{"id":2464,"date":"2010-04-29T12:38:39","date_gmt":"2010-04-29T10:38:39","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=2464"},"modified":"2010-04-29T12:42:12","modified_gmt":"2010-04-29T10:42:12","slug":"reviste-de-colectie","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/reviste-de-colectie\/","title":{"rendered":"Reviste de colectie"},"content":{"rendered":"

Mi-ar placea sa dorm ani la r\u00e2nd si sa ma trezesc atunci si numai atunci c\u00e2nd in Rom\u00e2nia toata lumea va citi carti bune si reviste de cultura de inalta tinuta. Imi si imaginez pasagerii din metrou parcurg\u00e2nd cu nesat nu publicatii deocheate (din care afla cum se tund c\u00e2inii sau ce amante au fotbalistii), ci Cultura, Rom\u00e2nia literara, Contemporanul sau, in cel mai rau caz, in lipsa de altceva, Observator cultural.<\/strong><\/em><\/p>\n

Multi, foarte multi rom\u00e2ni sufera de o lipsa cronica de cultura, dar nu stiu ca sufera. Se mira doar ca se ur\u00e2tesc tot mai tare, de la o zi la alta, asa cum se mirau marinarii de pe vremuri ca le apar pete pe fata (c\u00e2nd calatoreau cu lunile pe mare si le lipsea din alimentatie vitamina C).
\nExista publicatii selecte pe care nu doar oamenii cu o pregatire modesta, ci si intelectualii subtiri le ignora, pentru ca statul rom\u00e2n nu investeste mai nimic in difuzarea lor (dupa ce \u2013 prin functionarii sai corupti \u2013 a dat o lovitura\u00a0 mortala unei institutii de importanta strategica pentru identitatea culturala a rom\u00e2nilor, Rodipet). Am sa ma straduiesc sa le prezint ori de c\u00e2te ori am ocazia, convins ca astfel ma fac util celor care n-au, ca mine, privilegiul de a le primi direct de la editorii lor.
\nIata Revista Bibliotecii Nationale a Rom\u00e2niei, ajunsa la numarul 29-30. Nu multa lume stie ca Biblioteca Nationala a Rom\u00e2niei este una dintre cele mai active institutii de cultura din tara noastra, ca intretine un dialog permanent cu publicul si ca se afla intr-o relatie de comunicare fireasca, lipsita de complexe cu institutiile similare din alte tari europene. Directoarea bibliotecii, Elena Tirziman, cunoscuta pentru competenta ei in domeniu, isi face datoria cu prisosinta. Spre deosebire de conducatorii altor institutii \u2013 unii dintre ei, oameni de cultura cu pretentii, care ii denigreaza pe antecesorii lor \u2013, Elena Tirziman\u00a0 a pastrat relatii de colaborare cu fostul director al BNR, distinsul grafician Dan Erceanu (care acum conduce, ca director, tocmai revista pe care o prezint).
\nPublicatia se deschide cu un articol al lui Dan Erceanu (scris, ce surpriza!, cu talent literar) despre admirabila versiune rom\u00e2neasca, datorata Micaelei Ghitescu, a povestirii Vanitas. 51, Avenue D’Iena de Almeida Faria si despre Fundatia Calust Gulbenkian si Editura Vivaldi, care au facut posibila aparitia traducerii in volum.
\nElena T\u00e2rziman scrie despre Conference of European National Librarians, editia 2009, la care a participat, pun\u00e2ndu-ne la dispozitie, printre altele, informatii pretioase despre procesul de digitizare a bibliotecilor europene. In acelasi numar putem citi studii de mare interes: Arhiva Istorica a Bibliotecii Nationale a Rom\u00e2niei (de Adriana Dumitran, care prezinta fondul documentar Ionel I. C. Bratianu si fondul documentar Mihail Kogalniceanu etc.),\u00a0 Smara Gheorghiu (de Alina Siminiceanu, care a facut investigatii in aceeasi arhiva), Viata si activitatea Margaretei Miller-Verghy (de Elena Cojuhari, utilizatoare, la r\u00e2ndul ei, a multor informatii inedite din documentele pastrate de biblioteca) s.a.m.d. Un adevarat regal pentru iubitorii de literatura poate fi considerat studiul semnat de Letitia Constantin: Bibiblioteca Nationala a Rom\u00e2niei si centenarul Eugen Ionescu: manuscrise, fotografii si carti din Colectiile Speciale.
\nPublicatia inc\u00e2nta si prin ilustratia de o bogatie luxurianta (fotografii de epoca, manuscrise, desene), pusa elegant in pagina.
\nEste o placere sa deschizi si noul numar (1\/2010) al Revistei rom\u00e2ne de istorie a presei (redactor-sef: Marian Petcu, secretar general: Aurelia Lapusan, responsabil de numar: Ilie Rad). Dintre studiile si eseurile incluse in acest numar se remarca: Precursorii presei rom\u00e2nesti de Ilie Rad, Discursul indignarii in presa rom\u00e2neasca de Sorin Preda, De la \u201eAlmanahul literar\u201c la revista \u201eSteaua\u201c de Mircea Popa, 1906. Corurile din Banat in vizita la Constanta. Un emotionant gest de fratie, relatat in presa vremii de Aurelia Lapusan, Despre limba de lemn in presa noastra de Paul Schveiger.
\nEste instructiv si emotionant sa retraim \u2013 cu concursul foarte informatului profesor universitar Ilie Rad din Cluj, momente din istoria presei rom\u00e2nesti (ce bine ar fi sa le retraiasca si ziaristii de azi, poate ca si-ar activa un sentiment al responsabilitatii, care abia mai p\u00e2lp\u00e2ie in constiintele lor):
\n\u201eDatorita conditiilor materiale din Transilvania, prima tentativa de tiparire a unui ziar se datoreaza unor invatati ardeleni (Radu Tempea, Aron Budai, episcopul Gherasim Adamovici si Ioan Molnar-Piuariu). Cel din urma adreseaza, in 1789, guvernatorului Transilvaniei, Gy\u00f6rgy B\u00e1nffy (1787-1822), cererea de a tipari, la Sibiu, o Foaie rom\u00e2neasca pentru tarani (Walachische Zeitung f\u00fcr die Landm\u00e4nner). Ioan Molnar-Piuariu, cunoscutul medic oculist si profesor de la Liceul Academic din Cluj, era bun prieten cu guvernatorul Transilvaniei, B\u00e1nffy (faceau parte din aceeasi loja francmasonica). Astfel, la 26 mai 1789, guvernatorul B\u00e1nffy, recunoscut pentru vederile sale luministe (a permis, de pilda, construirea in semiclandestinitate a primei Biserici ortodoxe, chiar daca extra muros, din Cluj \u2013 actuala biserica de pe str. Bisericii Ortodoxe), a trimis Curtii din Viena o adresa in care solicita tiparirea publicatiei preconizate de Molnar-Piuariu.\u201c
\nDin Onesti mi-a venit Jurnalul literar, nr. 55, revista a a Fundatiei Nationale \u201eG. Calinescu\u201c. Creatorul acestei fundatii (si redactor-sef al revistei), poetul Constantin Th. Ciobanu, a reusit, cum, probabil, se stie sau macar s-a auzit, sa organizeze in fiecare an, la Onesti, cu un entuziasm inepuizabil si cu spirit de sacrificiu, pe parcursul a peste patruzeci de ani, o manifestare de anvergura nationala, \u201eZilele G. Calinescu\u201c. Vara de vara, lupt\u00e2nd cu interdictiile si cu saracia atent programata de partidul comunist,\u00a0 Constantin Th. Ciobanu a adus in micul oras Onesti toata floarea cea vestita a intelectualitatii rom\u00e2nesti, ca sa participe la dezbateri libere, neideologizate.
\nCel mai recent numar al revistei Jurnalul literar (de 500 de pagini!) cuprinde o recapitulare, prin intermediul textelor si fotografiilor, a istoricului longevivei manifestari. In mod implicit, aceasta recapitulare este si o istorie succinta a literaturii rom\u00e2ne contemporane, pentru ca la Onesti au fost succesiv prezente toate generatiile de scriitori.
\nSunt foarte multe texte demne de a fi citite si citate in Jurnalul literar. Dau, ca exemplu, un extras dintr-o evocare a lui George Balaita, referitoare la modul cum a descoperit, in tinerete, Istoria literaturii rom\u00e2ne de la origini p\u00e2na in prezent a lui G. Calinescu:
\n\u201eIn vara aceea, intr-o odaie mai ferita din casa batr\u00e2neasca unde zacea mai degraba ilegal si printr-o imposibila complicitate (prea greu de inteles astazi) o mica parte din faimoasa (prin donatia unei vechi familii boieresti) biblioteca a Liceului Ferdinand din orasul numit in fictiunile mele Albala, un batr\u00e2n incruntat, fricos ca un iepure de toamna si toba de carte, mi-a aratat, dupa ce fagaduisem cu juram\u00e2nt sa tac, Istoria\u00a0 lui Calinescu.
\nAveam nevoie de ea pentru examenele pe care, in sf\u00e2rsit, ma hotar\u00e2sem sa le trec. (…)
\nAm reusit sa obtin pentru trei zile cartea. Sa o scot de sub lacat. Pesemne, batr\u00e2nul conta pe mine ca pe un viitor ucenic intr-ale cititului. S-a lasat sedus. In c\u00e2teva zile mi-am pregatit cel mai cu amor examen pe care l-am dat vreodata. Cartea am tinut-o insa trei luni. Copiam noaptea lungi pasaje din uriasul tom. Uneori la int\u00e2mplare, ca sa descopar a doua zi ca nimic nu este int\u00e2mplator. (…) Deloc \u201ebine temperat\u201c, evolu\u00e2nd mai degraba in spiritul extrem al solstitiilor dec\u00e2t in al placidelor echinoctii, sturlubatecul magistru gaseste, in ciuda aparentelor, deseori, tonul detasarii senine. Din punctul meu de vedere, multe din judecatile lui sunt definitive. Erorile dau farmec intregului.\u201c
\nRevistele care cuprind asemenea texte trebuie pastrate dupa incheierea lecturii. Sunt reviste de colectie. Pot fi asezate si in biblioteca, pentru ca au nu numai formatul, ci si rezistenta in timp a unor carti.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Mi-ar placea sa dorm ani la r\u00e2nd si sa ma trezesc atunci si numai atunci c\u00e2nd in Rom\u00e2nia toata lumea va citi carti bune si reviste de cultura de inalta tinuta. Imi si imaginez pasagerii din metrou parcurg\u00e2nd cu nesat nu publicatii deocheate (din care afla cum se tund c\u00e2inii sau ce amante au fotbalistii),… Cite\u0219te mai mult »Reviste de colectie<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[2003,2000,1146,2002,273,2006,2005,2001,482,2004],"class_list":["post-2464","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-conference-of-european-national-librarians","tag-contemporanul","tag-cultura","tag-dan-erceanu","tag-eugen-ionescu","tag-ilie-rad","tag-marian-petcu","tag-observator-cultural","tag-romania-literara","tag-smara-gheorghiu"],"views":3515,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2464","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=2464"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2464\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=2464"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=2464"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=2464"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}