\u00cen 2015 mul\u0163i scriitori importan\u0163i din genera\u0163ia \u201960 au \u00eemplinit 80 de ani: Radu Ciobanu \u015fi Romulus Rusan (\u00een martie), George B\u0103l\u0103i\u0163\u0103 (\u00een aprilie), Ion Gheorghe \u015fi Dumitru Radu Popescu (\u00een august). Paul Goma, n\u0103scut la 2 octombrie 1935 \u00een localitatea Mana, jude\u0163ul Orhei, din Basarabia, \u00eei urmeaz\u0103.<\/p>\n
Dintre institu\u0163iile centrale, prima (nu \u015ftiu dac\u0103 vor mai urma \u015fi altele) care s-a g\u00e2ndit s\u0103-l aniverseze pe Paul Goma este Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului \u015fi Memoria Exilului Rom\u00e2nesc (IICCMER). Sesiunea de comunic\u0103ri a fost g\u0103zduit\u0103 cu generozitate de Jockey Club-ul din Strada Episcopiei, \u00een 24 septembrie a.c. Simpozionul a fost organizat din ini\u0163iativa Lilianei Corobca, una dintre cercet\u0103toarele de la Institut, \u00een compartimentul dedicat exilului rom\u00e2nesc. Cuv\u00e2ntul de deschidere (prezent \u00een paginile revistei Cultura) a fost rostit de domnul Dinu Zamfirescu, pre\u015fedintele Consiliului \u015ftiin\u0163ific al IICCMER \u015fi membru \u00een Colegiul Consiliului Na\u0163ional pentru Studierea Arhivelor Securit\u0103\u0163ii, care a atins o serie de probleme esen\u0163iale legate de biografia \u015fi opera lui Paul Goma, oferind \u015fi un document extrem de important ce isc\u0103 noi nedumeriri \u015fi semne de \u00eentrebare. <\/p>\n Mi\u015fcarea Goma \u00een contextul politic<\/strong><\/p>\n DINU ZAMFIRESCU<\/strong><\/p>\n Este foarte posibil ca simpozionul ini\u0163iat ast\u0103zi de IICCMER s\u0103 st\u00e2rneasc\u0103 o oarecare mirare. De ce Paul Goma, aceast\u0103 personalitate pentru mul\u0163i controversat\u0103? P\u0103i, foarte simplu: Paul Goma se \u00eenscrie perfect \u00een sfera de preocup\u0103ri ale Institutului. At\u00e2t \u00een \u0163ar\u0103 c\u00e2t \u015fi \u00een exil el a \u00eensemnat un reper ca opozant-disident al regimului comunist \u015fi, chiar \u00eenainte s\u0103 fie practic expulzat din Rom\u00e2nia, ajunsese un reper al exilului rom\u00e2nesc parizian reu\u015find s\u0103 coaguleze, la un moment dat, mai toate tendin\u0163ele p\u00e2n\u0103 atunci divergente. <\/p>\n Amestecul exploziv de politic\u0103 \u015fi literatur\u0103<\/p>\n ION SIMU\u0162<\/p>\n Nu am putea spune c\u0103 biografia \u015fi opera lui Paul Goma sunt \u00eendeajuns de cunoscute pentru a nu mai st\u00e2rni controverse. Scriitorul e, din p\u0103cate, mai mult comentat din auzite dec\u00e2t citit. E un caz notoriu, pe care toat\u0103 lumea pretinde c\u0103-l cunoa\u015fte, f\u0103r\u0103 a mai fi nevoie s\u0103 se documenteze suplimentar. Suspiciunile ajung \u015fi \u0163in loc de adev\u0103ruri. E riscul celebrit\u0103\u0163ii. Ca \u015fi \u00eenainte de 1989, \u015fi dup\u0103 1990 au r\u0103mas neclarificate o mul\u0163ime de aspecte, lucru profitabil pentru o discu\u0163ie deschis\u0103 ipotezelor de interpretare, ceea ce nu e r\u0103u \u00een principiu, dar e d\u0103un\u0103tor pentru atmosfera moral\u0103 din jurul scriitorului, viciat\u0103 de b\u0103nuieli. Str\u0103duin\u0163a neostenit\u0103 a scriitorului de a aduce clarific\u0103ri s-a soldat, \u00een mod paradoxal, cu apari\u0163ia altor incertitudini, difuzate public \u00een acuze grele: ba e agent str\u0103in (CIA, Mossad, KGB), ba e agent acoperit al Securit\u0103\u0163ii trimis cu misiune \u00een Fran\u0163a; ba e \u201ejidovit\u201c, ba e antisemit; ba e na\u0163ionalist, ba e antirom\u00e2n; ba c\u0103 nu a fost anticomunist, ci doar anticeau\u015fist; ba c\u0103 nu ar conta pentru politica mare, ci doar pentru lupta sindical\u0103; ba c\u0103 nu e nici m\u0103car scriitor, ci doar un agitator, ini\u0163iatorul unei mi\u015fc\u0103ri de pa\u015faportare; ba c\u0103 nu e un opozant pe cont propriu, ci un disident teleghidat din umbr\u0103, f\u0103cut sau inventat de al\u0163ii (Radio Europa Liber\u0103, de pild\u0103). Minimaliz\u0103rile \u015fi \u00eencerc\u0103rile de compromitere au fost numeroase. Toate aceste ipoteze anim\u0103 pia\u0163a public\u0103 \u015fi \u00eempart opinen\u0163ii \u00een grupuri contradictorii, capabile s\u0103 dezvolte o adversitate de ne\u00eemp\u0103cat. Spune-mi ce crezi despre Goma, ca s\u0103-\u0163i spun cine e\u015fti! S\u0103 recunoa\u015ftem c\u0103 despre niciun alt scriitor rom\u00e2n nu s-au iscat at\u00e2tea suspiciuni \u015fi controverse. Cazul Paul Goma ar putea fi discutat printr-o compara\u0163ie potrivit\u0103 numai \u00een raport cu Panait Istrati, de\u015fi situa\u0163iile sunt mult diferite, dar amestecul exploziv de politic\u0103 \u015fi literatur\u0103 din biografia \u015fi opera celor doi e cam acela\u015fi. Paul Goma a revenit de repetate ori asupra unui adev\u0103r despre sine \u00eensu\u015fi pe care l-ar vrea formulat \u00een favoarea scriitorului, \u015fi nu a disidentului. Scriitorul este mai important dec\u00e2t disidentul, iar disidentul nici nu este disident \u00een sensul propriu al acestui cuv\u00e2nt (persoan\u0103 care se separ\u0103 de o comunitate politic\u0103 din care a f\u0103cut parte), ci un opozant. Experien\u0163a lui cuprinde o serie de episoade de confruntare cu Securitatea, de deten\u0163ie \u015fi de efecte dramatice distorsionante ale propriei vie\u0163i. Opera sa este, \u00een mod firesc, o reflectare a acestei experien\u0163e. Faptele sunt \u00eendeob\u015fte cunoscute. Opozi\u0163ia lui Paul Goma fa\u0163\u0103 de regimul Ceau\u015fescu s-a soldat \u00een 1977 cu expulzarea lui \u00een Fran\u0163a. Cazul militantului pentru respectarea drepturilor omului \u00een Rom\u00e2nia fusese interna\u0163ionalizat \u015fi va deveni ulterior \u015fi mai mediatizat. Niciun alt scriitor rom\u00e2n din perioada comunist\u0103 nu a avut notorietatea lui Paul Goma. Un asemenea merit e greu de iertat. <\/p>\n Paradoxul subiectivit\u0103\u0163ii intransigente<\/strong><\/p>\n DANIELA IEDERAN<\/strong><\/p>\n E greu s\u0103 evi\u0163i implica\u0163iile politice c\u00e2nd scrii despre Paul Goma, de\u015fi el \u00eensu\u015fi a atras aten\u0163ia c\u0103 ar fi preferat s\u0103 fie discutat \u00een primul r\u00e2nd ca MI<\/strong> Raport\u0103m c\u0103 pe baza ordinului \u015fi indica\u0163iilor tov. gen.-loc. Nicolae Ple\u015fi\u0163\u0103, adjunct al Min. de Interne \u015fi \u015fef al UM 0544, privind folosirea de agentur\u0103 dubl\u0103 \u015fi ini\u0163ierea de combina\u0163ii informativ-operative pentru implicarea unor servicii de informa\u0163ii \u015fi contrainforma\u0163ii str\u0103ine \u00een ac\u0163iuni de compromitere \u015fi izolare a angaja\u0163ilor \u015fi colaboratorilor \u201eEuropei Libere\u201c am \u00eentreprins urm\u0103toarele m\u0103suri: <\/p>\n <\/p>\n <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" \u00cen 2015 mul\u0163i scriitori importan\u0163i din genera\u0163ia \u201960 au \u00eemplinit 80 de ani: Radu Ciobanu \u015fi Romulus Rusan (\u00een martie), George B\u0103l\u0103i\u0163\u0103 (\u00een aprilie), Ion Gheorghe \u015fi Dumitru Radu Popescu (\u00een august). Paul Goma, n\u0103scut la 2 octombrie 1935 \u00een localitatea Mana, jude\u0163ul Orhei, din Basarabia, \u00eei urmeaz\u0103. Dintre institu\u0163iile centrale, prima (nu \u015ftiu dac\u0103… Cite\u0219te mai mult »PAUL GOMA 80<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[108],"class_list":["post-24598","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-paul-goma"],"views":2575,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24598","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=24598"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24598\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":24599,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24598\/revisions\/24599"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=24598"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=24598"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=24598"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}
\nAl\u0103turi de Liliana Corobca, moderatoarea uneia dintre sesiuni, le-am remarcat \u00een primul r\u00e2nd ca animatoare ale colocviului pe doamnele Mariana Sipo\u015f \u015fi Flori B\u0103l\u0103nescu, autoare ale unor c\u0103r\u0163i documentare \u015fi exegeze semnificative despre Paul Goma, aflate \u00een rela\u0163ii de comunicare direct\u0103 cu scriitorul \u015fi p\u0103str\u0103toare ale unui adev\u0103rat cult pentru el, ca dou\u0103 veritabile vestale, cunosc\u0103toare a o mul\u0163ime de detalii biografice, intervenind s\u0103 rectifice orice probabil\u0103 inadverten\u0163\u0103 care ar fi putut ap\u0103rea \u00een discu\u0163ii, mai ales atunci c\u00e2nd a fost vorba dac\u0103 acum Paul Goma este un azilant politic sau un apatrid, de ce a ob\u0163inut cet\u0103\u0163enia Republicii Moldova \u015fi de ce nu a ob\u0163inut cet\u0103\u0163enia Rom\u00e2niei.
\nCele mai multe dintre comunic\u0103ri au vizat caracterul politic al biografiei \u015fi al operei lui Paul Goma. De la Centre National de la Recherche Scientifique din Paris, Matei Cazacu a ar\u0103tat cum a constituit Paul Goma un factor de unitate pentru exilul rom\u00e2nesc. De la Institutul Na\u0163ional pentru Studiul Totalitarismului din Bucure\u015fti, Ana-Maria C\u0103t\u0103nu\u015f a reluat \u00eentr-o form\u0103 nou\u0103 anumite episoade din ceea ce a numit \u201epovestea unei disiden\u0163e flamboaiante\u201c. Radu Negrescu-Su\u0163u, semnatar al apelului Goma \u00een 1977, membru activ al Asocia\u0163iei Fo\u015ftilor De\u0163inu\u0163i Politici din Rom\u00e2nia, venit de la Paris, a ar\u0103tat modul \u00een care lupta lui Goma pentru drepturile omului a contribuit la \u201ereg\u0103sirea demnit\u0103\u0163ii de om\u201c. Dintr-o alt\u0103 genera\u0163ie, Ioana Macrea Toma, de la Open Society Archives Budapesta, a analizat percep\u0163ia drepturilor omului la Radio \u201eEuropa Liber\u0103\u201c prin cazul Paul Goma. Sergiu Mustea\u0163\u0103, istoric, profesor la Universitatea Pedagogic\u0103 de Stat \u201eIon Creang\u0103\u201c din Chi\u015fin\u0103u, a prezentat cu documente cum ap\u0103reau Basarabia \u015fi basarabenii \u00een interven\u0163iile lui Paul Goma la \u201eEuropa Liber\u0103\u201c. Andrei \u0162urcanu, de la Academia de \u015etiin\u0163e a Moldovei din Chi\u015fin\u0103u, s-a referit la impedimentele \u00eentoarcerii lui Paul Goma acas\u0103, dup\u0103 ob\u0163inerea cet\u0103\u0163eniei, ca \u015fi cum Ithaca i-ar fi interzis\u0103.
\nO alt\u0103 serie de comunic\u0103ri a dovedit aplica\u0163ie pe texte. Dan Culcer, venit \u015fi el de la Paris, a analizat comparativ cum a procedat cenzura \u00een dou\u0103 situa\u0163ii similare, texte de Paul Goma \u015fi Romulus Guga, sever\u0103 \u00een primul caz \u015fi mai permisiv\u0103 \u00een al doilea. Aliona Grati, de la Academia de \u015etiin\u0163e a Moldovei, a realizat o analiz\u0103 exclusiv estetic\u0103 a profilurilor feminine din romanele lui Paul Goma. \u00cen sf\u00e2r\u015fit, eu m-am referit la implica\u0163iile morale ale dramei copilului basarabean \u00een romanul Din calidor. Ar fi trebuit s\u0103 \u00eencheie aceast\u0103 serie Liviu Antonesei de la Ia\u015fi, care nu a putut fi prezent, dar se g\u00e2ndea s\u0103 explice de ce unii nu \u00eel cred scriitor pe Paul Goma.
\nAtmosfera ideal\u0103 de lucru, adic\u0103 de reflec\u0163ie despre biografia \u015fi opera lui Paul Goma, a fost completat\u0103 de dou\u0103 stimulente esen\u0163iale. Primul a fost dat de editurile care au serii par\u0163iale de autor, fiecare o alt\u0103 parte a operei lui Paul Goma: Editura Curtea Veche, cu o serie de \u015fase volume, \u00eengrijite de Flori B\u0103l\u0103nescu; Editura \u201eRatio et Revelatioa de la Oradea, cu o serie de cinci volume, ultimul reeditat fiind volumul de debut Camera de al\u0103turi, volume supravegheate tot de Flori B\u0103l\u0103nescu, reprezentant\u0103 editorial\u0103 a lui Paul Goma \u00een Rom\u00e2nia; Editura Gunivas, de la Chi\u015fin\u0103u, cu dou\u0103 romane recent reeditate. Al doilea stimulent l-a constituit publicul, nu prea numeros, dar foarte interesat de subiect. I-am remarcat printre ascult\u0103tori, unii \u015fi participan\u0163i la discu\u0163ii, pe regizorul Ion Ieremia, pe cercet\u0103toarea francez\u0103 Catherine Durandin, pe cercet\u0103torul Adrian Niculescu, pe prozatorii Radu Aldulescu \u015fi Dumitru Ungureanu. Din partea mass-media, am identificat reprezentan\u0163i ai TVR, Radio Rom\u00e2nia Cultural, Radio Trinitas, poate c\u0103 vor mai fi fost \u015fi al\u0163ii, dar, oricum, interesul nu a fost pe m\u0103sura evenimentului.
\nPrivit \u00een ansamblu, simpozionul interna\u0163ional organizat de IICCMER a fost extrem de stimulator ca spa\u0163iu de reflec\u0163ie despre destinul scriitorului Paul Goma, dup\u0103 cum sper c\u0103 se va vedea \u015fi din volumul care va reuni lucr\u0103rile colocviului. (Ion Simu\u0163)\u00a0<\/strong><\/p>\n
\nDar personalitatea \u015fi ac\u0163iunile lui desigur c\u0103 to\u0163i ceilal\u0163i vorbitori le vor evoca.
\n\u00cen ce m\u0103 prive\u015fte, doresc s\u0103 dezvolt succint c\u00e2teva realit\u0103\u0163i istorice.
\n\u00cenainte de toate a\u015f sublinia un paradox. Goma este un scriitor. El \u015fi-a dorit s\u0103 fie cunoscut \u015fi apreciat ca atare. Ei bine, aprecierea \u015fi cunoa\u015fterea lui de c\u0103tre opinia public\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 \u015fi str\u0103in\u0103 s-a datorat \u00een principal atitudinilor lui de opozant al regimului comunist din Rom\u00e2nia ca \u015fi a comunismului \u00een general, mai ales cel sovietic, a\u015f spune, acest pretext al imperialismului rusesc dintotdeauna.
\nPaul Goma s-a manifestat \u00eenc\u0103 din studen\u0163ie ca opozant, ceea ce i-a adus o condamnare de 2 ani \u00een urma unei anchete nemiloase a Securit\u0103\u0163ii, condamnare urmat\u0103 de al\u0163i trei ani de domiciliu obligatoriu \u00een B\u0103r\u0103gan.
\nMai t\u00e2rziu, \u00een 1968, dup\u0103 ocuparea samavolnic\u0103 a Cehoslovaciei de c\u0103tre sovietici \u015fi sateli\u0163ii s\u0103i, mai pu\u0163in rom\u00e2nii, la fel ca mul\u0163i intelectuali a fost \u015fi el \u00een\u015felat de aparen\u0163ele oferite de Nicolae Ceau\u015fescu. S-a \u00eenscris \u00een partid \u015fi a cerut s\u0103 fac\u0103 parte din unit\u0103\u0163ile a\u015fa-ziselor g\u0103rzi patriotice create atunci.
\nDup\u0103 nou\u0103 ani, \u00een 1977, a realizat imensa minciun\u0103 a celor proferate de Ceau\u015fescu dar \u015fi influen\u0163at de documentul redactat \u00een ianuarie a acelui an de V\u00e1clav Havel, Jan Patocka, Jiri H\u00e1jek \u015fi Pavel Kohout, intelectuali cehoslovaci, document denumit \u201eCharta \u201977\u201c, Paul Goma \u015fi-a pus \u015fi el semn\u0103tura pe acel document.
\nNu doresc s\u0103 intru prea mult \u00eentr-o analiz\u0103 a situa\u0163iei at\u00e2t interne c\u00e2t \u015fi interna\u0163ionale. Totu\u015fi, mai ales pentru cei care n-au cunoscut nemijlocit perioada, voi aminti c\u00e2teva evenimente din 1977. Mai \u00eent\u00e2i precizez: Charta \u201977 a cehoslovacilor era o critic\u0103 a regimului comunist cehoslovac pentru nerespectarea drepturilor omului \u015fi nepunerea \u00een aplicare a unor documente \u015fi tratate interna\u0163ionale la care aderaser\u0103 conduc\u0103torii cehoslovaci \u00eensc\u0103una\u0163i de sovietici.
\nPaul Goma s-a solidarizat deschis cu aceast\u0103 Chart\u0103, cre\u00e2ndu-se apoi \u015fi \u00een Rom\u00e2nia ceea ce a fost denumit\u0103 \u201emi\u015fcarea Goma\u201c. Nu voi intra \u00eens\u0103 \u00een am\u0103nuntele acestei faze, care a reprezentat totu\u015fi un reper \u00een istoria recent\u0103 a Rom\u00e2niei. Paul Goma este persecutat de Securitate, arestat \u015fi practic obligat s\u0103 se exileze.
\nVa trebui s\u0103 men\u0163ionez c\u0103, dup\u0103 ce a luat fiin\u0163\u0103 \u201emi\u015fcarea Goma\u201c \u00een favoarea respect\u0103rii drepturilor omului, \u00een ianuarie 1977 i-au urmat greva minerilor din Valea Jiului, \u00een august acela\u015fi an, crearea Sindicatului Liber, predicile p\u0103rintelui Gheorghe Calciu-Dumitreasa la biserica Radu-Vod\u0103 din Bucure\u015fti \u2013 care au dus la arestarea \u015fi condamnarea acestuia \u2013, apoi manifest\u0103rile publice ale altor opozan\u0163i \u015fi disiden\u0163i ca Mihai Botez, Radu Filipescu, Doina Cornea, Oni Br\u0103tianu, Dorin Tudoran \u015fi mul\u0163i al\u0163ii.
\nAcel an 1977 a \u00eensemnat at\u00e2t la figurat, c\u00e2t \u015fi la propriu, un cutremur nu numai al p\u0103m\u00e2ntului, la 4 martie, dar \u015fi al oamenilor. \u00cen acela\u015fi an, profit\u00e2ndu-se de cumplitele distrugeri ale cutremurului \u00een multe locuri din \u0163ar\u0103 \u015fi \u00een special \u00een Bucure\u015fti, Ceau\u015fescu a pus \u00een aplicare legea elaborat\u0103 cu ani \u00eenainte, a\u015fa-zisa \u201esistematizare\u201c prin care 900 din cele 2.700 comune urmau s\u0103 dispar\u0103, iar satele, \u00een num\u0103r de 13.123, urmau s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 doar 5.000-6.000.
\nRegimul din \u0163ar\u0103 devenea tot mai dur pentru \u00eentreaga popula\u0163ie. Tot felul de hot\u0103r\u00e2ri \u015fi dispozi\u0163ii ale Partidului Comunist, care \u00een fapt se substituise statului, erau luate, cu totul arbitrar, de conduc\u0103torii acelui partid, a c\u0103rui unealt\u0103 fidel\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een 1989 a fost Securitatea.
\nPaul Goma se instaleaz\u0103 la Paris \u015fi dup\u0103 ce fusese practic expulzat, probabil \u015fi din cauza numeroaselor manifesta\u0163ii organizate la Paris de exila\u0163i, \u00een special de Liga pentru Ap\u0103rarea Drepturilor Omului din Rom\u00e2nia \u015fi de Asocia\u0163ia Fo\u015ftilor De\u0163inu\u0163i Politici din Rom\u00e2nia, ce-\u015fi aveau sediul la Paris.
\nAjuns \u00een \u201eLumea Liber\u0103\u201c, Paul Goma nu \u00eenceteaz\u0103 s\u0103 se manifeste \u00eempotriva regimului din \u0163ar\u0103, din \u201eCeau\u015fima\u201c, cum era desemnat\u0103 Rom\u00e2nia \u00een presa francez\u0103. Aici el scrie, public\u0103 \u00een traducere francez\u0103 o serie de c\u0103r\u0163i, ca \u015fi prima sa carte ap\u0103rut\u0103 \u00een foileton \u00een limba rom\u00e2n\u0103 Din calidor, publicat\u0103 de revista Dialog, ce ap\u0103rea \u00een Germania, \u00een redac\u0163ia lui Ion Solacolu.
\nMulte alte detalii le ve\u0163i afla desigur de la ceilal\u0163i participan\u0163i, \u00een cursul acestei zile.
\nDoresc s\u0103 v\u0103 mai \u00eenf\u0103\u0163i\u015fez doar dou\u0103 citate, unul din cartea Gherla-L\u0103te\u015fti, publicat\u0103 \u00een rom\u00e2ne\u015fte, la Bucure\u015fti, la Editura Curtea Veche, \u00een 2008. Citatul se afl\u0103 la pagina 93: \u201elibertatea se cucere\u015fte mai \u00eent\u00e2i din\u0103untru ca s\u0103 devii liber, trebuie mai \u00eent\u00e2i s\u0103 vrei, s\u0103 dore\u015fti s\u0103 fii liber, apoi s\u0103-\u0163i propui s\u0103 faci totul ca s\u0103 te liberezi\u201c.
\nAcest citat \u00eemi reaminte\u015fte de un altul, cu care de altfel se \u00eentrege\u015fte. Dinu Br\u0103tianu, ultimul pre\u015fedinte al PNL p\u00e2n\u0103 \u00een 1950, c\u00e2nd a murit la \u00eenchisoarea din Sighet, spunea: \u201eLibert\u0103\u0163ile publice se cuceresc uneori f\u0103r\u0103 jertfe, dar nu se p\u0103streaz\u0103 dec\u00e2t cu jertfe\u201c.
\n\u00cen \u00eencheiere v\u0103 voi citi un document din Arhiva fostei Securit\u0103\u0163i, care \u00eel prive\u015fte pe Paul Goma, dup\u0103 ce acesta se instalase \u00een Fran\u0163a \u015fi colabora la postul de radio Europa Liber\u0103: \u201eAcest document exprim\u0103, cred eu, foarte clar, cum activa unealta Partidului Comunist Rom\u00e2n \u00eempotriva noastr\u0103 a celor care \u00eendr\u0103zneam s\u0103 \u00eenfrunt\u0103m public, a\u015fa dup\u0103 cum a f\u0103cut-o Paul Goma\u201c.
\nPe de alt\u0103 parte, circul\u0103 \u00een cadrul unor cercuri intelectuale bucure\u015ftene sus\u0163inerea c\u0103 Paul Goma ar fi dat informa\u0163ii Securit\u0103\u0163ii. Cercet\u00e2nd \u00een Arhivele CNSAS, am constatat c\u0103 exist\u0103 un dosar de re\u0163ea cu numele Goma Paul, dar este vorba despre o alt\u0103 persoan\u0103 care poart\u0103 acela\u015fi nume, este n\u0103scut\u0103 \u00een acela\u015fi an cu scriitorul, dar s-a n\u0103scut la o alt\u0103 dat\u0103, prenumele p\u0103rin\u0163ilor este altul, iar localitatea natal\u0103 este cu totul alta. De unde evident o confuzie care poate fi evitat\u0103.<\/p>\n
\nOpera politic\u0103: drama libert\u0103\u0163ii
\nCaracterul confesiv al operei sale izvor\u0103\u015fte din nevoia de a depune m\u0103rturie despre o via\u0163\u0103 de opozant la regimul comunist din Rom\u00e2nia. Omul nu poate fi deta\u015fat de scriitor.<\/p>\n
\nOricare ar fi atitudinea noastr\u0103 fa\u0163\u0103 de scriitor, nu putem s\u0103 nu recunoa\u015ftem, de oricare parte a baricadei am fi, c\u0103 Paul Goma reprezint\u0103 un capitol important din istoria politic\u0103 a Rom\u00e2niei postbelice \u015fi un capitol \u015fi mai important din istoria literaturii rom\u00e2ne postbelice. Ne putem desp\u0103r\u0163i, \u00een aceast\u0103 din urm\u0103 privin\u0163\u0103, \u015fi s\u0103 apreciem diferit importan\u0163a sa dac\u0103 o integr\u0103m \u015fi o evalu\u0103m \u00eentr-o istorie politic\u0103 sau \u00eentr-o istorie estetic\u0103 a literaturii rom\u00e2ne postbelice. Criticii care au adoptat ca suveran criteriul estetic i-au rezervat lui Paul Goma un loc mai modest sau chiar l-au ignorat \u00een istoriile lor, de\u015fi nu cred c\u0103 se poate face abstrac\u0163ie de condi\u0163ia politic\u0103 a literaturii rom\u00e2ne \u00een perioada comunist\u0103, oric\u00e2t de mari adep\u0163i ai autonomiei esteticului am fi. Cum a tr\u0103it Paul Goma experien\u0163a libert\u0103\u0163ii refuzate \u00eentr-un regim dictatorial \u015fi cum \u015fi-a asumat aceast\u0103 idee a libert\u0103\u0163ii reprezint\u0103 interesul maxim al operei politice a lui Paul Goma.
\nDac\u0103 \u00eei putem citi din perspectiv\u0103 strict estetic\u0103 pe Tolstoi \u015fi pe Dostoievski, pe Malraux \u015fi pe Graham Greene, de\u015fi operele lor au at\u00e2t de frapante con\u0163inuturi extraestetice, nu v\u0103d de ce nu l-am putea citi \u015fi pe Paul Goma dintr-o perspectiv\u0103 strict estetic\u0103. Tentative exist\u0103 \u015fi a\u015f vrea s\u0103 men\u0163ionez dintre c\u0103r\u0163ile ap\u0103rute p\u00e2n\u0103 acum drept cea mai reu\u015fit\u0103 tentativ\u0103 aceea a Alionei Grati. Autoarea descoper\u0103, f\u0103r\u0103 mari dificult\u0103\u0163i, un poet al iubirii \u00een opera lui Paul Goma, ce se constituie \u00een cea mai bun\u0103 parte a ei \u00eentr-o erotologie specific\u0103. O lectur\u0103 exclusiv politic\u0103 face o mare nedreptate complexit\u0103\u0163ii operei lui Paul Goma, oric\u00e2t ar fi ea de resim\u0163it\u0103 ca imperioas\u0103 \u015fi constr\u00e2ng\u0103toare. O ie\u015fire major\u0103 exist\u0103 \u00een aceast\u0103 direc\u0163ie: romanele de dragoste ale lui Paul Goma, romanele intimit\u0103\u0163ii, reliefeaz\u0103 memorabil o serie de portrete feminine \u015fi relateaz\u0103 picante pove\u015fti de amor din copil\u0103rie \u015fi adolescen\u0163\u0103 p\u00e2n\u0103 la maturitate. Este situa\u0163ia romanelor eclipsate o lung\u0103 perioad\u0103 de timp: Sabina, Justa, Roman-intim, Altina, Adameva. Aliona Grati a glosat foarte conving\u0103tor despre \u201efemeia ca spectacol estetic\u201c \u00een romanele lui Paul Goma. Dac\u0103 este un mizantrop, Paul Goma nu este \u015fi misogin.
\nNu un misogin,
\ndar un mizantrop
\nDar ce e cu mizantropia lui Paul Goma? \u00cemi \u00eeng\u0103dui s\u0103 amintesc o demonstra\u0163ie pe care am f\u0103cut-o \u00een alt\u0103 parte, pornind de la romanul Din calidor. Dac\u0103 \u00eentreprindem o lectur\u0103 moral\u0103 \u00een filigran a acestui roman, ce descoperim? Efectul de uzur\u0103 al anticomunismului generalizat: to\u0163i din jurul copilului memorialist, cu excep\u0163ia mamei \u015fi a tatei, sunt comuni\u015fti sau au reminiscen\u0163e comuniste \u015fi merit\u0103 doar dispre\u0163ul s\u0103u, nimic mai mult.
\nAutorul la maturitate (atunci c\u00e2nd scrie romanul Din calidor, \u00een anii 1980) pune \u00een seama copilului o dram\u0103 politic\u0103, o traum\u0103 ce-i explic\u0103 inevitabilitatea atitudinii sale radicale. \u00cen rezumat, psihologia copilului \u015fi adolescentului Paul Goma evolueaz\u0103 printr-o serie de desp\u0103r\u0163iri. Fuge din Basarabia, \u00eempreun\u0103 cu familia, de frica ru\u015filor care aduc comunismul \u015fi persecu\u0163ia. Ajunge \u00een Ardeal, unde refugia\u0163ii basarabeni nu sunt deloc iubi\u0163i \u015fi \u00een\u0163ele\u015fi, cum se a\u015fteptau. Dimpotriv\u0103, sunt persecuta\u0163i, chiar repudia\u0163i, suspecta\u0163i. Crez\u00e2nd c\u0103 se salveaz\u0103 la rom\u00e2ni, basarabenii refugia\u0163i urmeaz\u0103 o alt\u0103 serie de umilin\u0163e \u015fi de suferin\u0163e. Desp\u0103r\u0163indu-se de ru\u015fii sovietizan\u0163i, de basarabenii resemna\u0163i cu ocupa\u0163ia ruseasc\u0103, refugia\u0163ii descoper\u0103 c\u0103, \u00een 1949, rom\u00e2nii (la \u00eenceput, numai ardelenii) sunt la fel de detestabili, de r\u0103uvoitori: \u201eAutorit\u0103\u0163ile ne p\u00e2ndesc, ne iau periodic, ne mai sperie, ne mai \u00eentreab\u0103 dac\u0103 nu ne-am r\u0103zg\u00e2ndit (cu repatrierea)… Noi… ne vedeam de antisovietismul, de anticomunismul nostru, ca unii care cunoscuser\u0103m pe pielea noastr\u0103 socialismul-sovietic \u015fi fugiser\u0103m de el \u2013 dar localnicii ne trateaz\u0103, \u00een continuare, pe noi de filo-sovietici, \u00eens\u0103 ei, marii patrio\u0163i ardeleni, lucreaz\u0103 bot \u00een bot cu Ru\u015fii; ei, marii anticomuni\u015fti ardeleni, intr\u0103 \u00een partidul comunist \u015fi lucreaz\u0103 \u2013 con\u015ftiincios, ca Ardeleanul \u2013 la consolidarea comunismului \u00een Rom\u00e2nia. Dar suspec\u0163i tot noi r\u0103m\u00e2nem! Tot noi, refugia\u0163ii \u2013 care nu intr\u0103m \u00een partid, nici \u00een Mili\u0163ie, nici \u00een Securitate! \u015ei, culmea obr\u0103zniciei: le mai \u015fi povestim ce-am p\u0103\u0163it noi, \u00een trecutul nostru, de la Ru\u015fi. \u015ei-i mai \u015fi avertiz\u0103m: \u00abAten\u0163ie: trecutul nostru \u2013 viitorul vostru!\u00bb\u201c (p. 187 \u00een edi\u0163ia a III-a). Copilul \u015fi adolescentul Paul Goma \u015fi p\u0103rin\u0163ii r\u0103m\u00e2n \u00eentr-o marginalitate, \u00eentr-o excluziune din comunitate, care se transform\u0103 \u00een destin. Refugiatul spera \u00eentr-o \u201eadop\u0163ie\u201c fericit\u0103 \u00een Rom\u00e2nia. Orfanul de patrie, de Basarabia, nu-\u015fi g\u0103se\u015fte o alta care s\u0103-l mul\u0163umeasc\u0103. Paul Goma devine succesiv antirus, antibasarabean \u015fi antirom\u00e2n, pentru c\u0103 Rusia, Basarabia \u015fi Rom\u00e2nia sunt contaminate de comunism. Anticomunismul s\u0103u antreneaz\u0103 celelalte repulsii, pe m\u0103sur\u0103 ce se dezvolt\u0103 \u015fi se clarific\u0103. Anticomunistul cu predispozi\u0163ie spre mizantropie se bazeaz\u0103, \u00een subsidiar, pe o logic\u0103 vicioas\u0103 de extensiune a vinov\u0103\u0163iei: dac\u0103 un singur om (un rus, un basarabean, un rom\u00e2n) a putut fi comunist, atunci to\u0163i oamenii (to\u0163i ru\u015fii, basarabenii sau rom\u00e2nii) merit\u0103 s\u0103 fie dispre\u0163ui\u0163i. Paul Goma ne e antipatic (sau \u00eel consider\u0103m incomod, dificil, recalcitrant) pentru c\u0103 ne suspecteaz\u0103 pe to\u0163i de lips\u0103 de curaj, ca rom\u00e2ni comuni\u015fti (sau ca urma\u015fi ai acelora), care i-am refuzat c\u00e2ndva dragostea \u015fi salvarea. El este exilatul absolut, pe care nu-l poate mul\u0163umi nicio patrie \u015fi niciun om. Anticomunistul ne\u00een\u0163eles a devenit un mizantrop incurabil.
\nBanalizarea anticomunismului
\nAnticomunismul a devenit ast\u0103zi, \u00een Rom\u00e2nia, politic\u0103 oficial\u0103 de stat, av\u00e2nd drept consecin\u0163\u0103, pentru cine \u00eel adopt\u0103, un conformism rezultat dintr-un fel de corectitudine politic\u0103 unanim acceptat\u0103. Consecin\u0163a, trist\u0103 \u015fi surprinz\u0103toare, este c\u0103 anticomunismul \u00eensu\u015fi, alt\u0103 dat\u0103 at\u00e2t de rar, clandestin \u015fi eroic \u00een condi\u0163iile dictaturii lui Gheorghiu-Dej sau Ceau\u015fescu, se devalorizeaz\u0103. Paul Goma, cel mai important scriitor disident al nostru (sau opozant), pierde din aur\u0103 prin oficializarea unui gest ce fusese singular \u00een anii \u201970. O atitudine de opozi\u0163ie la regimul comunist ca societate \u00eenchis\u0103 (controlat\u0103 de partidul unic \u015fi de securitate), atitudine ce avusese impresionante ecouri \u00een presa interna\u0163ional\u0103, se banalizeaz\u0103, simultan cu literatura care a \u00eenso\u0163it-o. Paul Goma, un Soljeni\u0163\u00een rom\u00e2n, cum a fost numit acum trei-patru decenii, s-a multiplicat la scar\u0103 na\u0163ional\u0103: to\u0163i suntem anticomuni\u015fti, mai mult sau mai pu\u0163in one\u015fti. O singur\u0103 \u00eemprejurare (esen\u0163ial\u0103) s-a schimbat: nu mai \u00eenfrunt\u0103m interdic\u0163ia de a fi anticomuni\u015fti. Nu mai e at\u00e2t de interesant\u0103 \u00een sine disiden\u0163a lui Paul Goma, pentru c\u0103 tuturora ne e u\u015for s\u0103 ne imagin\u0103m retrospectiv anticomuni\u015fti, ignor\u00e2nd faptul c\u0103 nu avem un adversar care s\u0103 ne pun\u0103 via\u0163a \u00een pericol. Dar nu \u015fi-a pierdut interesul modul \u00een care s-a construit \u015fi s-a dezvoltat aceast\u0103 atitudine. Cum se na\u015fte \u015fi cum se formeaz\u0103 un disident? \u2013 iat\u0103 o curiozitate ce poate r\u0103m\u00e2ne intact\u0103, iat\u0103 un subiect ce poate particulariza literatura unui scriitor, a\u015fa cum \u00eei particularizeaz\u0103 \u015fi biografia.
\nAnticomunismul e ast\u0103zi una dintre solu\u0163iile (morale, politice, intelectuale) cele mai la \u00eendem\u00e2n\u0103. Oblig\u0103 la un conformism inevitabil: decent \u015fi onest, nu po\u0163i fi dec\u00e2t anticomunist. Cazul Paul Goma (notoriu alt\u0103dat\u0103) \u015fi literatura lui sunt victimele acestui fenomen de uzur\u0103 (adic\u0103 de uzualitate \u015fi banalitate) a anticomunismului. S-a dus gloria de a fi fost anticomunist, pentru c\u0103 anticomunismul s-a oficializat! Romanul autobiografic Din calidor ne face s\u0103 \u00een\u0163elegem cum a putut deveni cineva anticomunist \u00eenc\u0103 de la instaurarea comunismului \u00een Rom\u00e2nia. Aceasta e partea pozitiv\u0103, o cazuistic\u0103 de istorie tr\u0103it\u0103 \u00een \u00eemprejur\u0103rile cele mai dramatice, c\u00e2nd nu doar identitatea \u00ee\u0163i este pus\u0103 \u00een pericol, ci via\u0163a pur \u015fi simplu. Anticomunismul nostru de azi nu comport\u0103 niciun risc, e banal. Anticomunismul lui Paul Goma comporta toate riscurile, era excep\u0163ional. De aceea nu trebuie s\u0103-l privim ca pe un simplu caz documentar, istoricizat, ci ca pe unul de exemplaritate moral\u0103 ce merit\u0103 permanentizat ca memento \u015fi ca termen de compara\u0163ie pentru noi \u00een\u015fine.<\/p>\n
\nscriitor: \u201eNu sunt istoric, nici
\nsociolog, nici om politic (\u015fi m\u0103 bucur c\u0103 nu sunt, fiindc\u0103 sunt liber s\u0103 nu colorez cu vopselele lor). Sunt, \u00eent\u00e2mpl\u0103tor, scriitor. Acel animal care poveste\u015fte ce \u015ftie, chiar dac\u0103, uneori, nu \u015ftie ce poveste\u015fte.\u201c
\n\u00cen peisajul literar rom\u00e2nesc, Paul Goma reprezint\u0103 un caz aparte. Despre el s-a scris, paradoxal, \u015fi mult, \u015fi pu\u0163in. S-a vorbit enorm despre apeten\u0163a sa pentru negare vehement\u0103, p\u00e2n\u0103 dincolo de limite, uneori sfid\u00e2nd legile bunului-sim\u0163, despre memoria sa uluitoare, \u00eencastr\u00e2nd, \u00een mod vindicativ \u015fi coleric, toate detaliile unui traseu ontologic dramatic \u00een esen\u0163\u0103. Destinul s\u0103u este \u00een permanen\u0163\u0103 patronat de muza memoriei, care absoarbe toate manifest\u0103rile eului, \u00eenso\u0163ind c\u0103l\u0103toria simbolic\u0103 permanent\u0103 a sufletului p\u00e2n\u0103 la punctul lui de plecare: calidorul.
\nCazul Paul Goma reprezint\u0103 un paradox, deoarece e greu de g\u0103sit \u201eun punct de echidistan\u0163\u0103\u201c (dup\u0103 cum constat\u0103 Ion Simu\u0163) \u00een emiterea unor judec\u0103\u0163i de valoare. Unii \u00eei pot aprecia c\u0103r\u0163ile la modul superlativ, datorit\u0103 tonalit\u0103\u0163ii vindicative, a limbajului uneori violent \u015fi a satisfac\u0163iei nedisimulate de a \u201epedepsi\u201c prin for\u0163a cuv\u00e2ntului. Al\u0163ii, mai pu\u0163ini, se opresc asupra oazelor nostalgice din romane \u00een care ofer\u0103 viziunea unui paradis pierdut sau insist\u0103 asupra ipostazei de cavaler \u00een armura luptei pentru exprimarea curajului de opinie. Cunoscut mai ales ca voce singular\u0103 a disiden\u0163ei rom\u00e2ne\u015fti, Paul Goma a fost receptat mai mult \u00een ipostaza de rezisten\u0163\u0103 fa\u0163\u0103 de sistemul opresiv ca, mai apoi, activitatea literar\u0103 s\u0103 fie eclipsat\u0103 de ecourile Jurnalului s\u0103u incomod. Profilul autorului se constituie prin receptarea sa dubl\u0103, reprezent\u00e2nd un real caz al scrisului rom\u00e2nesc: latura disidentului marcat\u0103 de polemica politic\u0103 \u015fi istoric\u0103 pune \u00een umbr\u0103 activitatea literar\u0103, gener\u00e2nd o injust\u0103 marginalizare a sa, precum \u015fi o subiectivitate pregnant\u0103 a opiniilor critice. Destinul s\u0103u este marcat de puternica amprent\u0103 a timpului istoric nefast, a c\u0103rui ac\u0163iune influen\u0163eaz\u0103 traseul existen\u0163ial, gener\u00e2nd desprinderea for\u0163at\u0103 de spa\u0163iul \u2013 matrice urmat\u0103 de transmutarea \u00een spa\u0163iul refugiului \u015fi, finalmente, \u00een cel al exilului.
\nDincolo de tonalitatea vindicativ\u0103, de aciditatea replicilor \u015fi de situarea \u00een postura de etalon moral, scriitorul \u00ee\u015fi dezv\u0103luie poten\u0163ialit\u0103\u0163ile creatoare \u00eentr-o proz\u0103 modern\u0103, oglindind un univers interior receptiv la ecourile spa\u0163iului exterior \u015fi reconstituind astfel propriul s\u0103u traseu existen\u0163ial cu ajutorul memoriei, \u00eentr-o manier\u0103 narativ\u0103 aflat\u0103 sub semnul autenticit\u0103\u0163ii depline.
\nIpostaza disidentului dep\u0103\u015fe\u015fte, \u00een cazul s\u0103u, tiparele traiectoriei literare; \u00eens\u0103 revolta nesus\u0163inut\u0103 este, a\u015fa cum afirma Soljeni\u0163\u00een \u00een Pavilionul cancero\u015filor, \u201easemeni unui r\u00e2u ce se vars\u0103 \u00een nisipuri (…) nu se vars\u0103 nic\u0103ieri\u201c. De aceea resim\u0163irea frustr\u0103rii \u015fi a dezam\u0103girii \u00ee\u015fi g\u0103se\u015fte ilustrarea \u00een lu\u0103rile de pozi\u0163ie ulterioare, prin polemici aprinse. \u00cen ansamblul ei, disiden\u0163a rom\u00e2neasc\u0103 n-a fost caracterizat\u0103 de unitate; poate c\u0103 se resimte \u00een cadrul ei aceea\u015fi resemnare de care pomenea Emil Cioran \u00een Schimbarea la fa\u0163\u0103 a Rom\u00e2niei, aflat \u00eentr-o continu\u0103 a\u015fteptare a unei necesare afirm\u0103ri a culturilor mici: \u201eS\u0103 ne fi n\u0103scut din oboseala romanilor \u015fi din lacrimile dacilor?\u201c.
\nPaul Goma dep\u0103\u015fe\u015fte aceast\u0103 ipostaz\u0103 printr-o deta\u015fare voit\u0103, \u00eend\u00e2rjit\u0103 \u015fi virulent\u0103, chiar dac\u0103 \u00eembrac\u0103 forma unei neg\u0103ri vehemente. Paul Goma nu este acel artist al foamei schi\u0163at de Kafka, ce se stinge treptat din cauza faptului c\u0103 n-a g\u0103sit un fel de hran\u0103 care s\u0103 i se potriveasc\u0103; dimpotriv\u0103, el se identific\u0103 cu ipostaza panterei c\u0103reia spectatorii cu greu \u00eei pot \u0163ine piept. C\u00e2nd revolta r\u0103m\u00e2ne steril\u0103, \u00een sensul solitudinii ini\u0163iatorului ei, r\u0103m\u00e2ne ca solu\u0163ie ruptura definitiv\u0103 de spa\u0163iul exterior ca reper al vie\u0163uirii. De aceea, scriitorul va alege ca ultim\u0103 solu\u0163ie exilul, con\u015ftient c\u0103 cercurile pe care le are de str\u0103b\u0103tut \u00eel vor aduce, simbolic, la imaginea calidorului pierdut ca spa\u0163iu al siguran\u0163ei existen\u0163ei.
\nOmul Goma este orgolios peste m\u0103sur\u0103 \u015fi incisiv \u00een afirmarea judec\u0103\u0163ilor sale. Scriitorul Goma dezv\u0103luie, la o analiz\u0103 atent\u0103, poten\u0163ialit\u0103\u0163i neb\u0103nuite prin relevarea ancor\u0103rii \u00een via\u0163a tr\u0103it\u0103, ridicat\u0103 la rang de condi\u0163ie esen\u0163ial\u0103 pentru \u00een\u0103l\u0163area casei-fic\u0163iune. Problema care se ive\u015fte este tocmai impunerea \u00een con\u015ftiin\u0163a societ\u0103\u0163ii doar a efectelor lu\u0103rilor de pozi\u0163ie polemice, \u00een detrimentul operei.
\n\u00cen Istoria critic\u0103 a literaturii rom\u00e2ne, Nicolae Manolescu \u00eel consider\u0103 \u201eun erou prea mic pentru un r\u0103zboi at\u00e2t de mare\u201c, lipsit de fibra talentului autentic, ceea ce \u00eei induce un sentiment de frustrare \u015fi la o izolare autoimpus\u0103 \u00een exil. Opera sa e v\u0103zut\u0103 ca un amestec de manier\u0103 subiectiv\u0103 a evoc\u0103rii \u015fi exactitate a informa\u0163iei cu un pronun\u0163at caracter documentar, gener\u00e2nd tipul eclectic al scrierilor. Opinia criticului pare a se resim\u0163i de o puternic\u0103 inten\u0163ie revan\u015fard\u0103 dup\u0103 publicarea Scrisorilor \u00eentredeschise, \u00een care Paul Goma, autodefinindu-se ca \u201emu\u015fc\u0103cios agresiv\u201c, se exprim\u0103 cu virulen\u0163\u0103 la adresa eticii inconsecvente a intelectualului rom\u00e2n.
\n\u00cen aceea\u015fi ordine de idei, Alex \u015etef\u0103nescu apreciaz\u0103 \u00een Istoria… sa c\u0103, din cauza public\u0103rii Jurnalului dup\u0103 1989, reputa\u0163ia scriitoriceasc\u0103 a autorului se erodeaz\u0103 ca efect al orgoliului s\u0103u puternic. Criticul eviden\u0163iaz\u0103 caracterul memorialistic al operei, conceput\u0103 ca o vast\u0103 saga a unui destin tulburat, dar consider\u0103 c\u0103 principalul viciu al ei \u00eel reprezint\u0103 subiectivitatea selectiv\u0103 a rememor\u0103rii, \u00een func\u0163ie de imaginea pe care i-o compune autorului. S-ar p\u0103rea c\u0103 ar predomina \u00een exces ceea ce Julia Kristeva numea \u00een Noile maladii ale sufletului \u201eadolescentismul scrierii\u201c, evident \u00een modul virulent \u00een care scriitorul se confrunt\u0103 cu datele realit\u0103\u0163ii neconforme cu propria sa viziune.
\n\u00centr-adev\u0103r, posesor al unei memorii vii, Paul Goma m\u0103rturise\u015fte \u00een Scrisori \u00eentredeschise c\u0103 \u201epe m\u0103sur\u0103 ce trece timpul, constat c\u0103 realitatea dep\u0103\u015fe\u015fte violen\u0163a verbal\u0103 a unui violent ca mine\u201c. Pe de alt\u0103 parte, criticul Virgil Podoab\u0103 insist\u0103 asupra cortegiului de reprezentan\u0163i ai atitudinilor eroice care se revendic\u0103 de la cea a autorului, subliniind situarea sa in avangarda eticii unui disident autentic, f\u0103r\u0103 compromisuri \u015fi accept\u0103ri resemnate (Metamorfozele punctului, 2004). Eva Behring, \u00een aceea\u015fi ordine de idei, eviden\u0163iaz\u0103 prezen\u0163a stilului franc, \u015focant pe alocuri, \u015fi a expresiei acide, directe \u00een rostirea adev\u0103rurilor sup\u0103r\u0103toare (Scriitori rom\u00e2ni din exil, 1945-1989. O perspectiv\u0103 istorico-literar\u0103, 2001). Virgil Ierunca reafirm\u0103 impactul pe care \u00eel are apari\u0163ia romanului Ostinato, el simboliz\u00e2nd o r\u0103scump\u0103rare a lipsei de reac\u0163ie autentic\u0103 a altor scriitori rom\u00e2ni \u00een fa\u0163a manifest\u0103rilor regimului opresiv (Virgil Ierunca, Subiect \u015fi predicat, 1993). Al\u0163i critici au putut releva statutul de novator al prozei moderne.
\nPe l\u00e2ng\u0103 aceast\u0103 sumar\u0103 trecere \u00een revist\u0103 a opiniilor diverse, un lucru este cert: publicarea Jurnalului \u015fi a Scrisorilor \u00eentredeschise ilustreaz\u0103 faptul c\u0103 Goma \u00ee\u015fi \u00eentoarce privirea de la infernul l\u0103untric din exil spre carnavalul l\u0103sat \u00een urm\u0103: \u00een viziunea sa, pe o mare scen\u0103 improvizat\u0103 de timpul istoric defileaz\u0103 m\u0103\u015fti grote\u015fti sau caricaturale etal\u00e2nd fa\u0163etele minciunii. Scriitorul se erijeaz\u0103 \u00een de\u0163in\u0103torul absolut al puterii \u015fi al curajului de opinie, ceea ce exprim\u0103 o dureroas\u0103 incompatibilitate cu spa\u0163iul l\u0103sat \u00een urm\u0103. El este vocea care acuz\u0103 \u015fi incrimineaz\u0103, uneori subiectiv \u015fi p\u0103tima\u015f, din pricina unui temperament n\u0103valnic; astfel Virgil Podoab\u0103 \u00eei certific\u0103 acest drept de \u201eghimpe \u00eenfipt \u00een inima con\u015ftiin\u0163ei noastre morale\u201c. Paul Goma reafirm\u0103 r\u0103spicat, \u00een virtutea sus\u0163inerii unei maxima moralia, c\u0103 prea pu\u0163ini \u015fi-au asumat o con\u015ftiin\u0163\u0103 a culpabilit\u0103\u0163ii, adopt\u00e2nd o atitudine defensiv\u0103 \u015fi resemnat\u0103. Dar, dincolo de a fi \u201esingur \u00eempotriva lor\u201c (cum se consider\u0103 Paul Goma), opera sa, irumpe din spa\u0163iul intrinsec al memoriei, se revendic\u0103 dintr-o estetic\u0103 a autenticit\u0103\u0163ii depline, neviciate de interven\u0163ii formaliste.
\nAflat mereu \u00een c\u0103utarea unui spa\u0163iu propice desf\u0103\u015fur\u0103rii fiin\u0163ei dincolo de geometrizarea unui traseu ontologic sinuos, scriitorul este tributar unui destin ce ilustreaz\u0103 \u201edisperarea celui ce vrea s\u0103 fie el \u00eensu\u015fi (Trotz)\u201c (dup\u0103 expresia lui Kierkegaard din eseul despre Boala de moarte). Proza lui Paul Goma dezv\u0103luie, la o incursiune \u00een labirintul ei, neb\u0103nuite valen\u0163e simbolice legate de propria traiectorie existen\u0163ial\u0103 a autorului, relev\u00e2nd o ne\u00eencetat\u0103 c\u0103utare de spa\u0163ii fic\u0163ionale ca oglind\u0103 a propriului univers interior fr\u0103m\u00e2ntat.<\/p>\n
\nDepartamentul Sec. St.<\/strong>
\nNr. 225\/f1\/0030782\/24.06.81\u00a0\u00a0 \u00a0Strict secret<\/strong>
\nNot\u0103<\/strong><\/p>\n
\n1. \u00cen cazul Paul Goma, printr-o surs\u0103 extern\u0103 care are leg\u0103turi cu serviciul de informa\u0163ii vest-german (BND), serviciul de contrainforma\u0163ii francez (DST) \u015fi cel englez, s-au plasat \u2013 \u00een martie a.c. \u2013 \u00eentr-o form\u0103 plauzibil\u0103, date \u015fi argumente din care s\u0103 rezulte c\u0103 acesta a devenit \u015fi ajuns \u201edisident\u201c \u00een Occident, ca urmare a faptului c\u0103 este agent al KGB-ului \u015fi c\u0103 toate ac\u0163iunile sale antirom\u00e2ne\u015fti nu reprezint\u0103 altceva dec\u00e2t diversiune politic\u0103 \u015fi \u201emanevre tactice\u201c prin care se urm\u0103re\u015fte subminarea politicii de independen\u0163\u0103 \u015fi suveranitate a RS Rom\u00e2nia.
\nDe asemenea, sursei i s-a prezentat date din care rezult\u0103 c\u0103 P.G. are leg\u0103turi prin socrul s\u0103u N\u0103vodaru Petre Ferdinand din Bucure\u015fti, cu Ilie Constantinovski, cet\u0103\u0163ean sovietic originar din Basarabia, colonel KGB, membru al Uniunii Scriitorilor din URSS, care viziteaz\u0103 frecvent RS Rom\u00e2nia.
\nLa sugestia noastr\u0103, sursa respectiv\u0103 a \u00eentocmit un raport pe baza datelor furnizate de noi, pe care l-a prezentat conducerii sec\u0163iei pentru Rom\u00e2nia a \u201eEuropei Libere\u201c, date care au ajuns astfel \u015fi la CIA.
\nAceea\u015fi surs\u0103 a plasat datele respective \u015fi lui Helmuth Fischer, cadru al serviciul de Informa\u0163ii Vest-german (BND), lui Pierre de Villemerest, ofi\u0163er superior al Serviciului de Contrainforma\u0163ii Francez (DST) \u015fi leg\u0103turii sale din Anglia.
\n\u00cen paralel, pentru sus\u0163inerea acestei versiuni am redactat \u015fi trimis la Agen\u0163ia de \u015ftiri \u201eVox Mondi\u201c din Berlinul Occidental \u2013 folosit\u0103 de CIA, o scrisoare \u015fi o fotografie reprezent\u00e2ndu-l pe N\u0103vodaru P.F. \u00eenso\u0163it de Ilie Constantinovski, \u201eplimb\u00e2ndu-se\u201c prin Bucure\u015fti, urm\u00e2nd ca o surs\u0103 a noastr\u0103 s\u0103 foloseasc\u0103 aceste \u201edocumente\u201c pentru demascarea public\u0103 a lui Paul Goma. (\u2026)
\n\u00cen urma acestor m\u0103suri \u015fi combina\u0163ii informativ-operative, at\u00e2t \u201eEuropa Liber\u0103\u201c, c\u00e2t \u015fi postul de radio vest-german \u201eDeutsche Welle\u201c au \u00eencetat s\u0103-l mai foloseasc\u0103 pe Paul Goma \u00een emisiuni \u015fi redactarea de materiale.
\nPrin posibilit\u0103\u0163ile specifice muncii noastre am verificat efectul m\u0103surilor \u00eentreprinse de noi \u00een acest caz, rezult\u00e2nd c\u0103 at\u00e2t conducerea american\u0103 a \u201eEuropei Libere\u201c, c\u00e2t \u015fi angaja\u0163ii \u015fi colaboratorii sec\u0163iei pentru Rom\u00e2nia a acestui de post de radio, \u00eel suspicioneaz\u0103 pe Paul Goma ca agent KGB, l-au izolat \u015fi au renun\u0163at la \u201eserviciile\u201c sale.
\nV\u0103z\u00e2ndu-se izolat, Paul Goma a \u00eenceput s\u0103 se manifeste nemul\u0163umit de atitudinea celor de la Europa Liber\u0103, inclusiv fa\u0163\u0103 de Noel Bernard, care l-au angrenat \u00een activitatea de \u201edisiden\u0163\u0103\u201c \u015fi apoi l-au abandonat, fapt ce a contribuit la ad\u00e2ncirea conflictelor dintre ace\u015ftia. (…)<\/p>\n