Drama istoric\u0103 The Cut\u00a0(T\u0103ietura), \u00een regia lui Fatih Akin, este un film despre familie, religie, alegeri, curaj, lupta pentru supravie\u0163uire \u015fi poate \u015fi un strop de noroc \u015fi o bucat\u0103 de ghinion.
\nAnul 1915, Mardin. Nazaret Manoogian (Tahar Rahim) este un t\u00e2n\u0103r fierar, tat\u0103l a dou\u0103 fete gemene, Arsin\u00e9e Manoogian (Zein Fakhoury) \u015fi Lucin\u00e9e Manoogian (Dina Fakhoury) \u015fi so\u0163ul lui Rakel Manoogian (Hindi Zahra). Primele minute ale filmului m\u0103rturisesc fericirea \u015fi \u00een\u0163elegerea care predomin\u0103 \u00een cadrul familiei lui Nazaret p\u00e2n\u0103 \u00eentr-o noapte c\u00e2nd la u\u015fa lor se aud b\u0103t\u0103i repetate. De atunci totul se schimb\u0103, se termin\u0103. Tat\u0103l este luat de l\u00e2ng\u0103 familie \u015fi dus \u00een de\u015fert s\u0103 munceasc\u0103 al\u0103turi de al\u0163i b\u0103rba\u0163i. Pentru c\u0103 era armean. Tr\u0103iau acolo \u00een condi\u0163ii aspre, trata\u0163i ca oameni f\u0103r\u0103 valoare, supravie\u0163uind de la o zi la alta. Puteau face altfel?
\nFilmul surprinde scene de o cruzime revolt\u0103toare. C\u00e2nd unul dintre b\u0103rba\u0163ii pu\u015fi s\u0103 munceasc\u0103, bolnav, pic\u0103 din picioare, solda\u0163ii nu arat\u0103 o f\u0103r\u00e2m\u0103 de mil\u0103, \u00een\u0163elegere sau omenie. Unul dintre ei spune c\u0103 trebuie s\u0103 se ridice. \u015ei s\u0103 munceasc\u0103. Dar decizia nu \u00eei mai apar\u0163inea bietului om. A murit \u015fi nu a putut primi dec\u00e2t un morm\u00e2nt \u00een de\u015fert \u015fi o cruce rudimentar\u0103, f\u0103cut\u0103 din dou\u0103 be\u0163e unite \u00een str\u00e2nsoarea unei fr\u00e2nghii. Un alt moment greu de digerat pentru cei u\u015for impresionabili este cel \u00een care armenilor, \u00eenfometa\u0163i, li se arunc\u0103 pe jos caise, de parc\u0103 nu ar fi fost altceva dec\u00e2t ni\u015fte animale. Sunt umili\u0163i, dar se n\u0103pustesc asupra fructelor, pentru a-\u015fi am\u0103gi foamea, m\u0103car pentru scurt timp. \u015ei imediat urmeaz\u0103 momentul alegerii. Li se dau dou\u0103 op\u0163iuni: s\u0103 renun\u0163e la religia lor \u015fi s\u0103 treac\u0103 la Islam \u015fi astfel s\u0103 devin\u0103 oameni liberi sau s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 afunda\u0163i \u00een aceea\u015fi suferin\u0163\u0103 f\u0103r\u0103 un final imediat. Unii au ales libertatea, via\u0163a, iar al\u0163ii, printre ei \u015fi Nazaret, religia \u00een care s-au n\u0103scut \u015fi, implicit, moartea.
\nVine momentul execu\u0163iei, c\u00e2nd b\u0103rba\u0163ilor li se taie g\u00e2tul, pentru a nu se irosi gloan\u0163ele cu ei, dup\u0103 cum spune unul dintre c\u0103l\u0103ii c\u0103rora nimic nu le mi\u015fc\u0103 sufletele \u00eempietrite de ur\u0103, nici \u0163ipetele disperate ale b\u0103rba\u0163ilor, nici r\u00e2urile de s\u00e2nge care \u00eencepuser\u0103 s\u0103 curg\u0103. Unul singur scap\u0103 cu via\u0163\u0103: Nazaret. \u00cen r\u00e2ndurile c\u0103l\u0103ilor se afla un b\u0103rbat pe care inima nu-l l\u0103sa s\u0103 ia via\u0163a cuiva, dar pentru c\u0103 totul se rezuma la regula ucide sau vei fi ucis, l-a r\u0103nit destul de grav pe Nazaret la g\u00e2t, iar el \u015fi-a pierdut cuno\u015ftin\u0163a, to\u0163i crez\u00e2nd c\u0103 a murit. V\u0103z\u00e2nd c\u0103 tr\u0103ie\u015fte, b\u0103rbatul se \u00eentoarce seara \u015fi \u00eel ajut\u0103 s\u0103 plece din locul \u00een care avusese loc m\u0103celul. \u00cei salveaz\u0103 via\u0163a \u015fi \u00eei cere iertare pentru t\u0103ietura f\u0103cut\u0103 la g\u00e2t, din cauza c\u0103reia Nazaret nu mai putea vorbi. Nu era un om r\u0103u. Fusese adus printre ceilal\u0163i uciga\u015fi pentru c\u0103 foamea \u00eel \u00eendemnase s\u0103 fure.
\nCu ajutorul unor oameni care \u00eei g\u0103sesc merg\u00e2nd prin de\u015fert, Nazaret \u00ee\u015fi recap\u0103t\u0103 repede puterile \u015fi decide s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 la familie, numai c\u0103, \u00een locul ora\u015fului de alt\u0103dat\u0103, g\u0103se\u015fte o mare de oameni chinui\u0163i de foame \u015fi de sete, a\u015ftep\u00e2nd suflul rece al mor\u0163ii care s\u0103 le curme chinul. O g\u0103se\u015fte pe cumnata lui care \u00eei spune c\u0103 nu mai e \u00een via\u0163\u0103 nimeni din familie. Voia \u015fi ea s\u0103 moar\u0103 ca s\u0103 scape de povara trupului suferind \u015fi \u00eei cere lui Nazaret \u00een repetate r\u00e2nduri s\u0103 \u00eei ia via\u0163a. Cur\u00e2nd face ce i se cere, dar r\u0103m\u00e2ne toat\u0103 noaptea al\u0103turi de cumnata lui moart\u0103. \u00cen ziua urm\u0103toare, Nazaret apare \u00eenconjurat de lini\u015ftea l\u0103sat\u0103 \u00een urm\u0103 de moarte \u015fi de resemnare.
\nDar aventura lui Nazaret nu se termin\u0103 aici. Afl\u0103 c\u0103 fiicele lui ar putea s\u0103 tr\u0103iasc\u0103, iar via\u0163a sa dob\u00e2nde\u015fte din nou un scop precis: trebuia s\u0103 le g\u0103seasc\u0103 pe Arsin\u00e9e \u015fi pe Lucin\u00e9e. \u00cel a\u015fteptau probabil undeva, \u00eentr-un col\u0163 al lumii, printre str\u0103ini. Pleac\u0103 imediat \u00een c\u0103utarea lor, merge la orfelinate, ajunge \u00een Cuba, \u00een Minneapolis \u015fi \u00een final \u00een Dakota de Nord, unde \u00ee\u015fi g\u0103se\u015fte una dintre fiice. \u00cen peregrin\u0103rile lui, Nazaret nu se las\u0103 dobor\u00e2t de dezn\u0103dejde sau de handicapul care i-a r\u0103mas din cauza t\u0103ieturii de la g\u00e2t. Cu fotografia fiicelor purtat\u0103 la el, cu dorin\u0163a puternic\u0103 de a le g\u0103si, cu ajutorul unor oameni cu suflet mare \u015fi cu pu\u0163in noroc pa\u015fii \u00eel poart\u0103 c\u0103tre familia lui sau c\u0103tre ce a mai r\u0103mas din ea. Dup\u0103 c\u00e2\u0163iva ani de la desp\u0103r\u0163ire, cu p\u0103rul \u00eenc\u0103run\u0163it, mut \u015fi cu sufletul plin de r\u0103ni, Nazaret \u00ee\u015fi str\u00e2nge \u00een sf\u00e2r\u015fit fiica, pe Lucin\u00e9e, \u00een bra\u0163e. Ultima scen\u0103 din film \u00eei surprinde pe cei doi p\u0103r\u0103sind cimitirul, dup\u0103 ce viziteaz\u0103 morm\u00e2ntul lui Arsin\u00e9e.
\nPelicula urm\u0103re\u015fte \u015fi un alt aspect al vie\u0163ii lui Nazaret: religia. Nu poate s\u0103 \u00ee\u015fi dea la schimb religia pentru libertate, dar dup\u0103 necazurile care se \u0163in lan\u0163 de el b\u0103rbatul ajunge s\u0103 nu \u00cel mai iubeasc\u0103 pe Dumnezeu. Primul gest care arat\u0103 acest lucru este scena \u00een care, r\u0103mas singur, crez\u00e2nd c\u0103 nu mai are familie, \u00eencearc\u0103 s\u0103 \u015ftearg\u0103 cu o piatr\u0103 crucea de la \u00eencheietura m\u00e2inii. Nu \u00cel mai voia pe Dumnezeul pentru care fusese dispus s\u0103 moar\u0103. Credea \u00een El, dar nu \u00cel mai iubea.
\nDemn de remarcat este jocul actorilor care \u00eembrac\u0103 at\u00e2t de bine identitatea personajelor interpretate, \u00eenc\u00e2t \u00eel fac pe privitor s\u0103 se cufunde \u00een povestea lor, s\u0103 urm\u0103reasc\u0103 cu sufletul la gur\u0103 derularea evenimentelor, s\u0103 se revolte \u00een fa\u0163a nedrept\u0103\u0163ilor, s\u0103 se bucure odat\u0103 cu cei care \u00eenva\u0163\u0103 din nou s\u0103 r\u00e2d\u0103 sau care \u015fi-au g\u0103sit o parte din finalul fericit, menit s\u0103 le cicatrizeze, dar nu s\u0103 le \u015fi \u015ftearg\u0103 r\u0103nile interioare.
\nThe Cut este un film pentru iubitorii genului, pentru cei care \u00eenc\u0103 mai cred c\u0103 tragediile vie\u0163ii se g\u0103sesc \u00een imposibilitatea achizi\u0163ion\u0103rii unei ma\u015fini de fi\u0163e, \u00een micile certuri cu prietenii, \u00een faptul c\u0103 nu \u015fi-au asortat hainele cu pantofii \u015fi alte lucruri de acest gen, pentru cei care au nevoie s\u0103 \u00eenve\u0163e c\u0103 nu trebuie s\u0103 \u00ee\u015fi piard\u0103 speran\u0163a \u015fi pentru cei care nu mai pot crede \u00een bun\u0103tatea oamenilor; ea exist\u0103, poate nu \u00een oricine, poate \u00een cantit\u0103\u0163i diferite, dar e acolo, undeva, gata s\u0103 fie descoperit\u0103.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Drama istoric\u0103 The Cut\u00a0(T\u0103ietura), \u00een regia lui Fatih Akin, este un film despre familie, religie, alegeri, curaj, lupta pentru supravie\u0163uire \u015fi poate \u015fi un strop de noroc \u015fi o bucat\u0103 de ghinion. Anul 1915, Mardin. Nazaret Manoogian (Tahar Rahim) este un t\u00e2n\u0103r fierar, tat\u0103l a dou\u0103 fete gemene, Arsin\u00e9e Manoogian (Zein Fakhoury) \u015fi Lucin\u00e9e Manoogian… Cite\u0219te mai mult »„The Cut”, familie, religie \u015fi oameni<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[11316],"tags":[15132,15133],"class_list":["post-24618","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-cinema-arte-media","tag-drama-istorica-the-cut","tag-film-taietura"],"views":1162,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24618","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=24618"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24618\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":24619,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24618\/revisions\/24619"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=24618"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=24618"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=24618"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}