Este g\u00e2ndirea un proces prin excelen\u0163\u0103 nihilist, negator? Este originea g\u00e2ndirii totuna cu originea nega\u0163iei, este a g\u00e2ndi unul \u015fi acela\u015fi lucru cu a nega? Nega\u0163ia pare s\u0103 fie, \u00eentr-adev\u0103r, actul de na\u015ftere al g\u00e2ndirii, c\u0103ci numai neg\u00e2nd a putut g\u00e2ndirea s\u0103 afirme (ceva) sau s\u0103 se afirme pe ea \u00eens\u0103\u015fi. S-a negat, bun\u0103oar\u0103, chiar ceea ce vedem cu ochii, realitatea vizibil\u0103, sensibil\u0103, materia, pentru a se afirma ceea ce vedem cu mintea, realitatea invizibil\u0103, inteligibil\u0103, spiritul. S-a negat lumea, devenirea ei ne\u00eentrerupt\u0103, multiplicitatea, imanen\u0163a, aparen\u0163a formelor ei pentru a se afirma imuabilitatea, unitatea, transcenden\u0163a \u015fi esen\u0163a ei. S-a negat timpul pentru a se afirma ve\u015fnicia. S-au negat, \u00een sf\u00e2r\u015fit, \u00eense\u015fi aceste perspective, viziuni, credin\u0163e, transcenden\u0163e, mituri, zei, valori, principii, teorii, ideologii, dogmatisme numai pentru a se afirma altele… azi, de pild\u0103, ateismul, informa\u0163ia \u015fi tehnologia.<\/p>\n
C\u00e2t\u0103 vreme g\u00e2ndirea nu s-a sfiit s\u0103 nege tot ce i-a ie\u015fit \u00een cale, istoria g\u00e2ndirii poate fi v\u0103zut\u0103 ca istorie a nega\u0163iei, ca istorie a nihilismului, acesta fiind expresia devaloriz\u0103rii \u015fi demonetiz\u0103rii, a c\u0103derii \u00een desuetitudine a vechilor idei, precepte, valori, principii, idealuri, teorii \u015fi credin\u0163e.<\/p>\n
Despre o adev\u0103rat\u0103 culme, despre un adev\u0103rat apogeu al nihilismului putem \u00eens\u0103 vorbi abia \u00een g\u00e2ndirea contemporan\u0103 unde nu mai este vorba doar de o simpl\u0103 negare a valorilor \u015fi de\u00a0 \u00eenlocuirea lor cu altele, ci de o adev\u0103rat\u0103 avalan\u015f\u0103 a valorilor dep\u0103\u015fite \u015fi abandonate, al c\u0103ror cerc se extinde \u015fi devine tot mai vast, sco\u0163\u00e2nd la iveal\u0103 vidul \u015fi s\u0103r\u0103cia tuturor valorilor. Acest lucru, echivalent unei des-figur\u0103ri, unei des-centr\u0103ri, unei pierderi a centrului, a unui punct arhimedic, are ca rezultat un fel de ateism generalizat al tuturor valorilor \u015fi credin\u0163elor, adeverind o mai veche profe\u0163ie a lui Nietzsche care spunea c\u0103 noul \u201epathos, noul fream\u0103t\u201c al urm\u0103toarelor secole va fi criticarea, subminarea, dinamitarea \u015fi abolirea tuturor valorilor, omul cunosc\u00e2ndu-le suficient de mult pentru a nu mai crede \u00een niciuna.<\/p>\n
Profe\u0163ia lui Nietzsche, iat\u0103, s-a \u00eemplinit, nihilismul devenind expresia unui profund \u201edisconfort\u201c al g\u00e2ndirii contemporane, similar proceselor de secularizare, ra\u0163ionalizare \u015fi dezvr\u0103jire a lumii, a lipsei de iluzii, care, treptat, au dus la corodarea credin\u0163elor \u015fi la r\u0103sp\u00e2ndirea indiferen\u0163ei, relativismului \u015fi scepticismului etic, moral \u015fi religios.\u00a0 Faptul c\u0103 azi a disp\u0103rut orice perspectiv\u0103 privilegiat\u0103, \u00een sesul c\u0103 nici mitul, nici arta, nici metafizica, nici politica, nici religia, nici morala \u015fi nici m\u00e3car \u015ftiin\u0163a nu mai ofer\u0103 un punct de sprijin, un punct de contact cu \u00eentregul, care s-a f\u0103r\u0103mi\u0163at \u015fi dezagregat, d\u00e2ndu-ne sentimentul c\u0103 suntem \u00een deriv\u0103, f\u0103r\u0103 r\u0103d\u0103cini, f\u0103r\u0103 busol\u0103, f\u0103r\u0103 rute, trasee sau m\u0103sur\u0103tori, l-a f\u00e3cut pe sociologul Niklas Luhmann s\u0103 vorbeasc\u0103 despre paradigma pierdut\u0103, despre \u201eparadigm lost\u201c, prin care are \u00een vedere pierderea oric\u0103ror repere \u015fi referin\u0163e tradi\u0163ionale \u2013 mituri, zei, transcenden\u0163e, principii \u015fi valori \u2013 care, erodate \u00een procesul dezvr\u0103jirii sau desacraliz\u0103rii lumii, s-au pulverizat \u00eentr-un politeism tot mai sub\u0163iat \u015fi diluat al valorilor.<\/p>\n
Unii g\u00e2nditori consider\u0103, de altfel, c\u0103 unul dintre avantajele nihilismului contemporan, dac\u00e3 se poate vorbi despre a\u015fa ceva, ar consta \u00een ultim\u0103 instan\u0163\u0103 tocmai \u00een aceast\u0103 sl\u0103bire, atenuare \u015fi diluare a adev\u0103rurilor, valorilor, credin\u0163elor \u015fi principiilor cu majuscul\u0103, d\u00e2nd seama, dup\u0103 Gianni Vattimo, de acea \u201eg\u00e2ndire slab\u0103\u201c, lax\u0103, nedogmatic\u0103, netiranic\u0103 \u015fi neconstr\u00e2ng\u0103toare a subiectului.<\/p>\n
Toate acestea \u00eens\u0103 cu un enorm pre\u0163, cu pre\u0163ul unei lipse de ideal, al unei lipse de viziune, de perspectiv\u0103, al unei lipse de cer f\u0103r\u0103 precedent. Chiar dac\u0103 azi exist\u0103, \u00eentr-adev\u0103r, mult mai pu\u0163in dogmatism, mult mai pu\u0163ine credin\u0163e \u015fi principii ferme, exist\u0103 \u00een schimb \u015fi mult mai pu\u0163in ideal, exist\u0103 doar un cer foarte jos, at\u00e2t de jos \u00eenc\u00e2t turtind \u015fi strivind subiectul \u00eel transform\u0103 \u00een cele din urm\u0103 \u00een unul monodimensional.<\/p>\n
Dac\u0103 pentru Heidegger nihilismul este un punct de sosire inevitabil al ra\u0163ionalismului occidental, dup\u00e3 Husserl, dimpotriv\u0103, el este o tr\u0103dare a ideii originare de ra\u0163iune, o barbarizare \u015fi o s\u0103r\u0103cire a acelui logos care, prin Socrate, Platon \u015fi Aristotel, a \u015ftiut s\u0103 se impun\u0103 asupra nihilismului unui Gorgias, de pild\u0103, r\u0103spunz\u00e2nd indirect marii \u00eentreb\u0103ri leibniziene \u201eDe ce exist\u0103 mai cur\u00e2nd ceva dec\u00e2t nimic\u201c?<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Este g\u00e2ndirea un proces prin excelen\u0163\u0103 nihilist, negator? Este originea g\u00e2ndirii totuna cu originea nega\u0163iei, este a g\u00e2ndi unul \u015fi acela\u015fi lucru cu a nega? Nega\u0163ia pare s\u0103 fie, \u00eentr-adev\u0103r, actul de na\u015ftere al g\u00e2ndirii, c\u0103ci numai neg\u00e2nd a putut g\u00e2ndirea s\u0103 afirme (ceva) sau s\u0103 se afirme pe ea \u00eens\u0103\u015fi. S-a negat, bun\u0103oar\u0103, chiar… Cite\u0219te mai mult »Nihilismul g\u00e2ndirii<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[11237],"tags":[7174,15151],"class_list":["post-24664","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-societate","tag-nihilism","tag-rationalism-occidental"],"views":1396,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24664","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=24664"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24664\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":24665,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24664\/revisions\/24665"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=24664"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=24664"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=24664"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}