I trust God speaks through me. Without that, I couldn\u2019t do my job.
\nGeorge W. Bush<\/p>\n
La scurt\u0103 vreme dup\u0103 atentatele de la 11 septembrie 2001, pre\u015fedintele George W. Bush identifica, \u00eentr-un limbaj cu intarsii teologale, o \u201eax\u0103 a R\u0103ului\u201c \u00een Irak, Iran \u015fi Coreea de Nord. Nou-n\u0103scutul \u201er\u0103zboi \u00eempotriva terorismului\u201c (war on terror) trebuia proclamat a se adresa unui r\u0103u nu doar secular. \u00cen discursul din 2003 privind Starea Na\u0163iunii, Bush declara: \u201eNu cunoa\u015ftem, nu pretindem a cunoa\u015fte toate c\u0103ile providen\u0163ei, \u00eens\u0103 ne putem \u00eencrede \u00een ele, pun\u00e2ndu-ne toat\u0103 credin\u0163a \u00een Dumnezeul cel iubitor din spatele \u00eentregii vie\u0163i \u015fi al \u00eentregii istorii\u201c (apud Balmer, Randall. God in the White House: A History. How Faith Shaped the Presidency from John F. Kennedy to George W. Bush. Harper Collins. New York: 2009, 149). \u00cen perspectiva invad\u0103rii Irakului, la 19 martie 2003 panseul preziden\u0163ial cuno\u015ftea noi culmi: vorbind despre presupusele amenin\u0163\u0103ri asupra Statelor Unite reprezentate de Saddam Hussein, George W. Bush conchidea, apoftegmatic: \u201eDac\u0103 acesta nu este r\u0103ul, atunci r\u0103ul nu are niciun \u00een\u0163eles.\u201c
\nProblema de constitu\u0163ionalitate a coparticip\u0103rii divine la procesele decizionale din politica la v\u00e2rf a Statelor Unite dep\u0103\u015fe\u015fte cu mult ambi\u0163iile prezentului articol. Suficient\u0103 \u2013 \u015fi, poate, tonic\u0103 \u2013 ar fi o scurt\u0103 recapitulare a \u201eintruziunilor\u201c lui Dumnezeu \u00een administra\u0163ia american\u0103, facilitate de cel de-al 43-lea pre\u015fedinte al SUA, \u00een special prin intermediul Oficiului pentru Ini\u0163iative Bazate pe Credin\u0163\u0103.
\n\u00cen prima sa zi \u00een Biroul Oval, George W. Bush proclam\u0103 zi de rug\u0103ciune \u015fi taie bugetul federal alocat avorturilor (Mansfield, Stephen. The Faith of George W. Bush. Charisma House. Lake Mary: 2004, XIV): \u201ePoveste\u015fte c\u0103 a fost chemat s\u0103 fie pre\u015fedinte de c\u0103tre un Dumnezeu care intervine \u00een problemele oamenilor \u015fi c\u0103 Statele Unite \u00ee\u015fi datoreaz\u0103 existen\u0163a Providen\u0163ei.\u201c Publicul american afl\u0103 \u00een detaliu despre convertirea lui Bush \u00een 1986, despre Biblia pe care o cite\u015fte etc. Filozoful lui preferat este \u201eCristos, \u00eentruc\u00e2t i-a \u00eendreptat inima.\u201c Obiectivul strategilor lui Bush pare s\u0103 fie de la \u00eenceput un \u201emariaj \u00eentre guvern \u015fi evangheli\u015ftii din partea dreapt\u0103 a spectrului politic \u015fi religios\u201c (Wineburg, Bob. Faith-Based Inefficiency: The Follies of Bush\u2019s Initiatives. Praeger. Westport: 2007, XV), neglij\u00e2nd \u00eens\u0103 nevoile reale ale comunit\u0103\u0163ilor locale.
\nPe 29 ianuarie 2001, la 9 zile de la inaugurare, George W. Bush \u00eenfiin\u0163eaz\u0103 Oficiul Casei Albe pentru Ini\u0163iative Comunitare \u015fi Bazate pe Credin\u0163\u0103 (White House Office of Faith-Based and Community Initiatives), care se dovede\u015fte a fi o dezam\u0103gire pentru \u00een\u015fi\u015fi credincio\u015fii c\u0103rora urm\u0103rea s\u0103 le dea satisfac\u0163ie, unii dintre ace\u015ftia \u201e\u00een\u0163eleg\u00e2nd cu triste\u0163e ulterior c\u0103 inten\u0163ia era nu combaterea s\u0103r\u0103ciei, ci c\u00e2\u015ftigarea r\u0103zboiului cultural \u015f\u00eentre liberali \u015fi conservatori\u0163\u201c (Wineburg 2007, XXVIII).
\nPropunerea lui Bush avea, de fapt, drept obiectiv \u201eu\u015furarea acces\u0103rii de fonduri federale de c\u0103tre grupuri bazate pe credin\u0163\u0103 \u00een scopul prest\u0103rii de servicii sociale pentru cei s\u0103raci\u201c (Formicola, Jo Renee, and Mary C. Segers, and Paul Weber. Faith-Based Initiatives and the Bush Administration: The Good, the Bad, and the Ugly. Rowman & Littlefield Publishers. Lanham: 2003, 1). C\u00e2nd s-a pus, \u00eens\u0103, concret problema distribuirii acestor fonduri, diferen\u0163ele \u015fi frustr\u0103rile religioase \u015fi-au f\u0103cut apari\u0163ia. \u00centr-o societate multireligioas\u0103 ca cea american\u0103, e greu de imaginat obligarea organiza\u0163iilor religioase s\u0103 depind\u0103 de banii Unchiului Sam sau s\u0103 concureze \u00eentre ele pentru accesarea lor. \u00cen plus \u015fi, de fapt, \u00een primul r\u00e2nd, \u00een perspectiva finan\u0163\u0103rii ini\u0163iativelor de natur\u0103 religioas\u0103, teama de prozelitismul competitorilor cap\u0103t\u0103 trup \u015fi d\u0103 s\u0103 mu\u015fte. Drept pentru care, cum vom vedea mai jos, \u00een urma unor dezbateri f\u0103r\u0103 rezultat \u00een Congres, problema a fost tran\u015fat\u0103, \u00een virtutea prerogativelor executive ale pre\u015fedintelui, prin intermediul unor ordine directe (Black, Amy E., and Douglas L. Koopman. The Politics of Faith-Based Initiatives. \u00cen Religion and the Bush Presidency editat\u0103 de Mark J. Rozell & Gleaves Whitney. Palgrave Macmillan. New York: 2007, p 155).
\nAlternativa Filantropic\u0103 (the Charitable Choice), a c\u0103rei implementare a fost urm\u0103rit\u0103 prin ini\u0163iativa pre\u015fedintelui Bush, exista deja din 1996 \u015fi fusese sprijinit\u0103 \u00een campania electoral\u0103 din 2000 at\u00e2t de c\u0103tre Al Gore c\u00e2t \u015fi de c\u0103tre George W. Bush. \u201ePrevedere legislativ\u0103 menit\u0103 s\u0103 elimine obstacole nenecesare \u00een calea acord\u0103rii anumitor fonduri federale c\u0103tre organiza\u0163ii bazate pe credin\u0163\u0103 care presteaz\u0103 servicii sociale\u201c, Alternativa Filantropic\u0103 p\u0103rea s\u0103 aib\u0103 \u00eens\u0103 o b\u0103taie mai lung\u0103, \u00een sensul strategic al deplas\u0103rii rela\u0163iei dintre biseric\u0103 \u015fi stat dinspre separare \u00eenspre colaborare (Formicola, Segers, and Weber 2003, 7); principiile pe care se baza erau patru:
\n1. Egalitatea competitiv\u0103. Prestatorii religio\u015fi de servicii sociale sunt eligibili s\u0103 concureze pentru accesarea de fonduri \u00een acelea\u015fi condi\u0163ii ca orice al\u0163i prestatori, nefiind exclu\u015fi sau inclu\u015fi doar pentru c\u0103 se bazeaz\u0103 pe credin\u0163a religioas\u0103.
\n2. Respectul pentru integritatea organiza\u0163iilor religioase. Caracterul religios al acestor prestatori este protejat\u0103 prin faptul c\u0103 li se permite s\u0103-\u015fi defineasc\u0103, s\u0103-\u015fi elaboreze, s\u0103 practice \u015fi s\u0103-\u015fi exprime convingerile religioase a\u015fa cum consider\u0103. Guvernul federal ori statal nu poate cere unui prestator religios s\u0103-\u015fi modifice forma de conducere intern\u0103 sau s\u0103 elimine obiectele de art\u0103 religioas\u0103, icoane, scripturi sau alte simboluri pentru a putea participa la acest program.
\n3. Protejarea beneficiarilor. \u00cen cadrul prest\u0103rii de servicii sociale, organiza\u0163iile religioase nu vor discrimina nicio persoan\u0103 pe motive de religie, credin\u0163\u0103 religioas\u0103 sau refuz de a participa activ la o practic\u0103 religioas\u0103. Dac\u0103 o persoan\u0103 are obiec\u0163ii fa\u0163\u0103 de caracterul religios al unui program, trebuie oferit\u0103 o alternativ\u0103 secular\u0103.
\n4. Separarea dintre biseric\u0103 \u015fi stat. Toate fondurile provenite de la guvern trebuie folosite pentru prestarea de servicii sociale publice \u015fi nicio finan\u0163are guvernamental\u0103 direct\u0103 nu poate fi redirijat\u0103 c\u0103tre activit\u0103\u0163i cu caracter inerent religios cum ar fi adorarea, studiul sectar sau prozelitismul.
\nPosibilitatea respect\u0103rii acestor principii a fost pus\u0103 la \u00eendoial\u0103 at\u00e2t \u00eenainte de alegerea lui George W. Bush c\u00e2t \u015fi dup\u0103 \u00eenfiin\u0163area Oficiului. Oric\u00e2t de mult \u015fi-ar fi dorit, probabil, fiecare organiza\u0163ie religioas\u0103 s\u0103 acceseze fonduri, colaborarea dintre o institu\u0163ie bazat\u0103 pe credin\u0163\u0103 \u015fi prestatori laici sau apar\u0163in\u00e2nd unei alte denomina\u0163ii r\u0103m\u00e2nea de neconceput; la fel, de neimaginat era lipsa de prozelitism \u00een prezen\u0163a simbolurilor \u015fi ve\u015fmintelor religioase. De\u015fi a trecut repede de Camera Reprezentan\u0163ilor, ini\u0163iativa legislativ\u0103 s-a blocat \u00een Senat \u00een prima jum\u0103tate a lui 2001 \u015fi a fost reluat\u0103 abia \u00een 2002, dup\u0103 ce fusese scoas\u0103 de pe lista de priorit\u0103\u0163i imediate \u00een urma atentatului de la 11 septembrie.
\nNoua form\u0103, convenit\u0103 cu Senatorii Lieberman \u015fi Santorum, a legii de finan\u0163are a ac\u0163iunilor caritabile religioase \u015fi a altor organiza\u0163ii nonprofit, denumit\u0103 Legea privind Ajutorul Caritabil, Recuperarea \u015fi \u00cemputernicirea (Charity Aid, Recovery, and Empowerment Act), propunea noi avantaje fiscale pentru \u00eencurajarea dona\u0163iilor caritabile \u015fi rezerva fonduri suplimentare pentru un program de granturi pentru servicii sociale. \u00cen acela\u015fi timp, noua lege elimina aspectul cel mai contestabil al propunerii ini\u0163iale a lui Bush, permi\u0163\u00e2nd de data aceasta grupurilor religioase s\u0103 favorizeze la angajare membrii propriei denomina\u0163ii (Formicola, Segers, and Weber 2003, 11). Ceea ce ap\u0103rea ca un \u201ecompromis semnificativ\u201c din partea administra\u0163iei Bush fa\u0163\u0103 de propunerea ini\u0163ial\u0103, \u015fi anume ceea ce se c\u00e2\u015ftiga din perspectiva cultelor invitate s\u0103 participe la program, \u00een acela\u015fi timp se pierdea din perspectiva drepturilor civile.
\n\u00cen plus, \u00een compara\u0163ie cu forma ei ini\u0163ial\u0103 de la \u00eenceputul lui 2001, legea a fost, dac\u0103 putem spune a\u015fa, \u201econtextualizat\u0103\u201c, Senatorul Lieberman descriind-o ca pe un efort de a veni \u00een \u00eent\u00e2mpinarea nevoilor oamenilor dup\u0103 evenimentele de la 11 septembrie \u015fi recesiunea care le-a urmat. \u00centruc\u00e2t guvernul singur nu putea satisface toate aceste nevoi, legea \u00eemputernicea o serie \u00eentreag\u0103 de organiza\u0163ii caritabile, printre care \u015fi grupurile religioase, s\u0103 se ocupe de acest lucru.
\nAventurile Legii Compasiunii (CARE Act), cum ajunsese s\u0103 fie denumit\u0103, nu se opresc \u00eens\u0103 aici. Dup\u0103 un scurt interludiu prilejuit de alegerile pentru Congres din 2002, cinci senatori democra\u0163i introduc amendamente \u00een sensul unei mai bune protec\u0163ii a separa\u0163iei dintre biseric\u0103 \u015fi stat \u015fi a nediscrimin\u0103rii la angajare. \u00cen urma c\u00e2torva contre \u00eentre democra\u0163i \u015fi republicani, care nu au dus la niciun compromis, legea p\u0103rea s\u0103-\u015fi dea ob\u015ftescul sf\u00e2r\u015fit.
\nExcedat, probabil, de am\u00e2n\u0103ri \u00eentr-una dintre cele trei teme majore ale campaniei sale electorale \u2013 reducerea impozitelor federale, reformarea politicilor educa\u0163ionale federale \u015fi extinderea ini\u0163iativelor bazate pe credin\u0163\u0103 (Black & Koopmann 2007, 155) \u2013 la 12 decembrie 2002 Pre\u015fedintele George W. Bush anun\u0163a c\u0103 va face uz de prerogativele sale executive pentru a facilita curgerea ajutorului federal c\u0103tre organiza\u0163iile caritabile religioase, chiar dac\u0103 acestea fac discrimin\u0103ri la angajare pe motive religioase \u015fi morale. La Philadelphia, \u00een fa\u0163a unui public compus din peste o mie de lideri religio\u015fi \u015fi caritabili, Bush anun\u0163a c\u0103: i. va emite un ordin executiv prin care va cere agen\u0163iilor federale s\u0103 nu discrimineze organiza\u0163iile religioase la acordarea de finan\u0163\u0103ri c\u0103tre grupurile de presta\u0163ii sociale \u015fi comunitare \u00een cadrul programelor de ajutorare a celor s\u0103raci; ii. va semna un alt ordin executiv pentru \u00eenfiin\u0163area de oficii la cinci ministere; \u00een sf\u00e2r\u015fit, iii. va ordona Agen\u0163iei Federale pentru Situa\u0163ii de Urgen\u0163\u0103 (FEMA) s\u0103 permit\u0103 grupurilor nonprofit de factur\u0103 religioas\u0103 s\u0103 se califice pentru finan\u0163area ajutoarelor \u00een cazuri de dezastre precum cutremure \u015fi uragane \u00een acela\u015fi mod \u00een care se pot califica \u015fi organiza\u0163iile nonprofit seculare, \u00eentruc\u00e2t \u201e\u00een vreme ce unii consider\u0103 c\u0103 descurajarea cererilor din partea unor asemenea grupuri \u015fde factur\u0103 religioas\u0103\u0163 ajut\u0103 la respectarea separa\u0163iei dintre biseric\u0103 \u015fi stat, administra\u0163ia Bush crede c\u0103 aceste reguli scrise \u015fi nescrise perpetueaz\u0103 discriminarea religiei\u201c (Black & Koopmann 2007, 156).
\nOficiul a func\u0163ionat pe baza ordinelor executive emise de George W. Bush de-a lungul ambelor sale mandate. De pild\u0103, \u00een anul fiscal 2005 s-au acordat organiza\u0163iilor de factur\u0103 religioas\u0103 peste 2,2 miliarde de dolari \u00een cadrul unor granturi de servicii sociale. De remarcat c\u0103 Pre\u015fedintele Barack Obama p\u0103streaz\u0103 acest oficiu (http:\/\/ www.whitehouse.gov\/administration\/eop\/ofbnp), redenumindu-l Oficiul Casei Albe pentru Parteneriate Bazate pe Credin\u0163\u0103 \u015fi Vecin\u0103tate (White House Office of Faith-Based and Neighborhood Partnerships); de asemenea, Obama \u00eenfiin\u0163eaz\u0103 \u00een cadrul oficiului un consiliu consultativ compus din lideri religio\u015fi \u015fi seculari \u015fi din oameni de \u015ftiin\u0163\u0103 din diferite domenii.
\nSuccesul acestei ini\u0163iative pare s\u0103 se datoreze preponderent, dac\u0103 nu exclusiv, credin\u0163ei religioase a Pre\u015fedintelui George W. Bush. \u201eChiar \u015fi atunci c\u00e2nd diver\u015fi membri din staff-ul Casei Albe au avut varia\u0163ii ale nivelului de interes \u015fi sus\u0163inere pentru propunerile legate de credin\u0163\u0103, pre\u015fedintele nu a cunoscut fluctua\u0163ii \u00een sus\u0163inerea sa personal\u0103. Pornind din angajamentul s\u0103u de credin\u0163\u0103, pe baza c\u0103ruia a reu\u015fit s\u0103-\u015fi rezolve problema consumului de alcool, Bush crede\u015fa\u0163 din toat\u0103 inima c\u0103 organiza\u0163iile bazate pe credin\u0163\u0103 sunt capabile s\u0103 satisfac\u0103 unele nevoi \u015fsociale\u0163 \u00een moduri la care adeseori programele guvernamentale tradi\u0163ionale nu au acces\u201c (Black & Koopmann 2007, 168).
\nCel mai probabil, amestecul unic de conservatorism cre\u015ftin \u015fi abilitate politic\u0103 este cel care i-a asigurat lui George W. Bush dou\u0103 mandate la Casa Alb\u0103. De pild\u0103, faptul c\u0103, \u00een 1994, c\u00e2nd candida pentru postul de guvernator, \u015fi-a exprimat sus\u0163inerea pentru o lege care condamna homosexualitatea nu l-a \u00eempiedicat, c\u0103tre mijlocul primului s\u0103u mandat de pre\u015fedinte, s\u0103-l numeasc\u0103 pe Scott H. Evertz, gay nedisimulat, director la Oficiul pentru Politici Na\u0163ionale \u00een domeniul SIDA sau pe homosexualul Michael Guest ambasador al SUA \u00een Rom\u00e2nia. Prietenia sa \u2013 pe temeiuri \u00een primul r\u00e2nd religioase \u015fi abia apoi de politic\u0103 extern\u0103 (Mansfield 2004, 152) \u2013 cu Tony Blair incit\u0103 imagina\u0163ia: ni-i putem \u00eenchipui, dup\u0103 o agap\u0103 asezonat\u0103 evanghelic, discut\u00e2nd invadarea Irakului. Ini\u0163iativele de sorginte religioas\u0103 ale Pre\u015fedintelui George W. Bush \u00een politica intern\u0103 \u015fi extern\u0103 (blocarea cercet\u0103rilor \u00een domeniul celulelor stem embrionare, \u201esf\u00e2ntul\u201c r\u0103zboi economic, exportul militar al democra\u0163iei etc.), comb\u0103tute adeseori virulent de prezentatori TV liberali precum Bill Maher, au \u00eentrunit de dou\u0103 ori consensul unei \u2013 e adev\u0103rat, str\u00e2nse \u2013 majorit\u0103\u0163i a maselor de aleg\u0103tori; dar, se pare, \u015fi consensul cetelor cere\u015fti.
\nCompete that!<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
I trust God speaks through me. Without that, I couldn\u2019t do my job. George W. Bush La scurt\u0103 vreme dup\u0103 atentatele de la 11 septembrie 2001, pre\u015fedintele George W. Bush identifica, \u00eentr-un limbaj cu intarsii teologale, o \u201eax\u0103 a R\u0103ului\u201c \u00een Irak, Iran \u015fi Coreea de Nord. Nou-n\u0103scutul \u201er\u0103zboi \u00eempotriva terorismului\u201c (war on terror) trebuia… Cite\u0219te mai mult »Dumnezeu \u00een Biroul Oval<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[17],"tags":[15123],"class_list":["post-24594","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-ideilor","tag-administratia-americana"],"views":1057,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24594","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=24594"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24594\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":24595,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24594\/revisions\/24595"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=24594"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=24594"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=24594"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}