{"id":24612,"date":"2015-10-08T21:31:57","date_gmt":"2015-10-08T19:31:57","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=24612"},"modified":"2015-10-08T21:31:57","modified_gmt":"2015-10-08T19:31:57","slug":"w-r-bion-merge-la-ruinele-psihismului","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/w-r-bion-merge-la-ruinele-psihismului\/","title":{"rendered":"W. R. Bion merge  la ruinele psihismului"},"content":{"rendered":"<blockquote><p><strong>Elsa Schmid-Kitsikis, Wilfred R. Bion, traducere de Corneliu Irimia, Editura Funda\u0163iei Genera\u0163ia, Bucure\u015fti, 2003<\/strong><\/p><\/blockquote>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<p>Personalitatea, opera \u015fi activitatea lui Wilfred Ruprecht Bion fac obiectului opusculului psihanalistei Elsa Schmid-Kitsikis, publicat \u00een 1999 \u015fi tradus \u00een 2003 la Editura Funda\u0163iei Genera\u0163ia. Un obiect de studiu larger than life, cum ar zice englezul, sofisticat \u015fi dificil \u015fi, nu \u00een ultimul r\u00e2nd, controversat. W. R. Bion este un clinician \u015fi un teoretician care a fascinat \u015fi care fascineaz\u0103 chiar mai mult azi, un om cu bizarerii, dar profund autentic, interiorizat \u015fi hipersensibil \u015fi un clinician cu mare aplecare \u015fi de genial\u0103 intui\u0163ie pentru problemele psihoticilor. Foarte influent azi, cu idei de r\u0103scruce \u015fi o oper\u0103 fecund\u0103, considerat deschiz\u0103torul unui drum \u015fi, de nu pu\u0163ini, al unui viitor pentru psihanaliz\u0103, greu de p\u0103truns, totodat\u0103 destul de ermetic. Concep\u0163iile bioniene reprezint\u0103 azi, \u00een psihanaliz\u0103, un teren de \u00eencercare \u015fi de m\u0103iestrie pentru mul\u0163i psihanali\u015fti.<br \/>\nUn subiect mare, iat\u0103, c\u00e2t un tratat, pe care autoarea, Elsa Schmid-Kitsikis, membr\u0103 a Societ\u0103\u0163ii Psihanalitice din Paris \u015fi profesor al Universit\u0103\u0163ii din Geneva, l-a documentat solid, nu \u00een ultimul r\u00e2nd \u00een cadrul unor \u00eentrevederi cu Francesca Bion, ultima so\u0163ie a psihanalistului, \u015fi cu Parthenope, fiica acestuia \u2013 a\u015fa cum, poate cu pu\u0163in prea mult\u0103 modestie!, se m\u0103rturise\u015fte autoarea \u00eens\u0103\u015fi \u00een dou\u0103 noti\u0163e de subsol. Un subiect pe care, pe de alt\u0103 parte, nu avea cum s\u0103 \u00eel aprofundeze, \u00een cadrul unei lucr\u0103ri de dimensiuni reduse, altfel dec\u00e2t pe repede \u00eenainte. Drept care cititorul care dore\u015fte s\u0103 ia un prim contact cu ideile lui Bion poate avea surpriza unui background, a unor no\u0163iuni, implica\u0163ii \u015fi sugestii utile mai ales pentru aceia deja ini\u0163ia\u0163i.<br \/>\nEste interesant s\u0103 afl\u0103m, din primul capitol, biografic al c\u0103r\u0163ii ce bogat\u0103 experien\u0163\u0103 de via\u0163\u0103 va fi avut Bion, decup\u00e2ndu-se net copil\u0103ria din India, dar \u015fi secven\u0163a Marelui R\u0103zboi, \u00een tran\u015feele c\u0103ruia psihanalistul de mai t\u00e2rziu a participat activ, eroic \u015fi adesea foarte inspirat, conduc\u00e2ndu-\u015fi camarazii \u00een lupte grele \u015fi fiind decorat, dar totodat\u0103 prad\u0103 a unor teribile angoase de anihilare. Succintul tablou al inser\u0103rii sale ulterioare \u00een clinicile britanice \u015fi \u00eencerc\u0103rile de a-\u015fi impune originalele idei sunt de cel mai mare interes pentru noi.<br \/>\nPentru nu pu\u0163ini W. R. Bion a\u015faz\u0103 borna unui al treilea mare moment \u00een istoria psihanalizei, dup\u0103 acela fondator marcat de Sigmund Freud \u015fi cel novator reprezentat de Melanie Klein. Fa\u0163\u0103 de Klein Bion situ\u00e2ndu-se oarecum la fel cum Klein fa\u0163\u0103 de Freud, \u00eentr-o dialectic\u0103 ce eviden\u0163iaz\u0103 totodat\u0103 continuitatea \u015fi (mai ales) ruptura: recunoa\u015ftere a \u00eenainta\u015fului, preluarea unor concepte clinice de la acesta, pe de o parte; distan\u0163are \u015fi fundare a unei pozi\u0163ii proprii, pe de alt\u0103 parte. Dac\u0103 ar fi s\u0103 comprim\u0103m la maximum aceast\u0103 evolu\u0163ie \u00eentr-o pilul\u0103, am spune atunci, \u00eempreun\u0103 cu un postbionian convins \u015fi creativ ca Antonino Ferro, c\u0103 la Freud conceptul-cheie este refularea, la Klein este clivajul, iar pentru Bion central\u0103 \u00een rela\u0163ia psihanalitic\u0103 se dovede\u015fte interrela\u0163ia dintre con\u0163in\u0103tor \u015fi con\u0163inut, \u00een direct\u0103 leg\u0103tur\u0103 cu introiec\u0163ia reu\u015fit\u0103 a rela\u0163iei cu cealalt\u0103 minte, cu capacitatea de a g\u00e2ndi \u015fi cu repetarea experien\u0163ei \u2013 \u0163in\u00e2nd esen\u0163ial de comunicare \u2013 a interjocului dintre identificarea proiectiv\u0103 \u015fi reverie. De\u015fi nu procedeaz\u0103 explicit la o ierarhizare, Ferro \u015fi al\u0163ii \u00ee\u015fi declar\u0103 la vama ideilor preferin\u0163a pentru bionism \u2013 \u015fi te po\u0163i \u00eentreba cu temei dac\u0103 ierarhizarea nu este de fapt tacit\u0103.<br \/>\nBine\u00een\u0163eles, Elsa Schmid-Kitsikis trece \u00een revist\u0103 principalele realiz\u0103ri conceptuale ale lui W. R. Bion \u015fi \u00eencearc\u0103 s\u0103 le articuleze coerent, ca \u00eentr-un fel de tablou al elementelor (dar nu static, ci foarte dinamic \u015fi transformator). Nu \u00een ultimul r\u00e2nd, le a\u015faz\u0103 \u00eentr-o \u0163es\u0103tur\u0103 diacronic\u0103. Nu lipsesc, pentru c\u0103 tocmai am amintit despre asta, explica\u0163iile pentru identificarea proiectiv\u0103 \u2013 concept kleinian, dar care la bionieni cap\u0103t\u0103 o amploare anterior neb\u0103nuit\u0103: identificarea proiectiv\u0103 nu mai e doar un mecanism de ap\u0103rare (important, desigur), ci condi\u0163ie esen\u0163ial\u0103 \u2013 mai mult la bionieni dec\u00e2t la oricine altcineva \u2013 a procesului analitic al schimb\u0103rii, care ar consta foarte mult \u00eentr-un permanent schimb de identific\u0103ri proiective, at\u00e2t ale analizandului, c\u00e2t \u015fi ale analistului, \u015fi pe capacitatea acestuia de a i le permite analizandului \u015fi de a \u015fi le analiza pe ale sale.<br \/>\nNu lipse\u015fte, bine\u00een\u0163eles, din monografia realizat\u0103 de Elsa Schmid-Kitsikis, nici referin\u0163a foarte important\u0103 la reverie, ipotez\u0103 de lucru permanent\u0103 pentru Bion, \u00eendeosebi ca reverie matern\u0103, cale de comunicare cu un rol fundamental pentru psihismul bebelu\u015fului. Preocup\u00e2ndu-se foarte \u00eendeaproape de fiziologia \u015fi psihosomatica rela\u0163iei at\u00e2t de intime \u015fi de microscopice dintre mam\u0103 \u015fi bebelu\u015f, la v\u00e2rste at\u00e2t de fragede \u015fi de imponderabile sub raportul observa\u0163iei (\u201eDac\u0103 \u015ftim pe unde trece laptele, nu \u015ftim \u00eens\u0103 pe unde trece iubirea\u201c \u2013 va spune el, citat de autoarea noastr\u0103), Bion \u00eencearc\u0103 o definire succint\u0103 a reveriei materne: \u201e\u00cen acest sens restr\u00e2ns \u015fal con\u0163inuturilor impregnate de iubire sau de ur\u0103 \u2013 nota mea\u0163, reveria este o stare de spirit receptiv\u0103 fa\u0163\u0103 de orice obiect iubit, altfel spus o stare de spirit capabil\u0103 s\u0103 primeasc\u0103 identific\u0103rile proiective ale bebelu\u015fului, indiferent c\u0103 sunt resim\u0163ite ca bune sau rele. Pe scurt, reveria este un factor al func\u0163iei-alfa a mamei.\u201c<br \/>\n\u015ei avem, desigur, \u00een vedere, printre altele, \u015fi conceptul-vedet\u0103 de func\u0163ie-alfa (corelativ, \u015fi pe cel al elementelor-beta), din perspectiva c\u0103reia Bion vede precon\u015ftientul \u015fi activitatea oniric\u0103 drept loc de \u00eent\u00e2lnire a p\u0103r\u0163ilor fragmentate ale eului; \u015fi pe temeiul c\u0103reia realizeaz\u0103 o teorie extins\u0103 a precon\u015ftientului, acesta particip\u00e2nd acum at\u00e2t la procesele pulsionale, c\u00e2t \u015fi la procesele incon\u015ftiente ale vie\u0163ii psihice. Preocup\u0103rile pentru geneza g\u00e2ndurilor (cu faimosul paradox al g\u00e2ndurilor care se cer g\u00e2ndite, preexistente a\u015fadar g\u00e2ndirii) se afl\u0103 de asemenea \u00een aten\u0163ia autoarei, ca \u015fi experien\u0163ele \u015fi aportul novator al lui Bion la \u00een\u0163elegerea \u015fi tratamentul pacien\u0163ilor psihotici, victimele unei \u201ecatastrofe psihologice\u201c, tr\u0103ind printre \u201eruinele psihismului\u201c.<br \/>\nTerapia psihanalitic\u0103, cu solicit\u0103rile \u015fi particularit\u0103\u0163ile sale at\u00e2t de nea\u015fteptate fa\u0163\u0103 de via\u0163a cotidian\u0103 \u015fi de rela\u0163iile sociale obi\u015fnuite, psihanaliza, deci, a\u015fa cum o preia Bion, este bine portretizat\u0103 \u00een carte pe baza lucr\u0103rii sale Transformations din 1965, trimi\u0163\u00e2nd, printre altele, la predilec\u0163ia maestrului britanic pentru abstractizarea \u015fi formalizarea matematic\u0103 (poate c\u0103 am putea privi \u00eens\u0103 aceast\u0103 preocupare nu \u00een concret, c\u00e2t mai mult ca pe o metafor\u0103 personal\u0103, creativ\u0103 \u00een planul g\u00e2ndirii sale). Citez mai amplu: \u201eExperien\u0163a original\u0103, pentru psihanalist, const\u0103 \u00een a-\u015fi analiza pacientul f\u0103r\u0103 presupozi\u0163ii de baz\u0103 \u015fori \u201ef\u0103r\u0103 memorie \u015fi dorin\u0163\u0103\u201c, dup\u0103 o exprimare mult mai celebr\u0103 a sa \u2013 nota mea\u0163, ci doar prin intermediul capacit\u0103\u0163ilor senzoriale, emo\u0163ionale, de reverie, de ascultare \u015fi de digestie psihic\u0103. Aceast\u0103 experien\u0163\u0103 original\u0103 este transformat\u0103 prin intermediul analizei \u00eentr-o \u00abdescriere psihanalitic\u0103\u00bb. La acest grup de transform\u0103ri, c\u0103ruia analiza \u00eei permite degajarea invarian\u0163ilor, se adaug\u0103 interpretarea, care reprezint\u0103 ea \u00eens\u0103\u015fi o transformare. &lt;&#8230;&gt; Bion compar\u0103 aceast\u0103 atitudine de observare psihanalitic\u0103 cu cea a unui matematician care, \u00een absen\u0163a oric\u0103rui obiect, cu excep\u0163ia obiectelor sale matematice, poate \u00eencerca prin mijlocirea imaginilor \u015fi a formul\u0103rilor sale rezolvarea unei probleme specifice. \u00centr-adev\u0103r, p\u00e2n\u0103 la un anumit punct, psihanalistul poate face la fel prin intermediul schimburilor sale verbale. El poate lucra (din punct de vedere emo\u0163ional \u015fi conceptual) cu pacientul s\u0103u, el \u00ee\u015fi poate transforma experien\u0163a \u00een cuvinte, \u00eei poate comunica rezultatele sale sau poate s\u0103 le pun\u0103 la dispozi\u0163ia unui alt analist care va putea utiliza la r\u00e2ndul s\u0103u travaliul deja realizat \u00een momentul confrunt\u0103rii cu un nou caz sau cu o nou\u0103 problem\u0103. Astfel, un anume travaliu a fost deja realizat, \u00een absen\u0163a pacientului, pentru a ne face s\u0103 avans\u0103m \u00een rezolvarea unei probleme generale \u015fi pentru a o supune apoi utiliz\u0103rii specifice \u00eentr-o situa\u0163ie specific\u0103.\u201c<br \/>\nMonografia \u00eentocmit\u0103 de Elsa Schmid-Kitsikis reprezint\u0103 o bun\u0103, de\u015fi deloc facil\u0103 introducere \u00een opera unuia dintre cei mai interesan\u0163i g\u00e2nditori \u015fi clinicieni ai veacului psihanalitic, cu o influen\u0163\u0103 tot mai marcat\u0103 ast\u0103zi.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Elsa Schmid-Kitsikis, Wilfred R. Bion, traducere de Corneliu Irimia, Editura Funda\u0163iei Genera\u0163ia, Bucure\u015fti, 2003 &nbsp; Personalitatea, opera \u015fi activitatea lui Wilfred Ruprecht Bion fac obiectului opusculului psihanalistei Elsa Schmid-Kitsikis, publicat \u00een 1999 \u015fi tradus \u00een 2003 la Editura Funda\u0163iei Genera\u0163ia. Un obiect de studiu larger than life, cum ar zice englezul, sofisticat \u015fi dificil \u015fi,&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/w-r-bion-merge-la-ruinele-psihismului\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">W. R. Bion merge  la ruinele psihismului<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[1],"tags":[15128,15129],"class_list":["post-24612","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-mozaic","tag-elsa-schmid-kitsikis","tag-wilfred-r-bion"],"views":2138,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24612","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=24612"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24612\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":24613,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24612\/revisions\/24613"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=24612"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=24612"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=24612"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}