Edi\u0163ia a cincea a Bucharest Jewish Film Festival (25 septembrie – 1 octombrie a.c.) a prezentat, la Cinema Studio, filmul canadian F\u00e9lix \u015fi Meira (F\u00e9lix & Meira), al treilea lungmetraj al regizorului qu\u00e9b\u00e9cois Maxime Giroux. Lansat toamna trecut\u0103 la Festivalul de la Toronto, unde a fost distins
\ncu premiul pentru Cel mai bun lungmetraj canadian, filmul a fost apoi selec\u0163ionat \u015fi premiat \u00een numeroase alte festivaluri, iar recent a fost desemnat s\u0103-\u015fi reprezinte \u0163ara \u00een lupta pentru Oscar.<\/p>\n
F\u00e9lix (interpretat de Martin Dubreuil) este un b\u0103rbat singur \u015fi blazat, de vreo 40 de ani, care, dup\u0103 un deceniu de pribegie, revine acas\u0103, \u00een cosmopolitul cartier Mile End din Montr\u00e9al pentru a-\u015fi lua r\u0103mas bun de la tat\u0103l muribund, ce nu-l mai recunoa\u015fte. Meira (Hadas Yaron, actri\u0163\u0103 israelian\u0103 remarcat\u0103 \u00een 2012 gra\u0163ie filmului Umple vidul \/ Lemale et ha\u2019halal de Rama Burshtein, care i-a adus premiul de interpretare la Festivalul de la Vene\u0163ia) este o t\u00e2n\u0103r\u0103 so\u0163ie \u015fi mam\u0103 evreic\u0103 de rit hasidic, care se simte captiv\u0103 \u00een lumea ei tradi\u0163ionalist\u0103, unde nu are voie s\u0103 asculte soul \u015fi nici s\u0103 priveasc\u0103 \u00een ochi b\u0103rba\u0163ii. Drumurile celor doi se intersecteaz\u0103 \u00eent\u00e2mpl\u0103tor \u00eentr-un local de cartier, unde F\u00e9lix, care caut\u0103 o persoan\u0103 c\u0103reia s\u0103 i se poat\u0103 dest\u0103inui, o surprinde pe Meira desen\u00e2ndu-i feti\u0163ei sale un cal de juc\u0103rie \u015fi, cum \u015fi lui \u00eei place s\u0103 deseneze, \u00eencearc\u0103 s\u0103 intre \u00een vorb\u0103 cu ea. Meira se retrage f\u0103r\u0103 a-i adresa vreun cuv\u00e2nt, dar peste c\u00e2teva zile se re\u00eent\u00e2lnesc pe strad\u0103 \u015fi F\u00e9lix, care tocmai luase \u00een primire lucrurile l\u0103sate mo\u015ftenire de tat\u0103l s\u0103u, o abordeaz\u0103 din nou, d\u0103ruindu-i copilului un desen f\u0103cut de el \u015fi cer\u00e2ndu-i femeii ni\u015fte vorbe \u00een\u0163elepte despre Dumnezeu \u015fi moarte (\u201eeu nu \u015ftiu ce sunt\u201c, \u00eei spune el). Ea \u00eel evit\u0103 iar, dar ulterior p\u0103trunde pe furi\u015f \u00een casa lui, pentru a-i lua feti\u0163ei sale un alt desen dintre cele ag\u0103\u0163ate pe pere\u0163ii de la intrare. Ajung, inevitabil, s\u0103-\u015fi vorbeasc\u0103, iar ea \u00eel viziteaz\u0103 apoi pentru a putea asculta muzic\u0103 \u00een voie.
\nCeea ce \u00eei apropie este faptul c\u0103 am\u00e2ndoi se simt str\u0103ini \u00een lumile lor at\u00e2t de diferite \u015fi se str\u0103duiesc s\u0103 g\u0103seasc\u0103 un sens unor vie\u0163i \u00een care a\u015ftept\u0103rile celorlal\u0163i anihileaz\u0103 propriile aspira\u0163ii. Previzibil, rela\u0163ia dintre F\u00e9lix \u015fi Meira evolueaz\u0103 treptat de la conversa\u0163ii inocente, desene \u015fi discuri, iar so\u0163ul ei dogmatic, Shulem (Luzer Twersky, la fel de \u00eenzestrat ca \u015fi partenerii s\u0103i pentru a exprima ceea ce personajul s\u0103u este incapabil s\u0103 rosteasc\u0103), realizeaz\u0103 c\u0103 risc\u0103 s\u0103-\u015fi piard\u0103 femeia iubit\u0103. Decizia Meirei nu este deloc u\u015foar\u0103, c\u0103ci a-l alege pe F\u00e9lix implic\u0103 nu doar o aparent\u0103 libertate, ci \u015fi ruperea leg\u0103turilor cu tot ceea ce a \u00eensemnat ceva pentru ea p\u00e2n\u0103 atunci. Ulterior, filmul \u00eei poart\u0103 pe cei doi iubi\u0163i improbabil \u00eentr-un alt spa\u0163iu cosmopolit \u2013 popularul cartier newyorkez Brooklyn, unde falia dintre t\u00e2n\u0103r\u0103 \u015fi mediul ei se l\u0103rge\u015fte.
\nScenariul inteligent \u015fi regia sigur\u0103 sunt sprijinite permanent de imaginea superb\u0103 a lui Sara Mishara \u015fi de interpret\u0103rile memorabile ale celor trei actori principali. Exist\u0103 multe secven\u0163e cu impact emo\u0163ional (trebuie s-o amintesc pe cea \u00een care Shulem, venit \u00een casa lui F\u00e9lix pentru a-i vorbi despre Meira, lectureaz\u0103 \u00een fa\u0163a rivalului, \u00eentr-o limb\u0103 pe care n-o st\u0103p\u00e2ne\u015fte, ultima scrisoare a tat\u0103lui lui F\u00e9lix c\u0103tre fiul s\u0103u), dar Maxime Giroux atenueaz\u0103 dramatismul prin surprinz\u0103toare momente de relaxare comic\u0103 (de pild\u0103, dup\u0103 \u00eenc\u00e2nt\u0103toare scen\u0103 a dansului dintr-un club obscur, doi b\u0103rba\u0163i hispanici, care nu mai apar apoi \u00een film, comenteaz\u0103 calit\u0103\u0163ile de dansator ale lui F\u00e9lix). Pe l\u00e2ng\u0103 imaginile metaforice recurente (cum este capcana de \u015foareci), regizorul utilizeaz\u0103 eficient \u015fi hituri clasice, precum Famous Blue Raincoat al lui Leonard Cohen sau After Laughter (Comes Tears), c\u00e2ntecul lui Wendy Rene ascultat de personaje \u00een dou\u0103 momente-cheie. Mai mult, Maxime Giroux introduce, pe nea\u015fteptate, un clip \u00een care o c\u00e2nt\u0103rea\u0163\u0103 soul afroamerican\u0103, Sister Rosetta Tharpe, c\u00e2nt\u0103 la chitar\u0103, pentru a declara apoi c\u0103 a v\u0103zut acel material video pe YouTube \u015fi i-a pl\u0103cut at\u00e2t de mult, \u00eenc\u00e2t a decis s\u0103-l foloseasc\u0103. Iar clipul func\u0163ioneaz\u0103, \u00een spirit brechtian, ca eviden\u0163iere a conven\u0163iei, la fel ca \u015fi dialogul \u00een spaniol\u0103 amintit mai sus. A\u015fadar, acest film fermec\u0103tor despre c\u0103utarea identit\u0103\u0163ii \u015fi despre consecin\u0163ele unei iubiri nepermise transcende cli\u015feele (la urma urmei, s-au mai v\u0103zut destule filme cu subiecte asem\u0103n\u0103toare), aduc\u00e2nd \u015fi c\u00e2teva guri de aer proasp\u0103t, pe l\u00e2ng\u0103 certitudinea c\u0103 Xavier Dolan \u015fi Denis Villeneuve nu sunt singurii cinea\u015fti canadieni importan\u0163i de azi.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Edi\u0163ia a cincea a Bucharest Jewish Film Festival (25 septembrie – 1 octombrie a.c.) a prezentat, la Cinema Studio, filmul canadian F\u00e9lix \u015fi Meira (F\u00e9lix & Meira), al treilea lungmetraj al regizorului qu\u00e9b\u00e9cois Maxime Giroux. Lansat toamna trecut\u0103 la Festivalul de la Toronto, unde a fost distins cu premiul pentru Cel mai bun lungmetraj canadian,… Cite\u0219te mai mult »Singur\u0103tate \u015fi identitate la Maxime Giroux<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[11316],"tags":[15134],"class_list":["post-24622","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-cinema-arte-media","tag-bucharest-jewish-film-festival"],"views":1053,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24622","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=24622"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24622\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":24623,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24622\/revisions\/24623"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=24622"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=24622"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=24622"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}