{"id":24600,"date":"2015-10-08T20:58:11","date_gmt":"2015-10-08T18:58:11","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=24600"},"modified":"2015-10-08T20:58:11","modified_gmt":"2015-10-08T18:58:11","slug":"marele-roman-anticomunist","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/marele-roman-anticomunist\/","title":{"rendered":"Marele roman anticomunist"},"content":{"rendered":"<p>Dup\u0103 1989 din proza rom\u00e2neasc\u0103 dispar o serie de subiecte \u015fi de teme \u2013 nu neap\u0103rat pentru c\u0103 structurile sociale din spatele lor ar fi disp\u0103rut odat\u0103 cu schimbarea de regim, ci pentru c\u0103 ele falsificau, pentru un uz pur fic\u0163ional, realitatea. Dispari\u0163ia romanului poli\u0163ist rom\u00e2nesc (bine consolidat \u00een comunism) dup\u0103 momentul 1989 se datoreaz\u0103 \u00eentr-o m\u0103sur\u0103 considerabil\u0103 demonetiz\u0103rii bru\u015fte a protagonistului autohton al genului \u2013 mili\u0163ianul sau securistul.<br \/>\nSorin Antohi a f\u0103cut observa\u0163ia ascu\u0163it\u0103 \u015fi la prima vedere contraintuitiv\u0103 c\u0103 romanul realist-socialist al anilor \u201950 d\u0103dea seama de structura social\u0103 a realit\u0103\u0163ii mai bine dec\u00e2t romanul politic al anilor \u201970, acesta din urm\u0103 prizonier al imperativului de a \u00eenf\u0103\u0163i\u015fa (fie \u015fi critic) o lume \u00een care activistul de partid joac\u0103 un rol narativ determinant. Or, dup\u0103 1989 o serie \u00eentreag\u0103 de personaje sunt evacuate: activi\u015fti, directori de fabric\u0103, birocra\u0163i de pe diverse niveluri. Proletarul este \u00eenlocuit prin lumpenproletar, prin figuri de marginali \u015fi rata\u0163i (v. romanele unor Radu Aldulescu, Emil Mladin, Cornel George Popa), activistul face loc afaceristului. Ascensiunea marginalilor \u00een proza anilor \u201990 semnaleaz\u0103 \u00een fond o derut\u0103 taxonomic\u0103 \u00een fa\u0163a unei mobilit\u0103\u0163i sociale pe care scriitorii nu au instrumente conceptuale pentru a o clasifica. Pe de alt\u0103 parte, pe un front complementar, personajul afaceristului ofer\u0103 un exemplu de reciclare sumar\u0103 prin inversarea polarit\u0103\u0163ii morale: dac\u0103 vechiul activist era \u00een linii mari pozitiv, \u00eenlocuitorul s\u0103u este \u00een linii mari negativ. Opera\u0163iunea d\u0103 seam\u0103 de un front mai larg. Personajul unilateral al comunistului face loc personajului unilateral al anticomunismului; nu-i vorba c\u0103 o critic\u0103 a comunismului nu ar fi legitim\u0103 \u015fi necesar\u0103, ci de faptul c\u0103 rela\u0163iile de produc\u0163ie din interiorul lui sunt falsificate \u00eentr-un mod similar falsific\u0103rii la care se pretase romanul politic. Complet\u00e2nd observa\u0163ia lui Antohi, \u00een fic\u0163iunea anilor\u00a0 \u201990 continu\u0103 falsificarea sistematic\u0103 a structurii sociale din anii \u201970, cu diferen\u0163a c\u0103 vechile personaje ale activi\u015ftilor sunt \u00eenlocuite prin rezisten\u0163i, disiden\u0163i, lupt\u0103tori \u00eempotriva comunismului. Tipic este bun\u0103oar\u0103 romanul lui Pavel Chihaia Hotarul de nisip (2007), centrat pe tema evad\u0103rii dintr-un univers sufocant \u2013 \u00een spe\u0163\u0103, comunismul represiv al anilor \u201950 (epoca \u00een care a fost \u00eenceput\u0103 cartea, finalizat\u0103 dup\u0103 1989). Hotarul de nisip reprezint\u0103 un caz de realism socialist scris pe dos din punct de vedere al valorilor ideologice, adic\u0103 din perspectiva unui \u201edu\u015fman al poporului\u201c. De\u015fi polaritatea axiologic\u0103 este inversat\u0103, limit\u0103rile formulei \u2013 simbolistic\u0103 \u00eenc\u0103rcat\u0103 \u015fi maniheist\u0103, exces de personaje tipice \u00een situa\u0163ii tipice, finalul luminos \u2013 anuleaz\u0103 \u00een bun\u0103 m\u0103sur\u0103 eficien\u0163a romanului, care poate fi citit \u00een schimb ca document al rezisten\u0163ei anticomuniste fantasmate, nu reale. De altfel, acela\u015fi lucru se petrecea \u015fi \u00een literatura exilului, cineva povestea cum la cenaclul lui Leonid M\u0103m\u0103lig\u0103 se producea o literatur\u0103 perfect simetric\u0103 celei realist-socialiste din \u0163ar\u0103, doar c\u0103 bunii deveneau r\u0103i \u015fi viceversa.<br \/>\nPrincipala dificultate a prozei rom\u00e2ne\u015fti post-89 poate fi sintetizat\u0103 prin neputin\u0163a de a da \u201eun roman al comunismului rom\u00e2nesc\u201c, a\u015fa cum critica cere \u00een numeroase r\u00e2nduri (de pild\u0103 prin vocea lui Nicolae Manolescu), de\u015fi exist\u0103 mai multe tentative, dintre care pot fi amintite Pupa russa de Gheorghe Cr\u0103ciun (2004) sau Sunt o bab\u0103 comunist\u0103! de Dan Lungu (2007). Ce se a\u015fteapt\u0103, de fapt, cel pu\u0163in \u00een anii \u201990 \u015fi \u00een cea mai mare parte a anilor 2000, este un roman al unui anticomunism esen\u0163ialist, prea pu\u0163in dispus s\u0103 \u00een\u0163eleag\u0103 acea modernizare produs\u0103 \u00een mod real \u00een Rom\u00e2nia de comunism, de\u015fi \u201ecu costuri umane incalculabile \u015fi inacceptabile din punct de vedere moral\u201c (Adrian-Paul Iliescu). Sunt o bab\u0103 comunist\u0103! ofer\u0103 o mostr\u0103 de realism socialist pe dos, \u00een care aproape fiecare informa\u0163ie, pe l\u00e2ng\u0103 rolul \u00een construc\u0163ia narativ\u0103, este \u00eenscris\u0103 \u00eentr-un dispozitiv al tipicit\u0103\u0163ii: nu exist\u0103 \u201ezgomot\u201c (\u00een sens informa\u0163ional), ci totul concur\u0103 la demascarea comunismului \u015fi a nostalgicilor s\u0103i, la un nivel primitiv at\u00e2t analitic, c\u00e2t \u015fi retoric. Un alt \u201eroman al comunismului\u201c este Matei Brunul de Lucian Dan Teodorovici (2011). Delegarea perspectivei unui \u201eidiot\u201c \u00een sens dostoievskian care nimere\u015fte, victim\u0103 colateral\u0103 a procesului P\u0103tr\u0103\u015fcanu, \u00een malaxorul universului concentra\u0163ionar rom\u00e2nesc, din care iese cu memoria ultimilor dou\u0103zeci de ani anulat\u0103 (incluz\u00e2nd aici rutinele singurei pasiuni \u015fi meserii pe care o de\u0163ine \u2013 manevrarea marionetelor), anuleaz\u0103 din capul locului posibilitatea unei analize de substan\u0163\u0103, asum\u00e2nd \u00een schimb poezia memorialisticii de \u00eenchisoare, oricum inferioar\u0103 la Teodorovici adev\u0103ratei memorialistici. Binomul Lungu \u2013 Teodorovici stabile\u015fte dicotomic posibilit\u0103\u0163ile de existen\u0163\u0103 ale romanului comunismului rom\u00e2nesc: tezismul demascator anticomunist vs. duio\u015fia anticomunist\u0103 n\u0103uc\u0103.<br \/>\nP\u00e2n\u0103 c\u00e2nd nu se va g\u0103si un prozator dispus \u015fi capabil s\u0103 includ\u0103 \u00eentr-o structur\u0103 realist\u0103 (nu poetic\u0103, nu parabolic\u0103, nu comp\u0103timitoare, nu lacrimogen\u0103) procesul de modernizare produs \u00een comunism, nu vom avea un roman al comunismului rom\u00e2nesc.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Dup\u0103 1989 din proza rom\u00e2neasc\u0103 dispar o serie de subiecte \u015fi de teme \u2013 nu neap\u0103rat pentru c\u0103 structurile sociale din spatele lor ar fi disp\u0103rut odat\u0103 cu schimbarea de regim, ci pentru c\u0103 ele falsificau, pentru un uz pur fic\u0163ional, realitatea. Dispari\u0163ia romanului poli\u0163ist rom\u00e2nesc (bine consolidat \u00een comunism) dup\u0103 momentul 1989 se datoreaz\u0103&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/marele-roman-anticomunist\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Marele roman anticomunist<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[1183,5482,15125,1634],"class_list":["post-24600","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-lucian-dan-teodorovici","tag-proza-romaneasca","tag-roman-al-comunismului","tag-sorin-antohi"],"views":9323,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24600","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=24600"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24600\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":24601,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24600\/revisions\/24601"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=24600"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=24600"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=24600"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}