{"id":24662,"date":"2015-10-15T22:03:45","date_gmt":"2015-10-15T20:03:45","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=24662"},"modified":"2015-10-15T22:03:45","modified_gmt":"2015-10-15T20:03:45","slug":"arhivele-depresiei-un-spoiler-la-maladia-secolului","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/arhivele-depresiei-un-spoiler-la-maladia-secolului\/","title":{"rendered":"Arhivele depresiei. Un spoiler la \u201emaladia secolului\u201c"},"content":{"rendered":"

William Styron, Bezn\u0103 vizibil\u0103. Amintiri despre nebunie,<\/em> Editura Art, Bucure\u015fti, 2007<\/strong><\/p><\/blockquote>\n

 <\/p>\n

Exist\u0103 \u00eentotdeauna o doz\u0103 de arbitrar ori un deficit de explica\u0163ie \u00een apari\u0163ia public\u0103 a unei depresii. Or, pentru observatorii exteriori, m\u0103car impresia acestei discontinuit\u0103\u0163i, puternic\u0103 \u015fi mai mereu determinant\u0103 \u00een formarea unei opinii \u2013 care de obicei e una categoric\u0103. \u00cemi amintesc c\u0103 dup\u0103 suicidul din urm\u0103 cu mai mul\u0163i ani al cunoscutei c\u00e2nt\u0103re\u0163e M\u0103d\u0103lina Manole presa \u015fi cei apropia\u0163i au avut o real\u0103 dificultate, p\u00e2n\u0103 la urm\u0103 nedep\u0103\u015fit\u0103, \u00een aflarea unui context pentru tragicul gest: M\u0103d\u0103lina Manole era t\u00e2n\u0103r\u0103, frumoas\u0103, avea succes \u2013 \u015fi atunci\u2026 de ce? \u015ei, peste toate, abia n\u0103scuse \u2013 \u00eenseamn\u0103 oare c\u0103 nu \u00ee\u015fi iubea copilul?! \u015eocant! \u015ei, da, senza\u0163ional. Totu\u015fi, toate aceste scenarii sau absen\u0163a lor ignorau cu h\u0103rnicie ipoteza depresiei postnatale \u2013 \u00een toat\u0103 eviden\u0163a ei violent\u0103 \u015fi invalidant\u0103. Exist\u0103 ceva ce nu \u00een\u0163elegem, \u015fi nu \u00een\u0163elegem chiar cu o anumit\u0103 obstina\u0163ie, \u00een apari\u0163ia \u015fi apoi \u00een eventualul nefericit deznod\u0103m\u00e2nt al unei depresii. Sau poate c\u0103 ne ap\u0103r\u0103m, nu foarte con\u015ftien\u0163i, refuz\u00e2nd s\u0103 l\u0103s\u0103m s\u0103 ajung\u0103 la noi o realitate at\u00e2t de crud\u0103, \u00een m\u0103sur\u0103 s\u0103 ne destabilizeze.
\nDar apari\u0163ia depresiei, adeseori parc\u0103 pe nepus\u0103 mas\u0103 sau atunci c\u00e2nd lumea ar putea \u00eencepe s\u0103-\u0163i fie mai drag\u0103, le deconcerteaz\u0103 mai \u00eenainte de oricine pe victimele \u00eensele. Este ceea ce vedem, foarte bine developat, \u015fi \u00een cartea autobiografic\u0103 a scriitorului William Styron, intitulat\u0103, at\u00e2t de sugestiv pentru aceast\u0103 experien\u0163\u0103-limit\u0103 de via\u0163\u0103, Bezn\u0103 vizibil\u0103. Styron \u00eensu\u015fi este surprins, derutat. Depresia \u00ee\u015fi trimite mesagerul cu mesajul clar \u00eentr-o sear\u0103 r\u0103coroas\u0103 de sf\u00e2r\u015fit de octombrie, \u00een 1985, la Paris, \u00een timp ce Styron merge cu ma\u015fina pe o strad\u0103 udat\u0103 de ploaie, pe l\u00e2ng\u0103 Champs-\u00c9lys\u00e9es: \u201eam devenit pentru prima oar\u0103 pe deplin con\u015ftient de faptul c\u0103 lupta cu tulburarea din mintea mea \u2013 o lupt\u0103 care se d\u0103dea \u00een\u0103untrul meu de c\u00e2teva luni bune \u2013 ar fi putut avea \u015fi un rezultat fatal.\u201c Bezna vizibil\u0103 \u00eel \u00eempresoar\u0103 \u00een Ora\u015ful Luminilor, unde se afla cu o ocazie festiv\u0103: \u201eca s\u0103 primesc o distinc\u0163ie care ar fi trebuit s\u0103-mi revigoreze eul \u00eentr-un mod spectaculos. La \u00eenceputul acelei veri, mi se comunicase c\u0103 fusesem desemnat c\u00e2\u015ftig\u0103tor al Premiului Mondial Cino del Duca, atribuit \u00een fiecare an unui artist sau om de \u015ftiin\u0163\u0103, a c\u0103rui oper\u0103 ilustra teme sau principii \u0163in\u00e2nd de un anumit \u00abumanism\u00bb.\u201c Preceden\u0163ii c\u00e2\u015ftig\u0103tori \u2013 ilustre nume; banii premiului \u2013 deloc pu\u0163ini. Anticiparea revederii Parisului \u2013 foarte pl\u0103cut\u0103 ocazie de reverii \u015fi amintiri. Recenta renun\u0163are la alcool, o problem\u0103 cronic\u0103 a scriitorului (dar care, paradoxal, dup\u0103 cum va observa el ulterior, func\u0163ionase ca filtru pentru depresie) \u2013 o decizie pozitiv\u0103 major\u0103. Cu toate acestea, la festivit\u0103\u0163ile premierii William Styron va face o impresie deplorabil\u0103 \u015fi contradictorie, prad\u0103 deja unor mari sf\u00e2\u015fieri l\u0103untrice, b\u0103t\u00e2nd la poarta celui mai negru \u015fi mai lipsit de speran\u0163\u0103 co\u015fmar: \u201eLa Paris, din c\u00e2te \u00eemi dau seama acum, m\u0103 aflam \u00eentr-un stadiu critic al evolu\u0163iei bolii, la un palier mobil, de r\u0103u-augur, \u00eentre ni\u015fte irit\u0103ri nedirec\u0163ionate pe la \u00eenceputul verii din acel an \u015fi deznod\u0103m\u00e2ntul cvasi-violent din luna decembrie, c\u00e2nd am ajuns direct la spital.\u201c Furia este recunoscut\u0103, retrospectiv, \u00een esen\u0163iala ei semnifica\u0163ie.<\/p>\n

Medicul psihiatru, pentru care resentimentul scriitorului este c\u00e2t se poate de manifest \u00een carte, nu \u00eei e de prea mare ajutor. Ba dimpotriv\u0103: dop\u00e2ndu-l cu medicamente, probabil prescrise eronat; \u0163in\u00e2ndu-l departe de spital, pe care i-l zugr\u0103ve\u015fte ca mediu imund, abrutizant, dar al c\u0103rui alb sever, elementar \u015fi aseptic va fi de fapt un element-cheie \u00een recuperarea ulterioar\u0103 a lui Styron, care se simte aici ca \u00eentr-un purgatoriu, dup\u0103 o noapte de iad \u00een care simte c\u0103 a ajuns la limita cea de pe urm\u0103 \u015fi \u00een care contempleaz\u0103 abisul sinuciderii, care acum \u00eel prive\u015fte la r\u00e2ndu-i \u2013 pe o grani\u0163\u0103 infinitezimal\u0103, aproape f\u0103c\u00e2nd pasul fatal. Cu o ultim\u0103, neb\u0103nuit\u0103 f\u0103r\u00e2m\u0103 de putere decide \u00een zori s\u0103 se interneze.<\/p>\n

Bezn\u0103 vizibil\u0103: Iat\u0103, prin urmare, e ca \u015fi cum nu doar ne-am cufunda \u00een \u00eentuneric, f\u0103r\u0103 v\u0103z, ci \u00eentunericul \u00eensu\u015fi, devine vizibil, aproape material. Un prieten reflecta zilele trecute cu privire la faptul c\u0103 depresia, melancolia, bila neagr\u0103 \u00een teoria umoral\u0103 sunt asociate \u2013 cultural? \u2013 culorii negre. M-a\u015f g\u00e2ndi mai \u00eenainte de toate c\u0103 e un fapt de percep\u0163ie (\u015fi avem aceste expresii din limbajul comun) al cuiva care \u201evede totul \u00een negru\u201c (sau \u201e\u00een gri\u201c) \u015fi are \u201eg\u00e2nduri negre\u201c. Schematiz\u00e2nd auster, depresia apare atunci c\u00e2nd furia incon\u015ftient\u0103 fa\u0163\u0103 de un obiect (\u00een sens psihanalitic) pierdut (fie c\u0103 poart\u0103 numele desp\u0103r\u0163irii, al abandonului, al mor\u0163ii ori al vreunei alte situa\u0163ii similare) este \u00eendreptat\u0103 asupra sie\u015fi. \u00ce\u0163i retragi libidoul din lume (iar \u00een depresia esen\u0163ial\u0103 a lui Pierre Marty, care red\u0103 \u00eens\u0103\u015fi esen\u0163a maladiei, \u00ee\u0163i diminuezi totodat\u0103 \u015fi libidoul narcisic, f\u0103r\u0103 nici o contraparte economic\u0103 pozitiv\u0103), iar lumea \u00ee\u015fi pierde culorile, senzualitatea, socialitatea. Depresivul constat\u0103, observ\u0103, \u00eenregistreaz\u0103, poate, realitatea a\u015fa cum e (\u015fi eventual \u00ee\u015fi spune c\u0103 un lucru sau altul ar trebui s\u0103 \u00eel bucure sau s\u0103 \u00eei fac\u0103 pl\u0103cere), at\u00e2t doar c\u0103 aceasta nu mai prezint\u0103 interes: depresivul se afl\u0103, inert, \u00eentr-un tablou \u00een alb-negru, plat, f\u0103r\u0103 relief personal.<\/p>\n

Ca \u015fi al\u0163i depresivi afla\u0163i la \u00eenceput ori recupera\u0163i la cap\u0103tul bolii, William Styron are nevoie de alia\u0163i, for\u0163\u00e2nd o \u00een\u0163elegere despre ce i se \u00eent\u00e2mpl\u0103, dar \u015fi ca sprijin moral. Iat\u0103-l pe William James, \u00eencercat lupt\u0103tor cu depresia, care \u00een cartea The Varieties of Religious Experience crede c\u0103 e imposibil s\u0103 \u00eei afli o imagine adecvat\u0103: \u201eEste o angoas\u0103 puternic\u0103 \u015fi presant\u0103, un soi de neuralgie absolut str\u0103in\u0103 de via\u0163a normal\u0103\u201c. William Styron se g\u00e2nde\u015fte \u015fi la Albert Camus (b\u0103nuit \u015fi par\u0163ial \u015fi certificat de Styron ca depresiv) \u015fi la \u201esingur\u0103tatea cosmic\u0103\u201c a lui Meursault din Str\u0103inul, un autor \u015fi o oper\u0103 care l-au influen\u0163at enorm \u00een tinere\u0163e. \u00ce\u015fi reconstituie amintirile despre str\u0103lucitoarea frumuse\u0163e blond\u0103 Jean Seberg \u015fi despre dec\u0103derea ei fizic\u0103 \u015fi psihic\u0103 at\u00e2t de frapant\u0103 \u015fi de trist\u0103, actri\u0163a \u00eencheind cu via\u0163a dup\u0103 o supradoz\u0103 de pilule; \u015fi la so\u0163ul ei se g\u00e2nde\u015fte, la scriitorul Romain Gary (cel care \u00eel informase \u015fi despre prietenul s\u0103u Camus), afectat de o depresie care se agraveaz\u0103 dup\u0103 moartea lui Jean, \u00eentr-un final tr\u0103g\u00e2ndu-\u015fi un glon\u0163 \u00een cap. Mediteaz\u0103 la \u00eent\u00e2lnirile cu activistul politic Abbie Hoffman, un anarhist exuberant, care va c\u0103dea victim\u0103 de asemenea unui neverosimil suicid. \u00cel revede \u00eentr-o evocare pe talentatul poet Randall Jarrell \u015fi \u00ee\u015fi aminte\u015fte despre supravie\u0163uitorul de la Auschwitz \u015fi \u201eextraordinarul scriitor italian\u201c Primo Levi, un reper moral al epocii, care la 67 de ani \u015fi-a l\u0103sat contemporanii perplec\u015fi \u015fi furio\u015fi dup\u0103 ce s-a pr\u0103bu\u015fit \u00een gol \u00een casa unei sc\u0103ri din Torino. Styron va \u00eentocmi \u00een cele din urm\u0103 un adev\u0103rat \u201ecatalog str\u0103lucitor, dar trist\u201c de arti\u015fti afla\u0163i \u00een aceast\u0103 condi\u0163ie: Vincent van Gogh, Virginia Woolf, Cesare Pavese, Sylvia Plath, Henry de Montherlant, Jack London, Ernest Hemingway, Paul Celan, Anne Sexton, Serghei Esenin, Vladimir Maiakovski \u015fi destui al\u0163ii. P\u0103\u015find mai departe pe str\u00e2mta potec\u0103 a \u00een\u0163elegerii a ceea ce nu poate fi \u00een\u0163eles, caut\u0103 \u015fi \u00eentocme\u015fte statistici. Reface istoria unor termeni ca depresie sau melancolie. \u015ei \u00ee\u015fi g\u0103se\u015fte jurnalele vechi cu \u00eensemn\u0103ri. Orice ar putea s\u0103 deslu\u015feasc\u0103 misterul maladiei, ale c\u0103rei r\u0103d\u0103cini se \u00eentind, foarte probabil, \u00een copil\u0103rie, \u015fi care afecteaz\u0103, pare-se, cu deosebire personalit\u0103\u0163ile artistice (p\u00e2n\u0103 la 20% dintre cele atinse de maladie se sinucid \u2013 mai ales poe\u0163ii). Oare ar putea fi detectate \u00een copil\u0103rie semnele timpurii ale viitorului martiraj?<\/p>\n

Nu ne putem \u00eempiedica, desigur, s\u0103 discernem (cu siguran\u0163a confortabil\u0103 a privirii postdatate), semnele timpurii din opera scriitorului. \u015ei cum ar putea s\u0103 nu ne frapeze c\u0103 primul roman al lui William Styron, publicat la 26 de ani, este Lie Down in Darkness (cu titlul de lucru Inheritance of Night)? C\u0103 scriitorul este ales de un subiect precum cel din Sophie\u2019s Choice? C\u0103 postumul s\u0103u volum de povestiri (de o \u201enemiloas\u0103 anxietate\u201c) este The Suicide Run: Fives Tales of the Marine Corps?<\/p>\n

\u00cen cele din urm\u0103 William Styron simte nevoia s\u0103 \u00ee\u015fi \u00eemp\u0103rt\u0103\u015feasc\u0103 public experien\u0163a teribil\u0103 \u2013 \u015fi o face \u00een cadrul unui simpozion despre tulbur\u0103rile afective organizat de Facultatea de Psihiatrie a \u015ecolii de Medicin\u0103 de la Universitatea Johns Hopkins din Baltimore, \u00een luna mai a anului 1989, g\u00e2ndindu-\u015fi expunerea ca pe o conferin\u0163\u0103. Dup\u0103 ce \u00eel mai completeaz\u0103, va publica textul conferin\u0163ei \u00een acela\u015fi an \u00een revista Vanity Fair. Inspirat deja la o abordare in extenso, va concepe \u015fi va publica apoi, \u00een anul urm\u0103tor, aceast\u0103 carte \u2013 adev\u0103rat facsimil al depresiei, descris\u0103 adesea cu ochi clinic, un document din arhiva foarte personal\u0103 a unui redutabil creator.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

William Styron, Bezn\u0103 vizibil\u0103. Amintiri despre nebunie, Editura Art, Bucure\u015fti, 2007   Exist\u0103 \u00eentotdeauna o doz\u0103 de arbitrar ori un deficit de explica\u0163ie \u00een apari\u0163ia public\u0103 a unei depresii. Or, pentru observatorii exteriori, m\u0103car impresia acestei discontinuit\u0103\u0163i, puternic\u0103 \u015fi mai mereu determinant\u0103 \u00een formarea unei opinii \u2013 care de obicei e una categoric\u0103. \u00cemi amintesc… Cite\u0219te mai mult »Arhivele depresiei. Un spoiler la \u201emaladia secolului\u201c<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[11237],"tags":[15150,7601],"class_list":["post-24662","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-societate","tag-bezna-vizibila-amintiri-despre-nebunie","tag-william-styron"],"views":1032,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24662","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=24662"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24662\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":24663,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24662\/revisions\/24663"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=24662"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=24662"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=24662"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}