<\/p>\n
M\u0103 uit la televizor \u015fi v\u0103d doi americani. Ceva e \u00een neregul\u0103. Privesc mai atent. Nu e nicio asem\u0103nare \u00eentre ei, dar absolut niciuna. Unul este un turc get-beget, cel\u0103lalt pare un d\u00e2mbovi\u0163ean din Bucure\u015ftii Noi, \u00eembr\u0103cat cu un pulover second-hand. \u015ei totu\u015fi, eu v\u0103d doi americani, nici unul nu e mai american dec\u00e2t altul sau mai pu\u0163in american dec\u00e2t oricare american-american. \u00cent\u00e2mpl\u0103tor ap\u0103s butonul mute, adic\u0103 silen\u0163ios, al televizorului. \u015ei deodat\u0103 m\u0103 luminez. Ceea ce m\u0103 face s\u0103-i v\u0103d ca indistinc\u0163i din punct de vedere etnic este ceea ce aud.\u00a0 Ei sunt doar americani pentru c\u0103 vorbesc pur \u015fi simplu engleza american\u0103.
\nStatul american este un stat lingvistic. Un stat a c\u0103rui unitate este eminamente o unitate a limbii. America a reconstruit \u00een sens invers Turnul Babel, turnul \u00een care limbile \u201es-au amestecat\u201c, de fapt, \u00een care o utopic\u0103 limb\u0103 originar\u0103 s-a destr\u0103mat \u00eentr-o nesf\u00e2r\u015fit\u0103 sumedenie de dialecte \u015fi idiomuri. Gloria Americii este de a fi avut curajul s\u0103 nu mai considere \u201elimba p\u0103s\u0103rilor\u201c un simplu mit \u015fi s\u0103 treac\u0103 la punerea ei \u00een aplicare. \u201eAmericana\u201c tope\u015fte orice diferen\u0163\u0103 \u2013 etnic\u0103 sau de gen \u2013 \u00eentr-o singur\u0103 substan\u0163\u0103 acustic\u0103 ce opereaz\u0103 la nivelul vederii, ce modific\u0103 \u00eens\u0103\u015fi percep\u0163ia vizual\u0103. Orice om de pe planeta aceasta, care vorbe\u015fte nativ americ\u0103ne\u015fte, este american \u2013 indiferent de culoarea pielii, indiferent de sex, de originea lui, de numele lui. Mai este cineva sensibil la rezonan\u0163a complet neenglezeasc\u0103 a unor nume precum Robert de Niro, Al Pacino sau… Barack Obama? Nimeni nu va mai da nicio importan\u0163\u0103 acestor \u201emarkeri\u201c ai unor origini cu totul str\u0103ine de lumea de la poalele Statuii Libert\u0103\u0163ii. Ceea ce a f\u0103cut ca Lumea Nou\u0103 s\u0103 nu devin\u0103 o amestec\u0103tur\u0103 haotic\u0103 de na\u0163ii venite de prin toate col\u0163urile lumii (avea toate \u015fansele pentru aceasta) a fost o inspira\u0163ie biblic\u0103… Trimis de Dumnezeu, \u00eensu\u015fi Sf\u00e2ntul Duh a suflat peste teritoriul actual al Statelor Unite f\u0103c\u00e2nd ca toate semin\u0163iile adunate acolo s\u0103 vorbeasc\u0103 o singur\u0103 limb\u0103. \u201eF\u0103-i s\u0103 vorbeasc\u0103 o singur\u0103 limb\u0103 \u015fi vor c\u00e2\u015ftiga cerul, iar dac\u0103 nu, m\u0103car tot p\u0103m\u00e2ntul.\u201c \u015ei americanii au reu\u015fit s\u0103 se impun\u0103 \u00een mintea umanit\u0103\u0163ii ca fiind na\u0163ia ce a urcat cel mai sus dintre toate na\u0163iile: p\u00e2n\u0103 pe Lun\u0103. C\u00e2t despre P\u0103m\u00e2nt\u2026
\nImagina\u0163i-v\u0103, \u00een schimb, c\u0103 americanii ar fi declarat, \u00eentr-un spirit perfect democratic, unionist-european, toate limbile vorbite drept limbi oficiale ale Statelor Unite ale Americii. V\u0103 vine s\u0103 r\u00e2de\u0163i? Ab\u0163ine\u0163i-v\u0103 \u00eenc\u0103. Este ceea ce au f\u0103cut min\u0163ile care au creat Uniunea European\u0103, aceast\u0103 entitate multistatal\u0103 care se pretinde o versiune \u00eembun\u0103t\u0103\u0163it\u0103 a surorii multiculturale \u015fi multietnice de peste ocean. Ob\u0163inerea unei unit\u0103\u0163i legislative sau valorice (toate statele europene ader\u0103 la acelea\u015fi legi, principii \u015fi valori) este complet artificial\u0103 \u015fi fragil\u0103 c\u00e2t\u0103 vreme nu este dublat\u0103 de o real\u0103 unitate lingvistic\u0103. \u201eUnitatea \u00een diversitate\u201c \u2013 motto-ul Uniunii Europene \u2013 este o imposibilitate logic\u0103 \u015fi ne-o dovede\u015fte drapelul american care arboreaz\u0103 flutur\u00e2nd glorios un alt motto \u2013 \u201ediversitatea \u00een unitate\u201c. Suntem diver\u015fi, suntem diferi\u0163i, suntem colora\u0163i diferit dar avem aceea\u015fi limb\u0103. C\u00e2t\u0103 vreme vorbe\u015fti \u2013 ca limb\u0103 matern\u0103 \u2013 americana e\u015fti american. \u015ei acesta este realul motiv pentru care imigran\u0163ii din Statele Unite ale Americii nu devin cu adev\u0103rat americani dec\u00e2t de la \u015fi prin a doua genera\u0163ie, cea crescut\u0103 \u015fi educat\u0103 \u00een limba englez\u0103 american\u0103, acea genera\u0163ie din care a disp\u0103rut orice accent care trimite spre locurile de ba\u015ftin\u0103.
\nAmericanii au reu\u015fit s\u0103-\u015fi fac\u0103 din limb\u0103 patrie \u015fi na\u0163iune. Ideea unei limbi europene unice \u2013 esperanto, latina, engleza? \u2013 este \u00eenc\u0103 un vis frumos \u015fi va r\u0103m\u00e2ne pentru mult\u0103 vreme o simpl\u0103 utopie. Orgoliile na\u0163ionale sunt mult mai puternice, Europa r\u0103m\u00e2ne \u00eenc\u0103 tributar\u0103 vanit\u0103\u0163ilor sale de ordin etnic, lucru pe care trebuie s\u0103-l citim printre r\u00e2ndurile generoase ale declar\u0103rii multilingvismului drept principiu al Uniunii Europene. Fapt este c\u0103 Europa nu va deveni niciodat\u0103 unitar\u0103 cu adev\u0103rat c\u00e2t\u0103 vreme nu va avea o singur\u0103 limb\u0103, s\u0103-i zicem limba european\u0103. Multilingvismul este contrar multiculturalismului. Multiculturalismul nu se poate cu adev\u0103rat manifesta dec\u00e2t \u00eentr-o \u0163ar\u0103 cu o real\u0103 unitate lingvistic\u0103 \u2013, iar exemplul Americii \u015fi, par\u0163ial, al Canadei sunt elocvente \u00een acest sens. Imperiul Roman a putut fi at\u00e2t de deschis \u015fi permeabil influen\u0163elor str\u0103ine de cultura latin\u0103 tocmai gra\u0163ie universalit\u0103\u0163ii limbii latine. \u00centr-un anumit sens, \u00een timpul Evului Mediu \u2013 c\u00e2nd latina era \u00eenc\u0103 o limb\u0103 universal\u0103 a Europei \u2013 Europa era mult mai unit\u0103 dec\u00e2t reu\u015fe\u015fte s\u0103 fie ast\u0103zi. Dimpotriv\u0103, na\u015fterea na\u0163iunilor europene, spargerea unit\u0103\u0163ii Europei se origineaz\u0103 \u00eentr-o reform\u0103 mai cur\u00e2nd de ordin lingvistic dec\u00e2t de ordin religios: traducerea Bibliei \u00een limbile popoarelor.
\nParadoxul c\u0103 numai printr-o unitate lingvistic\u0103 se poate manifesta o real\u0103 diversitate cultural\u0103 \u015fi spiritual\u0103 trebuie acceptat ca atare. America ne serve\u015fte drept exemplu, iar o Europ\u0103 cu adev\u0103rat unit\u0103 \u015fi divers\u0103 este o Europ\u0103 cu o singur\u0103 limb\u0103. Dac\u0103 ne uit\u0103m mai atent, la scar\u0103 mai mic\u0103, este ceea ce s-a \u00eent\u00e2mplat \u00een cazul form\u0103rii fiec\u0103rui popor \u00een parte: particularit\u0103\u0163ile etnice (c\u0103ci nu exist\u0103 nicio na\u0163iune pur\u0103 din punct de vedere etnic) s-au putut men\u0163ine f\u0103r\u0103 a mai fi percepute ca diferen\u0163e radicale c\u00e2t\u0103 vreme au fost integrate \u00eentr-o substan\u0163\u0103 lingvistic\u0103 unitar\u0103. S\u0103 ne uit\u0103m chiar \u00een ograda noastr\u0103: blonzi sau ro\u015fca\u0163i, brune\u0163i sau tuciurii, mongoloizi sau caucazieni, \u00eenal\u0163i sau scunzi, c\u00e2rni sau cr\u0103c\u0103na\u0163i, cumani sau ostrogo\u0163i suntem cu to\u0163ii rom\u00e2ni pentru c\u0103 vorbim rom\u00e2ne\u015fte. Cu adev\u0103rat, s\u00e2ngele unui popor este limba sa.
\nUnul dintre darurile \u015fi miracolele cele mai r\u00e2vnite \u00een vremurile biblice era glosolalia, vorbitul \u00een limbi, vorbitul pe \u00een\u0163elesul tuturor semin\u0163iilor. Este darul minunat pe care-l aminte\u015fte Sf\u00e2ntul Apostol Pavel \u00een mai multe locuri din cea mai cunoscut\u0103 epistol\u0103 a sa, Epistola\u00a0 c\u0103tre Corinteni I, ca pe una dintre cele mai importante unit\u0103\u0163i de m\u0103sur\u0103 ale darului iubirii. Doar darul iubirii este mai important dec\u00e2t darul vorbitului \u00een limbi. \u015ei cine \u015ftie dac\u0103 cele dou\u0103 daruri nu sunt inseparabile. De asemenea, Cincizecimea sau Rusaliile, o foarte important\u0103 s\u0103rb\u0103toare cre\u015ftin\u0103, celebreaz\u0103 apari\u0163ia acestui miracol: apostolii reu\u015fesc s\u0103 se fac\u0103 \u00een\u0163ele\u015fi de c\u0103tre str\u0103ini \u2013 pentru un interval de timp to\u0163i vorbesc \u015fi aud literalmente aceea\u015fi limb\u0103.
\nTeribila angoas\u0103 pe care ne-o pricinuie\u015fte, nou\u0103 europenilor, at\u00e2t de multilingvistici, lumea arab\u0103, provine din aceea c\u0103 sim\u0163im imensa for\u0163\u0103 identitar\u0103 \u015fi coeziv\u0103 pe care i-o d\u0103 unitatea ei lingvistic\u0103. Geniul Poetului \u00ee\u015fi spune \u015fi \u00een aceast\u0103 privin\u0163\u0103 cuv\u00e2ntul: \u201eUn sultan dintre aceia ce domnesc peste vreo limb\u0103, \/ Ce cu a turmelor p\u0103\u015fune, a ei patrie \u015fi-o schimb\u0103…\u201c O unitate c\u0103reia Europa nu are ce s\u0103-i opun\u0103 c\u00e2t\u0103 vreme multilingvismul este declarat la nivel de principii ale Uniunii Europene. Un principiu disolutiv, un principiu care, \u00een interpretarea filosofilor culturii de la \u00eenceputul secolului trecut, ar reprezenta semnul cel mai vizibil al oboselii \u015fi dec\u0103derii iremediabile a Europei.
\nSpre deosebire de lumea arab\u0103, America a reu\u015fit s\u0103 treac\u0103 peste orice diferen\u0163e de ordin etnic sau religios, impun\u00e2nd un singur fel de identitate, identitatea lingvistic\u0103, o identitate \u00een interiorul c\u0103reia poate prolifera o diversitate infinit\u0103 de credin\u0163e, opinii, valori. Nu ni se mai pare nimic ciudat s\u0103 vedem un om de culoare la Casa Alb\u0103.\u00a0 \u00cen cur\u00e2nd nu ni se va p\u0103rea nimic ciudat s\u0103 vedem un mexican sau un cubanez, un chinez sau un turc \u2013 cu condi\u0163ia s\u0103 fie vorbitori nativi de englez\u0103 american\u0103 \u2013 \u00een postura de pre\u015fedinte al Statelor Unite ale Americii.
\nNu \u015ftiu (mai cur\u00e2nd nu cred) dac\u0103 Europa va reu\u015fi s\u0103 aib\u0103, pe l\u00e2ng\u0103 moneda unic\u0103, \u00een cele din urm\u0103 o limb\u0103 unic\u0103. Ceea ce \u015ftiu \u015fi v\u0103d \u00eens\u0103 este faptul c\u0103 procesul de destructurare a unui popor este \u00een primul r\u00e2nd o destructurare de ordin lingvistic. Nu doar c\u0103 nu mai exist\u0103 de mult un cult al limbii rom\u00e2ne, nu doar c\u0103 nu mai este nimeni care s\u0103 repete cu credin\u0163\u0103 \u015fi entuziasm versul lui Nichita St\u0103nescu: \u201elimba rom\u00e2n\u0103 este patria mea\u201c, dar \u00een complet contrast cu exemplul american, rom\u00e2nii sunt \u00eencuraja\u0163i \u015fi \u00eendemna\u0163i la o disipare c\u00e2t mai pronun\u0163at\u0103 \u2013 crearea unei universit\u0103\u0163i \u00een limba maghiar\u0103, constr\u00e2ngerea cercet\u0103torilor rom\u00e2ni la a nu mai folosi limba rom\u00e2n\u0103 \u00een publica\u0163iile lor, subminarea autorit\u0103\u0163ii Academiei \u00een chestiunea regl\u0103rii folosirii limbii rom\u00e2ne, a stabilirii normelor corectitudinii ei, degringolada lingvistic\u0103 din mass-media etc. Gramaticii limbii rom\u00e2ne i se aloc\u0103 de c\u0103tre Ministerul Educa\u0163iei doar patru ani de studiu (gimnazial). Ne mir\u0103m apoi c\u0103 nu mai vorbim \u015fi scriem corect rom\u00e2ne\u015fte \u2013 c\u00e2nd noile genera\u0163ii nu au dec\u00e2t patru clase de limb\u0103 rom\u00e2n\u0103…
\nAsculta\u0163i atent: limba rom\u00e2n\u0103 \u00eencepe s\u0103 sune diferit, este parc\u0103 vorbit\u0103 diferit de la un post la altul de televiziune sau de radio. O schimbare de ton, de accente, o alterare a materiei vocale, dar \u015fi balbisme \u015fi barbarisme, dezacorduri \u015fi, peste tot, o general\u0103 neglijen\u0163\u0103 \u00een folosirea ei. O televiziune care sus\u0163ine autonomia Transilvaniei pl\u0103tea p\u00e2n\u0103 recent un realizator care st\u00e2lcea din r\u0103sputeri pe ardelene\u015fte limba rom\u00e2n\u0103 \u00een a\u015fa fel \u00eenc\u00e2t s\u0103 par\u0103 o alt\u0103 limb\u0103, \u00eenc\u00e2t s\u0103 devin\u0103 ininteligibil\u0103 \u201emiticilor\u201c din sud. Dac\u0103 lucrurile vor continua a\u015fa, peste c\u00e2teva sute de ani pe teritoriul actual al Rom\u00e2niei ne va fi dat s\u0103 auzim \u00een locul limbii rom\u00e2ne mii de dialecte \u015fi idiomuri: fiecare cartier cu limba sa oficial\u0103…
\nS\u0103 privim p\u00e2n\u0103 atunci, cu admira\u0163ie, peste Atlantic…<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
M\u0103 uit la televizor \u015fi v\u0103d doi americani. Ceva e \u00een neregul\u0103. Privesc mai atent. Nu e nicio asem\u0103nare \u00eentre ei, dar absolut niciuna. Unul este un turc get-beget, cel\u0103lalt pare un d\u00e2mbovi\u0163ean din Bucure\u015ftii Noi, \u00eembr\u0103cat cu un pulover second-hand. \u015ei totu\u015fi, eu v\u0103d doi americani, nici unul nu e mai american dec\u00e2t… Cite\u0219te mai mult »Turnul America<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[13156],"tags":[1858,4,15142,15143],"class_list":["post-24647","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-editorial","tag-americanii","tag-editorial","tag-spirit-perfect-democratic","tag-statele-europene"],"views":1772,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24647","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=24647"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24647\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":24651,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24647\/revisions\/24651"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=24647"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=24647"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=24647"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}