{"id":24652,"date":"2015-10-15T21:57:39","date_gmt":"2015-10-15T19:57:39","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=24652"},"modified":"2015-10-15T22:00:14","modified_gmt":"2015-10-15T20:00:14","slug":"iluzia-pacificarii-siriei","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/iluzia-pacificarii-siriei\/","title":{"rendered":"Iluzia pacific\u0103rii Siriei"},"content":{"rendered":"<p>&nbsp;<\/p>\n<p>Revenim \u00een politic\u0103 \u00eentr-un septembrie tulbur\u0103tor, promi\u0163\u0103tor \u015fi dramatic \u00een acela\u015fi timp. Aniversarea a \u015fapte decenii de la crearea ONU a fost un bun prilej pentru liderii mondiali s\u0103 se \u00eent\u00e2lneasc\u0103. De la tribuna ONU, Papa Francisc le-a amintit c\u0103 omul este parte a \u201esacralit\u0103\u0163ii naturii\u201c de care trebuie s\u0103 \u0163in\u0103 seama \u00een ordinea lumii. Cu o zi \u00eenainte, \u00een Congresul Statelor Unite,<br \/>\nSanctitatea-Sa invocase necesitatea abolirii pedepsei cu moartea; la ONU a vorbit despre suferin\u0163\u0103 \u015fi despre r\u0103zboi: \u201eR\u0103zboaiele din Siria, Irak, Libia, Ucraina, Sudan \u00eei oblig\u0103 pe cei care au responsabilitatea conducerii rela\u0163iilor interna\u0163ionale la un examen de con\u015ftiin\u0163\u0103\u201c. Apoi a denun\u0163at \u201einteresele partizane\u201c ascunse \u00een conceptul Realpolitik: \u201eatunci c\u00e2nd cineva se ostene\u015fte cu invocarea problemelor, cu necesitatea strategiilor \u015fi se pierde \u00een discu\u0163ii interminabile care nu conduc la nici un rezultat, umanitatea este \u00een suferin\u0163\u0103&#8230; Acorda\u0163i tuturor popoarelor o participare \u015fi o implicare real\u0103 \u00een decizii\u201c.<br \/>\nPuterea economic\u0103 a Chinei \u015fi implicarea Rusiei \u00een r\u0103zboiul din Siria sunt indicii c\u0103 guvernarea lumii dintr-un singur centru, dup\u0103 un singur model \u015fi potrivit unui standard de valori este o utopie. Dac\u0103 \u201esf\u00e2r\u015fitul istoriei\u201c prev\u0103zut de Francis Fukuyama este o formulare imprecis\u0103, sf\u00e2r\u015fitul hiperputerii este nu o idee, ci o realitate. Fukuyama considera c\u0103 odat\u0103 cu sf\u00e2r\u015fitul R\u0103zboiul Rece omenirea pune cap\u0103t evolu\u0163iilor ideologice \u015fi intr\u0103 \u00een \u201euniversalitatea democra\u0163iei libere occidentale ca form\u0103 definitiv\u0103 de guvernare uman\u0103\u201c. Se \u00een\u015fal\u0103, dup\u0103 cum se vede, chiar \u015fi marii anali\u015fti.<br \/>\n\u00cempotmolite \u00een lupta \u00eempotriva terorismului \u015fi a fanatismului Statului islamic, Statele Unite \u015fi Occidentul se v\u0103d constr\u00e2nse la un compromis cu Rusia pentru distrugerea structurilor teroriste care s-au concentrat \u00een Siria, ultima \u0163ar\u0103 intrat\u0103 \u00een haosul total de dup\u0103 \u201eprim\u0103vara arab\u0103\u201c. Nu este cazul s\u0103 intr\u0103m \u00een desf\u0103\u015furarea evenimentelor \u015fi \u00een schimb\u0103rile surprinz\u0103toare care se pot produce. Dar merit\u0103 remarcat faptul c\u0103, de ani buni, cei care s-au implicat direct militar \u00een Siria nu au reu\u015fit s\u0103 pun\u0103 cap\u0103t nici crizei, nici r\u0103zboiului din aceast\u0103 \u0163ar\u0103. De la imperativul luptei \u00eempotriva re\u0163elelor de terorism s-a ajuns la nevoia distrugerii celei mai periculoase dintre acestea, Statul islamic, pentru care pre\u015fedintele Putin consider\u0103 c\u0103 poate avea un cuv\u00e2nt hot\u0103r\u00e2tor. Cu pu\u0163in timp \u00eenainte de ini\u0163ierea bombardamentelor, militarii ru\u015fi au modernizat aeroportul de la Lattaquia \u015fi au \u00eent\u0103rit baza militar\u0103 rus\u0103 de la Tartous. Tot atunci armata francez\u0103 primea dezlegarea s\u0103-\u015fi extind\u0103 misiunea din Irak \u00een nordul Siriei \u015fi s\u0103 bombardeze aici redutele Statului islamic. Opera\u0163iunea a fost prezentat\u0103 de ministrul de externe francez Laurent Fabius ca una de protec\u0163ie a intereselor na\u0163ionale franceze. \u00cen sprijinul acestei idei este adus art. 51 al Cartei ONU care se refer\u0103 la legitima ap\u0103rare. \u201eDin moment ce s-a demonstrat c\u0103 for\u0163ele Daech ac\u0163ioneaz\u0103 din teritoriul sirian necontrolat de guvernul de la Damasc, putem considera c\u0103 acestea amenin\u0163\u0103 interesele franceze at\u00e2t \u00een exterior, c\u00e2t \u015fi \u00een Fran\u0163a; avem, deci, legitimitate perfect\u0103 s\u0103 ne ap\u0103r\u0103m.\u201c Acela\u015fi articol fusese invocat \u015fi de britanici pentru a motiva bombardamentele at\u00e2t din Irak, c\u00e2t \u015fi din Siria: \u201eAvem probe irefutabile, a afirmat premierul David Cameron, c\u0103 doi indivizi (ace\u015ftia mitraliaser\u0103, la 21 august, dronele folosite de Marea Britanie, n.n.) preg\u0103teau atacuri armate \u00eempotriva Regatului Unit\u201c. C\u00e2nd invoci \u201einteresele proprii\u201c \u015fi nu principiile dreptului interna\u0163ional, trebuie s\u0103 ai \u00een vedere c\u0103 \u015fi altcineva o poate face \u00een aceia\u015fi termeni. Prezen\u0163a Rusiei pe teatrul de opera\u0163iuni \u015fi reu\u015fitele distrugerii unor pozi\u0163ii ale grup\u0103rilor teroriste \u2013 rebele, \u00een terminologia Kremlinului \u2013 aflate la por\u0163ile Damascului a determinat Parisul s\u0103 fie mai conciliant, accept\u00e2nd c\u0103 nu numai Statul islamic trebuie s\u0103 fie \u0163int\u0103, ci \u015fi grup\u0103rile teroriste legate de Al-Qaeda. \u00centrebat dac\u0103 dictatorul de la Damasc este cu adev\u0103rat o piedic\u0103 \u00een realizarea p\u0103cii, filozoful Edgar Morin a dat urm\u0103torul r\u0103spuns: \u201ePentru c\u0103 trebuie oprit masacrul, ceea ce ar oferi refugia\u0163ilor speran\u0163e pentru \u00eentoarcerea la c\u0103minele lor este nevoie mai \u00eent\u00e2i de \u00eencetarea focului. Soarta lui Assad este subordonat\u0103 acestei prime etape. Problema este c\u0103 Rusia, care are interese strategice \u00een Siria, vrea s\u0103 men\u0163in\u0103 unitatea acestei \u0163\u0103ri \u015fi consider\u0103 c\u0103 aceasta depinde de men\u0163inerea lui Assad la putere. Eu cred c\u0103 chestiunea poate fi ocolit\u0103 prin crearea unei mari confedera\u0163ii a p\u0103cii \u00een care s\u0103 intre toate religiile \u015fi toate culturile din Orientul Mijlociu, garantat\u0103 de ONU. Soarta lui Assad depinde de aceast\u0103 solu\u0163ie. \u00cenainte de toate trebuie salvate milioanele de vie\u0163i\u201c.<br \/>\n<strong>Moscova percepe pericolul islamic ca factor <\/strong><br \/>\n<strong>de destabilizare intern\u0103<\/strong><br \/>\nReapari\u0163ia militar\u0103 a Rusiei \u00een Orientul Mijlociu indic\u0103 faptul c\u0103 marile dispute \u00eentre Moscova \u015fi Occident abia \u00eencep. Prin implicarea \u00een b\u0103t\u0103lia \u00eempotriva fundamentalismului islamic, Rusia \u00eencearc\u0103 s\u0103-\u015fi pun\u0103 la ad\u0103post interesele sale militare \u00een Siria. Soarta lui Assad \u0163ine de acest interes, nu de o presupus\u0103 compatibilitate politic\u0103. Moscova nu porne\u015fte de la teza Occidentului c\u0103 ar putea coopera cu adep\u0163ii islamismului moderat sau cu alte for\u0163e interesate \u00een democratizarea Siriei, ci de la necesitatea opririi la timp a pericolului de extindere a influen\u0163ei djihadului \u00een fostele republici sovietice de la sudul Federa\u0163iei Ruse: Kirkizstan, Uzbekistan, Tadjikistan. Confruntarea dintre \u015fii\u0163i \u015fi sunni\u0163i \u00een Orientul Mijlociu poate avea un efect de domino antren\u00e2nd statele din Asia central\u0103. Pentru Putin, a-l p\u0103r\u0103si acum pe Bachar al-Assad deschide calea islamismului radical, iar minorit\u0103\u0163ile religioase ar putea s\u0103 creeze focare de destabilizare \u00een Rusia. Serviciile ruse\u015fti de informa\u0163ii sus\u0163in c\u0103 2.500 de ru\u015fi musulmani \u015fi 7.500 de islamici din fostele republici sovietice ar fi integra\u0163i \u00een armatele Statului islamic. Pre\u015fedintele Putin \u015ftie c\u0103 dictatorul de la Damasc nu mai are via\u0163\u0103 lung\u0103, dar, at\u00e2ta timp c\u00e2t acesta mai poate rezista, \u00eei este de folos.<br \/>\n<strong>Revenirea la vechile arme <\/strong><br \/>\n<strong>de lupt\u0103<\/strong><br \/>\nNu sunt pu\u0163ini cei care sus\u0163in c\u0103 ideologizarea raporturilor de for\u0163\u0103 \u2013 revenim la ideile lui Fukuyama \u2013 \u00eentre marile puteri nu a \u00eencetat dup\u0103 R\u0103zboiul Rece. Lupta pentru suprema\u0163ie s-a dus pe dou\u0103 terenuri complementare, cel oferit de Declara\u0163ia universal\u0103 a drepturilor omului, folosit de democra\u0163iile occidentale, pe de o parte, \u015fi invocarea principiilor de drept interna\u0163ional la care recurg China \u015fi Rusia, pe de alta, pentru a bara orice tentativ\u0103 de schimbare, prin for\u0163\u0103, a unui regim politic. \u015ei \u00eentr-un caz, \u015fi \u00een altul \u00eenc\u0103lc\u0103rile principiilor nu au \u00eencetat: \u00een Statele Unite rasismul face ravagii \u015fi \u00eenc\u0103 exist\u0103 pedeapsa cu moartea. M\u0103 opresc la aceste dou\u0103 aspecte recunoscute oficial de autorit\u0103\u0163ile americane. De cealalt\u0103 parte a barierei, Rusia a \u00eenc\u0103lcat principiile de drept interna\u0163ional \u2013 pe care le clameaz\u0103 \u00een Consiliul de Securitate \u2013 prin recursul la interven\u0163ii armate \u00een Georgia sau Ucraina \u015fi pentru c\u0103 \u00eentre\u0163ine conflicte \u00eenghe\u0163ate \u00een Transnistria, Abhazia, Nagorno Karabah. De asemenea, Beijingul a scos navele sale militare \u00een Marea Chinei pentru integrarea unor insule din Marea Chinei aflate \u00een disput\u0103 cu Japonia.<br \/>\nCa \u00een vremurile marilor confrunt\u0103ri, Rusia \u015fi Statele Unite sunt din nou puse \u00een situa\u0163ia de a se \u00een\u0163elege. Dup\u0103 primele bombardamente ale ru\u015filor \u00een Siria, mini\u015ftrii de Externe Kerry \u015fi Lavrov s-au \u00eent\u00e2lnit de urgen\u0163\u0103 pentru a g\u0103si solu\u0163ii reale de evitare a unor incidente militare \u00een teatrele de opera\u0163iuni. Preocuparea este major\u0103 dac\u0103 avem \u00een vedere c\u0103 Rusia nu \u015fi-a mai scos trupe \u00een afara grani\u0163elor din 1979, c\u00e2nd a declan\u015fat r\u0103zboiul \u00een Afganistan. Nu este exclus ca Fran\u0163a, at\u00e2t de intransigent\u0103 la \u00eenceput, s\u0103 fie deja scoas\u0103 din joc. Incidentele nu sunt excluse: unele, poate neinten\u0163ionate, au avut loc la grani\u0163a Siriei cu Turcia. Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a denun\u0163at la 5 octombrie \u201eviolarea inacceptabil\u0103 a spa\u0163iului aerian turc de c\u0103tre avioanele de lupt\u0103 ruse\u015fti\u201c. Cele 28 de state membre ale Alian\u0163ei s-au reunit imediat la Bruxelles \u015fi au condamnat atacurile aeriene ale Rusiei \u00een Siria. \u201eAlia\u0163ii fac apel la Federa\u0163ia Rus\u0103 s\u0103 \u00eenceteze imediat atacurile \u00eempotriva opozi\u0163iei siriene \u015fi a civililor.\u201c<br \/>\n\u00cen mai pu\u0163in de o s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103, pre\u015fedintele Putin a reu\u015fit s\u0103 \u201esparg\u0103 cordonul sanitar\u201c pe care pretinde c\u0103 l-ar fi instituit Occidentul \u00een ultimul an \u00een jurul Rusiei, sus\u0163ine un comentator de la<br \/>\nLe Monde. Primul act a fost la 28 septembrie prin re\u00eentoarcerea lui, dup\u0103 opt ani, la tribuna Adun\u0103rii generale a ONU; al doilea l-a produs prin bombardamentele \u00een Siria, iar al treilea prin participarea, ca oaspete al pre\u015fedintelui Hollande, la conferin\u0163a deschis\u0103 la Paris \u00een problema dosarului ucrainean, al\u0103turi de cancelarul Angela Merkel \u015fi de pre\u015fedintele Petro Poro\u015fenko.<br \/>\n\u00cen timp ce situa\u0163ia din Siria a luat aceast\u0103 nea\u015fteptat\u0103 turnur\u0103, ca din \u00eent\u00e2mplare se isc\u0103 o nou\u0103 confruntare violent\u0103 \u00eentre armata israelian\u0103 \u015fi palestinieni; cu numai dou\u0103 zile \u00eenainte, premierul Netanyahu declarase la ONU c\u0103 este dispus s\u0103 re\u00eenceap\u0103 negocierile de pace.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>&nbsp; Revenim \u00een politic\u0103 \u00eentr-un septembrie tulbur\u0103tor, promi\u0163\u0103tor \u015fi dramatic \u00een acela\u015fi timp. Aniversarea a \u015fapte decenii de la crearea ONU a fost un bun prilej pentru liderii mondiali s\u0103 se \u00eent\u00e2lneasc\u0103. De la tribuna ONU, Papa Francisc le-a amintit c\u0103 omul este parte a \u201esacralit\u0103\u0163ii naturii\u201c de care trebuie s\u0103 \u0163in\u0103 seama \u00een ordinea&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/iluzia-pacificarii-siriei\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Iluzia pacific\u0103rii Siriei<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[3],"tags":[15146,15147,15148],"class_list":["post-24652","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-politica","tag-culturile-din-orientul-mijlociu","tag-ideile-lui-fukuyama","tag-rasismul"],"views":1298,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24652","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=24652"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24652\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":24658,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24652\/revisions\/24658"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=24652"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=24652"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=24652"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}