Un cercet\u0103ror laborios, pun\u00e2nd \u00een lucru cu o expresivitate autentic\u0103 mijloacele lirice, este poetul \u015fi traduc\u0103torul excep\u0163ional, Dinu Fl\u0103m\u00e2nd, locatar al celor dou\u0103 \u0163\u0103ri: Rom\u00e2nia, \u0163ara natal\u0103, \u015fi Fran\u0163a, \u0163ara de adop\u0163ie (1989 \u2013 2010), dar \u015fi al Italiei, Portugaliei \u015fi Braziliei pentru sejururi prelungite. Jurnalist bilingv la Radio France Internationale, Paris, realizator de emisiuni de TV \u00een Rom\u00e2nia; din 2011, consilier al Ministrului de Externe, apoi consilier la Ambasada Rom\u00e2niei din Paris reprezent\u00e2nd Rom\u00e2nia la Organiza\u0163ia Imterna\u0163ional\u0103 a Francofaniei p\u00e2n\u0103 \u00een luna noiembrie 2014.
\n\u00cenc\u0103 de la debutul s\u0103u cu volumul de poeme Apeiron (C.R., 1971) \u015fi mai ales cu Stare de asediu (1983), care constituie \u201eun moment de r\u0103scruce\u201c (Ion Pop), poetul \u00ee\u015fi dovede\u015fte propensiunea spre explorarea interiorului \u015fi al ambientului uman, cu subliniat\u0103 tent\u0103 a reflexivit\u0103\u0163ii \u015fi gravit\u0103\u0163ii expresiei. Acest consemn al maturit\u0103\u0163ii depline reprezentat de opul Starea de asediu \u00eel convinge pe cunoscutul critic clujean, de mai sus, s\u0103 observe pertinent c\u0103 \u201eplanul primar\u201c coexist\u0103 cu reflec\u0163ia \u015fi constituie un semn de continuitate, dar implic\u0103 acum \u201eo tensiune sporit\u0103, aproape paroxistic\u0103, un dramatism al interoga\u0163iei\u201c mai accentuate, s\u0103 recunoa\u015ftem, dec\u00e2t \u00eenainte. Unii critici consider\u0103 c\u0103 \u00eenc\u0103 volumul Altoiuri (1976) ar constitui o \u201ecezur\u0103\u201c \u00een crea\u0163ia lui Dinu Fl\u0103m\u00e2nd, dar Liviu Antonesei contrapune acestor opinii aser\u0163iunea c\u0103 poetul \u015fi-a g\u0103sit \u201edificila formul\u0103 liric\u0103 \u00eenc\u0103 de la volumul de debut\u201c. Are \u00eendrept\u0103\u0163ire \u015fi aceast\u0103 remarc\u0103, precum \u015fi faptul vizibil c\u0103 celelalte volume converg debutului augment\u00e2nd formula poetic\u0103 original\u0103 relevabil\u0103 ab initio. Formula avansat\u0103 de criticul ie\u015fean aduc\u00e2nd \u00een sprijin c\u00e2teva probe, este numit\u0103 corect \u201eexpresionism livresc\u201c.
\nO bogat\u0103 \u015fi valoroas\u0103 oper\u0103 poetic\u0103 original\u0103 tradus\u0103 \u00een mai multe limbi: francez\u0103, spaniol\u0103, italian\u0103, portughez\u0103, englez\u0103, dar \u015fi aceea de traduc\u0103tor al unor importan\u0163i poe\u0163i ai acestor limbi, ca \u015fi eseurile \u015fi comentariile critice, \u00eel situeaz\u0103 pe Dinu Fl\u0103m\u00e2nd \u00een primele r\u00e2nduri ale literaturii rom\u00e2ne, recunoscut \u015fi de critica francez\u0103 \u015fi nu numai, de\u015fi este poet de limba rom\u00e2n\u0103. Este recomandat \u015fi de numeroasele premii na\u0163ionale \u015fi interna\u0163ionale pe care le-a ob\u0163inut.
\nSe spune c\u0103 nu a ezitat s\u0103 acceseze poezia grea nici \u00een domeniul celei personale, nici \u00een cel al traducerilor. Este semnificativ\u0103 astfel aria poe\u0163ilor importan\u0163i, grei, tradu\u015fi de el: Fernando Pessoa, Philippe Sollers, Samuel Beckett, Umberto Saba, Omar Lara, Martin Booth, Georges Semprun, Carlos Drummond de Andrade, Ant\u00f3nio Lobo Antunes, Pablo Neruda \u015f.a. Un principiu ideal asupra tehnicii traducerii avanseaz\u0103 poetul Dinu Fl\u0103m\u00e2nd, sus\u0163in\u00e2nd c\u0103 poezia bine tradus\u0103 este aceea care nu e resim\u0163it\u0103 ca o traducere.
\nAm intrat cu \u00eent\u00e2rziere \u00een posesia c\u0103r\u0163ii, Umbre \u015fi Faleze (Editura Brumar, Timi\u015foara, 2010) cu prilejul prezen\u0163ei de cur\u00e2nd a poetului la Dimine\u0163i de poezie \u00een teatru de la Craiova. Am citit-o cu interes \u015fi pl\u0103cere, cartea fiind una fundamental\u0103 \u015fi peren\u0103 a poetului revenit adesea \u00een \u0163ar\u0103 dup\u0103 1990, unde s-a stabilit acum definitiv. Dovad\u0103 a valorii scrierilor lui Dinu Fl\u0103m\u00e2nd stau numeroasele \u015fi pertinentele aprecieri ale unor critici de prestigiu, rom\u00e2ni sau str\u0103ini.
\nReg\u0103sim \u015fi \u00een aceast\u0103 carte un \u201eexpresionism livresc\u201c de bun\u0103 calitate, o poezie specific\u0103 a sa \u201eprin gravitatea tonului \u015fi ponderea idea\u0163iei, prin rigoarea exemplar\u0103 a tr\u0103irii \u015fi incisiva putere a expresiei\u201c (Ion Negoi\u0163escu), o poezie \u201einfuzat\u0103 de cultur\u0103, de medita\u0163ie intelectual\u0103 \u015fi spiritual\u0103 (…) br\u0103zdat\u0103, \u00abridat\u0103\u00bb (…) de un profund \u015fi amar sentiment existen\u0163ial\u201c (Lucian Raicu). Sunt aprecierile avizate ale poeziei lui Dinu Fl\u0103m\u00e2nd din toate timpurile, semnate de doi mari scriitori, care gardeaz\u0103 cartea \u00een compartimentul \u201eReferin\u0163e critice\u201c.
\nImpresionant\u0103, ca \u015fi poezia, este prezentarea grafic\u0103 bazat\u0103 pe expresivele fotografii ale calabrienei Savina Tarsitano, ca \u015fi contribu\u0163ia editorului Robert \u015eerban \u015fi a celei care se ocup\u0103 de layout, Loredana T\u00e2rzioru.
\nDespre \u201eumbrele\u201c Savinei Tarsitano, numite mai t\u00e2rziu Icoane ale Haosului, dintre care unele \u00eenso\u0163esc umbrele \u015fi falezele lui Dinu Fl\u0103m\u00e2nd \u015fi care consoneaz\u0103 cu ele, se pronun\u0163\u0103 Stefano Raimondi, critic de art\u0103 italian: \u201eAceast\u0103 storia delle ombre, bogat\u0103 \u00een anecdote, se afl\u0103 la r\u0103scrucea unor vaste studii \u015fi discipline de o mare diversitate: art\u0103, psihologie, astronomie, neurologie \u2013 iat\u0103 c\u00e2teva din domeniile \u00een care umbra a devenit obiect de analize \u015fi cercet\u0103ri\u201c. Ca \u015fi umbrele plastice sunt \u015fi cele poetice sondate de Dinu Fl\u0103m\u00e2nd: \u201eUmbre ca releveu, umbre mobile, nepiertoare, intangibile\u201c, dup\u0103 caracterizarea criticului italian. Poemele volumului sunt laxe c\u00e2t trebuie, cu volute ample, fluente, contur\u00e2nd tablouri ale umbrelor luminii sau ale m\u0103rii cu falezele ei inimitabile, ce percuteaz\u0103 acut emo\u0163ia privirii \u015fi a sim\u0163ului.
\nO simbolistic\u0103 reflexiv\u0103 original\u0103 a umbrei ca zon\u0103 mat\u0103, din preajma luminii sau ca zon\u0103 misterioas\u0103 din proximitatea sufletului este reflectat\u0103 \u00een primul ciclu al c\u0103r\u0163ii, titrat frust Umbre, cuprinz\u00e2nd un num\u0103r \u00eensemnat de secven\u0163e f\u0103r\u0103 titlu, \u00eensemnate doar cu un x scris de m\u00e2n\u0103 \u015fi \u00eencercuit. Sunt urm\u0103rite poetic, cum reverbereaz\u0103 \u00een interioritatea omului, umbrele subsecvente celor \u015fapte culori ale spectrului solar (ro\u015fu, oranj, galben, verde, albastru, indigo, violet) nenumite, dar sub\u00een\u0163elese. Aceste umbre corespondente spectralit\u0103\u0163ii solare sunt depistate de poet \u00een propriul habitat, astfel: \u201ecum cele \u015fapte culori \u00een lumini ascunse\/ \u00een \u00eentunericul meu locui\u0163i\/ umbre\/ cu fe\u0163ele voastre interioare\/\/ \u015fi precum\/ frunza\/ moart\u0103\/ \u00ee\u015fi\/ devine\/ elicea\/ c\u0103derii\u201c, tot astfel \u201e\u00een mine c\u0103de\u0163i \u2013 mor\u0163i ai mei \u2013\/ c\u00e2nd plana\u0163i\/ \u00een afara timpului\u201c. Se dezvolt\u0103 astfel o filozofie ontologic\u0103, referitoare la \u00een\u0103l\u0163area \u015fi c\u0103derea \u00een sine a omului, surprins\u0103 \u00een arcanele unei metafizici relevate printr-o expresivitate poetic\u0103 meditativ\u0103 indeniabil\u0103.
\n\u201eElanul stingerii\u201c devine \u00een g\u00e2ndirea \u015fi senzitivitatea poetului \u201eo joac\u0103\/ a apei cu focul\/ aceast\u0103 opinteal\u0103 a\/ incomunicabilului\u201c. Subreptice \u015fi mutual, se insinueaz\u0103 \u00een existen\u0163ial moartea \u015fi leag\u0103 lan\u0163urile genera\u0163ioniste de la primul Big-Bang \u015fi p\u00e2n\u0103 la cel din urm\u0103 posibil. \u00cen derularea existen\u0163ei umane \u201enoi genera\u0163ii la gura Infernului\/ parodiaz\u0103 misterele\u201c p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd, ironia soartei, \u201emare voio\u015fie va fi c\u00e2nd alte guri de varani\/ vor sf\u0103r\u00e2ma alte cranii\u201c. Cu luciditate ironic\u0103 poetul reveleaz\u0103 parcursul relativ al fiin\u0163ei telurice cu filogenia ei pe Planeta Albastr\u0103, marc\u00e2nd umbrele unui pesimism filozofic determinat de con\u015ftientizarea obiectiv\u0103 a destinului prestabilit. Teritoriul umbrei se extinde \u015fi asupra iubirii, a iubirii de femeie \u015fi de mam\u0103. Dezavu\u00e2nd oarecum, adic\u0103 nevoind s\u0103 recunoasc\u0103 limitele umbrei, eroul liric se adreseaz\u0103 \u00een finalul poemului alter-ego-ului: \u201eprive\u015fti \u00een gol cum de pe\/ degetul \u00eent\u00e2mpl\u0103rii se prelinge\/ aceast\u0103 ironie sonor\u0103\u201c, dup\u0103 ce mai \u00eenainte fusese convins c\u0103 din tot zbuciumul firii r\u0103m\u00e2ne doar umbra, \u201eiar mai violent\u0103 dec\u00e2t umbra n\u0103v\u0103lind din noi\/ este numai absen\u0163a umbrei \u2013 limita\/ luminii finale\/ ce nu mai ascunde nimic\u201c.
\n\u00cen ciclul Faleze, din ambientul intimit\u0103\u0163ii umbrei, eroul liric \u00ee\u015fi transgreseaz\u0103 fiin\u0163a g\u00e2nditoare \u015fi senzitiv\u0103 \u00een postura unui fel de picaro homeric imaginat ca prototip al lui Ulysse, pe care \u00eel a\u015fteapt\u0103 sim\u0163itoare nu vreo Penelop\u0103, ci propria mam\u0103. \u00cei dedic\u0103 lui Ulysse un portret \u00een culori metafizice, supun\u00e2ndu-l unui fel de rechizitoriu reflexiv, trec\u00e2ndu-l prin toate arcanele aventurii sale cvasi donquijote\u015fti. Finalul ciclului este unul defetist: \u201eai devenit o coloan\u0103 de urlet\/ f\u0103r\u00e2mi\u0163at\/ spume\/ scame\/\/ uluit s\u0103 vezi c\u00e2t de pu\u0163in con\u0163ine acel pu\u0163in\/ \u015fi c\u00e2t de pu\u0163in timp \u00ee\u0163i r\u0103m\u00e2ne s\u0103 \u00een\u0163elegi\/ pu\u0163inul\u201c. Sunt aici elemente de medita\u0163ie filozofic\u0103, de profunzime, asupra destinului aventurierului \u00een spa\u0163iile lumii \u015fi ale cunoa\u015fterii.
\nFauna \u015fi vegeta\u0163ia maritim\u0103, dar \u015fi oarecare riveran\u0103 de pe faleze, sunt expresiv surprinse \u00een mi\u015fcarea culorilor, \u00een metafore de o densitate vivant\u0103: \u201epalmier alerg\u00e2nd cu frunzi\u015ful v\u00e2lvoi spre mare\/ intensit\u0103\u0163i de azur \u00een acest noiembrie\/ \u015fi r\u0103d\u0103cini de valuri\/ scormonind pe sub casele adormite\u201c sau \u201echiparo\u015fi \u2013 umbre zidite pe vertical\u0103\/ \u015fi felul t\u0103u de a intra \u00een mine abrupt\/ cu un miros de brusturi\/ d\u00e2nd n\u0103val\u0103 din l\u0103untrul uit\u0103rii\u201c sau \u201egr\u0103dina cu portocali alunec\u0103 lent\/ spre marginea apei unde\/ frunzi\u015ful valurilor\/ devine lumin\u0103 rostogolit\u0103\u201c. Subsecvent, se simte perpetuu prezen\u0163a omului, secondat de lumin\u0103 \u015fi umbr\u0103, nelipsite din universul existen\u0163ial \u015fi poten\u0163ate simbolic.
\nPoetul c\u0103l\u0103tor duce cu el \u00een aceste peregrin\u0103ri exotice \u015fi toate dorurile Transilvaniei natale, luate \u00een rucsac, tr\u0103ite virtual \u015fi plasate \u00een departele de cas\u0103, suprapuse pe imaginile \u015fi senza\u0163iile provocate de aceste teritorii \u00een care descoper\u0103 similitudini: \u201em\u0103 ajunge de departe un fum\/ de Transilvanie mediteranean\u0103\/ cu dealuri v\u0103lurind printre mistre\u0163i\/\/ locuim cu to\u0163ii pleca\u0163i de.acas\u0103\/ \u015fi revenim cum se bolte\u015fte cerul deasupra apei\u201c.
\nAmbientul natural incumb\u0103 participarea afectiv\u0103 a poetului, a eroului liric, setos de aventura epistemologic\u0103 \u015fi poetic\u0103 a altor spa\u0163ialit\u0103\u0163i geografice pe al c\u0103ror refec adaug\u0103 inser\u0163ii culturale \u015fi termeni specifici acestora.
\nExplorarea gr\u0103dinii torpicale a Braziliei este efectuat\u0103 \u00een ciclul final: Trei poeme braziliene, care debuteaz\u0103 cu o od\u0103 \u00eenchinat\u0103 mamei, a c\u0103rei imagine o reg\u0103se\u015fte \u015fi o tr\u0103ie\u015fte printre chipurile exotice ale Tropicului, cu p\u0103uni\u0163a care \u201e(\u015fi-a p\u0103r\u0103sit ou\u0103le\/ cu o nep\u0103sare sinuciga\u015f\u0103\/ atins\u0103 de o abera\u0163ie a instinctului\/ \u015fi le cloce\u015fte acum doar v\u00e2ntul)\u201c.\u00a0 Sau \u00een intimitatea fream\u0103tului m\u0103rii \u201eprintre mangrovele de pe mal\u201c, \u00een timp ce \u201ecocotierii \u00ee\u015fi repet\u0103 semnele zborului circular\/ cu singura lor grij\u0103 de a urca spre nori\u201c (Gr\u0103dina tropical\u0103).
\n\u00cen poemul Poe\u0163ii Braziliei, este invidiat colegial stilul frust \u015fi senzual al acestora, \u201e\u015fmecheria lor\u201c reu\u015find s\u0103 scoat\u0103 \u201edin a\u0163a groas\u0103 a vocii lor (…) vibra\u0163ii suave\u201c, numindu-i pe cei mai cunoscu\u0163i.
\nFinalul c\u0103r\u0163ii \u00eel ocup\u0103 camparea pe plaja Quinta Pitanga (titlul poemului), \u00een care nisipul \u201es-a oprit la grilajul de fier\/ nu \u015fi v\u00e2ntul sub palma c\u0103ruia\/ cocotierii se curbeaz\u0103 ca arcurile\u201c.
\nF\u0103r\u0103 a excela \u00een uzitarea figurilor stilistice, Dinu Fl\u0103m\u00e2nd ne impresioneaz\u0103 prin compara\u0163ii \u015fi metafore de o inegalabil\u0103 expresivitate, bine integrate \u00een arhitectura modern\u0103 a poemelor, \u00een sfera biografismului de tip neoromantic. Cartea Umbre \u015fi Faleze este o carte de mare rezisten\u0163\u0103 axiologic\u0103, de neignorat \u015fi de nelipsit din biblioteca poe\u0163ilor lumii.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Un cercet\u0103ror laborios, pun\u00e2nd \u00een lucru cu o expresivitate autentic\u0103 mijloacele lirice, este poetul \u015fi traduc\u0103torul excep\u0163ional, Dinu Fl\u0103m\u00e2nd, locatar al celor dou\u0103 \u0163\u0103ri: Rom\u00e2nia, \u0163ara natal\u0103, \u015fi Fran\u0163a, \u0163ara de adop\u0163ie (1989 \u2013 2010), dar \u015fi al Italiei, Portugaliei \u015fi Braziliei pentru sejururi prelungite. Jurnalist bilingv la Radio France Internationale, Paris, realizator de emisiuni… Cite\u0219te mai mult »Explorator printre umbre \u015fi faleze<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[3016,7959],"class_list":["post-24608","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-dinu-flamand","tag-liviu-antonesei"],"views":972,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24608","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=24608"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24608\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":24609,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24608\/revisions\/24609"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=24608"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=24608"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=24608"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}