai degetele sau galo\u015fi de cauciuc albastru de tip sportiv.\u201c (p. 32).
\nA\u015fadar, numai observa\u0163ii personale, nu parafraz\u0103ri din c\u0103r\u0163i de specialitate. De altfel, \u00een Prefa\u0163\u0103, G. C\u0103linescu ne avertiza: \u201eN-am pomenit, \u00een impresiile mele, dec\u00e2t de faptele, monumentele \u015fi obiectele v\u0103zute cu ochii proprii. C\u0103r\u0163ile de specialitate (65 de titluri, n. I.R.), pe care le citez, au slujit numai la confruntarea \u015fi la verificarea lor\u201c. Ca \u015fi \u00een cartea anterioar\u0103 de c\u0103l\u0103torii, primul capitol este dedicat descrierii peisajului v\u0103zut din avion, opera\u0163iune perfect posibil\u0103, din moment ce avionul cu care zbura atingea maximum 3100 m altitudine, f\u0103c\u00e2nd escale tot la dou\u0103 ore (la Kazan, Sverdlovsk, Omsk, Novo Sibirsk, Krasnoiarsk, Irku\u0163k, Ulan Bator, \u015eain \u015eanda, Pekin), c\u0103l\u0103toria dur\u00e2nd 5 zile!
\nE interesant ce mult s-a schimbat China \u00een cei 60 de ani care au trecut de la c\u0103l\u0103toria lui G. C\u0103linescu. Iat\u0103 c\u00e2teva exemple: \u00een Shanghai, predominau atunci blocurile cu 10-14 etaje, acum sunt \u201ezg\u00e2rie-nori\u201c de 30-40 de etaje! Dac\u0103 ora\u015ful avea \u00een 1953 6 milioane de locuitori, acum are 34 de milioane! Tr\u0103surile mici (rick-shaw), trase de biciclete, au disp\u0103rut cu des\u0103v\u00e2r\u015fire, ca \u015fi carele \u015fi camioanele trase de cai, locul lor fiind luat de cele mai moderne ma\u015fini (japoneze \u015fi germane, mai ales). Nu mai exist\u0103 magazine \u00een care dulgherii confec\u0163ionau sicrie faraonice, pentru c\u0103 \u00een China s-a trecut de la ritul \u00eenhum\u0103rii la cel al inciner\u0103rii, C\u0103linescu av\u00e2nd ocazia de a vedea ultimele cimitire din China. Oamenii nu mai poart\u0103 aceea\u015fi uniform\u0103, \u00eembr\u0103c\u00e2ndu-se acum fiecare cum vrea etc.
\nReceptarea c\u0103r\u0163ii la apari\u0163ie. \u00cen mod surprinz\u0103tor, Am fost \u00een China nou\u0103 nu s-a bucurat de foarte multe cronici. Ion B\u0103lu, cunoscutul exeget \u015fi biograf al scriitorului, a identificat doar patru: Victor V\u00e2ntu, \u00een Contemporanul, saluta calitatea de reporter a lui G. C\u0103linescu. Savin Bratu, \u00een Gazeta literar\u0103, considera volumul \u201eun subtil eseu literar \u015fi filosofic despre China\u201c, scris \u00eentr-o fraz\u0103 \u201esimpl\u0103, descriptiv-analitic\u0103\u201c. A.E. Baconsky (sub pseudonimul George Stelea), \u00een Steaua, l\u0103uda volumul, fiind \u00eens\u0103 de p\u0103rere c\u0103 bibliografia \u201eaglomereaz\u0103 subsolurile\u201c. \u00cen fine, Dan H\u0103ulic\u0103, \u00eentr-o recenzie din Ia\u015ful literar, elogia \u015fi el cartea.
\nReceptarea postum\u0103. \u00cen dic\u0163ionarele \u015fi istoriile literare ulteriore, cele dou\u0103 c\u0103r\u0163i cu note de c\u0103l\u0103torie ale lui G. C\u0103linescu nu sunt comentate. Excep\u0163ie face Ion B\u0103lu, care spune despre cele dou\u0103 volume, Kiev, Moscova, Leningrad \u015fi Am fost \u00een China nou\u0103: \u201eCe iese numaidec\u00e2t \u00een eviden\u0163\u0103 nu este at\u00e2t spiritul de observa\u0163ie, c\u00e2t cultura ad\u00e2nc\u0103 a reporterului. El este un clasic, care, la fa\u0163a locului, vede ceea ce \u015ftia dinainte \u015fi consemneaz\u0103 totul, ar\u00e2t\u00e2nd eventualele nepotriviri, dar e v\u0103dit\u0103 tendin\u0163a de a face lucru rotund, de a medita asupra unui popor, mai cu seam\u0103 \u00een a doua carte.\u201c (Ion B\u0103lu, Opera lui G. C\u0103linescu, Editura Libra, Bucure\u015fti, 2001, p. 471).
\nAm mai \u00eenregistrat doar dou\u0103 articole. Astfel, un distins critic literar contemporan spunea, \u00een anul de gra\u0163ie 2000 (\u00een contextul \u00een care vorbea despre geniul lui G. C\u0103linescu, obligat s\u0103 se manifeste \u00eentr-un regim ostil) despre aceast\u0103 carte: \u201eSunt, apoi, pagini nedemne de condeiul lui G. C\u0103linescu \u00een Am fost \u00een China Noua, dar, aten\u0163ie!, tot aici exist\u0103 pagini str\u0103lucitoare despre arta chinez\u0103.\u201c Am citit cu mare aten\u0163ie aceast\u0103 carte \u015fi efectiv nu am aflat care ar fi acele \u201epagini nedemne\u201c! Faptul c\u0103 autorul vorbe\u015fte despre comunitatea ideologic\u0103, de atunci, a celor dou\u0103 popoare? Faptul c\u0103 are \u00een carte un capitol dedicat satului natal al pre\u015fedintelui \u00een func\u0163ie, Mao Tze-dun, pe care chinezii \u00eel glorific\u0103 \u015fi azi? Detaliul c\u0103, vizit\u00e2nd o fabric\u0103, vede portretele \u015fefilor de state de \u201edemocra\u0163ie popular\u0103\u201c, \u00eentre care se afla \u015fi cel al lui Gheorghe Gheorghiu-Dej? Dar acestea erau fapte concrete, nu sloganuri ideologice!
\nMult mai aproape de adev\u0103r se situeaz\u0103 criticul literar Constantin Coroiu, \u00eentr-un articol din revista Convorbiri literare \u2013 octombrie 2013 \u2013 (G. C\u0103linescu, c\u0103l\u0103tor \u00een China), unde spune, \u00eentre altele:\u00a0 \u201eM\u0103rturie a unui mare c\u0103rturar \u015fi scriitor rom\u00e2n, Am fost \u00een China nou\u0103 este o carte ce poate sta la loc de cinste \u00een r\u00e2ndul celor mai valoroase scrieri consacrate, de-a lungul veacurilor, unui t\u0103r\u00e2m geografic \u015fi spiritual literalmente fabulos \u015fi semnate de c\u0103l\u0103tori europeni celebri: scriitori, istorici, antropologi, diploma\u0163i. Parafraza\u00a0 Et in Asia\u00a0 ego…, motto-ul c\u0103r\u0163ii, e ca un strig\u0103t de bucurie intelectual\u0103. Este strig\u0103tul de bucurie al \u00eensetatului de monumental C\u0103linescu, \u00een contact direct cu monumentalitatea spa\u0163iului \u015fi spiritului euroasiatic.\u201c<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
1. Preliminarii. \u00cen vara acestui an, am f\u0103cut o c\u0103l\u0103torie de dou\u0103 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni \u00een China. La \u00eentoarcere, am vrut s\u0103-mi confrunt \u201epriveli\u015ftile \u015fi sentimentele\u201c v\u0103zute \u015fi tr\u0103ite \u00een China cu cele ale lui G. C\u0103linescu, din cartea acestuia, Am fost \u00een China nou\u0103, Editura de Stat pentru Literatur\u0103 \u015fi Art\u0103, Bucure\u015fti, 1955. Pentru a \u00een\u0163elege… Cite\u0219te mai mult »C\u0103linescu \u015fi cartea sa despre China<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[15152,30],"class_list":["post-24666","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-am-fost-in-china-noua","tag-g-calinescu"],"views":1532,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24666","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=24666"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24666\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":24667,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24666\/revisions\/24667"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=24666"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=24666"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=24666"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}