Poate, oare, b\u0103rbatul s\u0103-i ierte femeii \u00eendr\u0103zneala lep\u0103d\u0103rii de misterul care a \u00eentemeiat-o? O \u00eentrebare cu at\u00e2t mai serioas\u0103 cu c\u00e2t ie\u015firea femeii din conul de umbr\u0103 sau de mister aduce atingere chiar creativit\u0103\u0163ii b\u0103rbatului care se vede, astfel, v\u0103duvit de poten\u0163ialul s\u0103u creativ cel mai intim \u2013 femeia.<\/p>\n
Situat\u0103 la suficient\u0103 distan\u0163\u0103 de b\u0103rbat, precum noaptea de zi sau luna de soare, situat\u0103, p\u00e2n\u0103 nu demult, \u00een fundalul, \u00een spatele sau \u00een \u201eumbra\u201c b\u0103rbatului, acesta \u015fi-a putut proiecta, visa, pl\u0103m\u0103di \u015fi des\u0103v\u00e2r\u015fi nestingherit toate marile crea\u0163ii, adeverind o mai veche intui\u0163ie, aceea c\u0103 \u00een spatele unui b\u0103rbat st\u0103 \u00eentotdeauna o femeie, poten\u0163ialul unei femei.
\nOdat\u0103 cu mi\u015fcarea de emancipare a femeii, sinonim\u0103 egalit\u0103\u0163ii \u00een drepturi, apropierea de b\u0103rbat p\u00e2n\u0103 la indistinc\u0163ie sau identificare cu acesta a f\u0103cut ca misterul femeii s\u0103 \u201elumineze\u201c at\u00e2t de mult, \u00eenc\u00e2t s\u0103 nu mai existe noapte, \u00eentuneric, ci doar zi. L\u0103s\u00e2nd s\u0103-i cad\u0103, unul c\u00e2te unul, v\u0103lurile, femeia a ie\u015fit treptat din registrul nocturn \u015fi invizibil al misterului pentru a se insera, cot la cot cu b\u0103rbatul, \u00een registrul diurn al vizibilului, al activismului, perturb\u00e2nd o mai veche ordine, un mai vechi echilibru cosmic, dat de alternan\u0163a polilor, \u015fi \u00eencet\u00e2nd s\u0103 mai fie muza, sursa de inspira\u0163ie \u015fi mister a b\u0103rbatului.
\nDe altfel, toate atacurile, criticile, observa\u0163iile sau lamenta\u0163iile b\u0103rbatului la adresa mi\u015fc\u0103rii de emancipare a femeii au avut drept \u0163int\u0103 principal\u0103 tocmai despuierea, deposedarea femeii de mister, echivalente dispari\u0163iei \u015fi disolu\u0163iei ei, a defeminiz\u0103rii \u015fi desacraliz\u0103rii acelui misterios \u201eetern feminin\u201c. Femeia, ultima mare purt\u0103toare de mister, ajunge, iat\u0103, s\u0103 se desacralizeze, s\u0103 se degradeze, s\u0103-\u015fi piard\u0103 func\u0163ia specific\u0103, proprie, v\u0103duvind masculinul de feminitatea cu majuscul\u0103.
\nCeea ce-i scap\u0103 b\u0103rbatului, \u00een treac\u0103t fie spus, este c\u0103 desacralizarea femeii nu e dec\u00e2t ultima consecin\u0163\u0103 a unui mai vast proces al desacraliz\u0103rii, \u00eencep\u00e2nd cu desacralizarea naturii \u015fi a lui Dumnezeu, al c\u0103rui autor direct sau indirect a fost de-a lungul timpului, de-a lungul istoriei. Trei ipostaze desacralizate ale vie\u0163ii, a\u015fadar, Natura, Dumnezeu \u015fi Femeia, pe care b\u0103rbatul, \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 le supun\u0103, s\u0103 le domine, s\u0103 le \u201ecucereasc\u0103\u201c \u015fi s\u0103 le anexeze, a sf\u00e2r\u015fit prin a le goli de mister, golindu-se astfel \u015fi pe sine de misterul lor. Dezam\u0103git, dar avid \u00eenc\u0103 de expansiune, b\u0103rbatul a cotit-o de cur\u00e2nd spre tehnologie, ajung\u00e2nd s\u0103 construiasc\u0103 \u015fi s\u0103 locuiasc\u0103 \u00eentr-o lume virtual\u0103 \u2013 f\u0103r\u0103 natur\u0103, f\u0103r\u0103 Dumnezeu \u015fi f\u0103r\u0103 femeie.
\nProcesul desacraliz\u0103rii femeii, ini\u0163iat de b\u0103rbat gra\u0163ie mijloacelor, tertipurilor, atacurilor \u015fi \u201etratamentelor\u201c discriminatorii la care aceasta a fost supus\u0103, a fost apoi continuat \u015fi des\u0103v\u00e2r\u015fit de femeie sub forma unei aparente desacraliz\u0103ri, \u00eend\u0103r\u0103tul c\u0103reia se ascundea \u00een fond setea \u015fi aspira\u0163ia ei de a-\u015fi c\u0103uta \u015fi g\u0103si propria identitate, propriul chip, propria origine, propriul statut, propria verticalitate, propria independen\u0163\u0103, libertate \u015fi autonomie.
\nSuport\u00e2nd, \u00eendur\u00e2nd \u015fi confrunt\u00e2ndu-se de-a r\u00e2ndul secolelor cu povara injustelor, traumatizantelor \u015fi discriminantelor etichet\u0103ri de tip \u201enatur\u0103 inferioar\u0103\u201c sau \u201esex slab\u201c, caracterizate prin faimoasa, dar nu mai pu\u0163in degradanta \u201einvidie de penis\u201c, femeia, aceast\u0103 \u201enulitate simpatic\u0103\u201c cu \u201ep\u0103r lung \u015fi mintea scurt\u0103\u201c a sf\u00e2r\u015fit, pe bun\u0103 dreptate \u00een cele din urm\u0103, prin a se revolta pe propria-i condi\u0163ie, ie\u015find astfel din \u201esomnul dogmatic\u201c. \u00centreaga mi\u015fcare de emancipare feminin\u0103 nu e altceva dec\u00e2t procesul dezvr\u0103jirii \u015fi demitiz\u0103rii unor crase \u015fi grave prejudec\u0103\u0163i masculine, care le-a permis, treptat, femeilor s\u0103 se manifeste, s\u0103 se exprime plenar \u015fi s\u0103-\u015fi exercite nu doar func\u0163ia reproduc\u0103toare, biologic\u0103, ci \u015fi cea social\u0103, intelectual\u0103 \u015fi politic\u0103, \u00een sensul dob\u00e2ndirii unor drepturi depline, egale cu ale b\u0103rba\u0163ilor.
\nDependent\u0103 at\u00e2ta vreme de b\u0103rbat din punct de vedere financiar, mental, psihologic, social \u015fi politic p\u00e2n\u0103 la a deveni un bun, o proprietate, o posesiune, o extensie, o anex\u0103 a acestuia, femeia a fost r\u00e2nd pe r\u00e2nd c\u00e2nd prilej de umilire, batjocur\u0103, discordie, ceart\u0103, conflict \u015fi r\u0103zboi, c\u00e2nd prilej de nelini\u015fte, de divaga\u0163ie poetic\u0103, erotic\u0103, sexual\u0103, c\u00e2nd prilej de ispit\u0103, aceasta ispitind \u00eenc\u0103 din zorii umanit\u0103\u0163ii b\u0103rbatul, tulbur\u00e2ndu-l, p\u0103c\u0103lindu-l, ademenindu-l, vr\u0103jindu-l, lu\u00e2ndu-i min\u0163ile, \u00eennebunindu-l, fiind, deci, o fiin\u0163\u0103 periculoas\u0103 care trebuie izolat\u0103 \u015fi \u0163inut\u0103 deoparte, ajung\u00e2ndu-se, cel pu\u0163in \u00een spa\u0163iul cre\u015ftin, p\u00e2n\u0103 la inocularea \u201evinei de a fi femeie\u201c, vin\u0103 anulat\u0103, \u201esp\u0103lat\u0103\u201c doar prin convertirea, prin transformarea femeii \u00een mam\u0103, a Evei \u00een Maria.
\nCea mai mare neru\u015finare scornit\u0103 \u015fi postulat\u0103 vreodat\u0103 de teologii cre\u015ftini a fost aceea c\u0103 femeia nu este altceva dec\u00e2t \u201eosul supranumerar\u201c al b\u0103rbatului, al lui Adam. Neav\u00e2nd, a\u015fadar, o origine sau o ob\u00e2r\u015fie proprie, de sine st\u0103t\u0103toare, ci una tulbure, secundar\u0103, derivat\u0103 \u015fi deviat\u0103 din coasta lui Adam, nefiind considerat\u0103, precum b\u0103rbatul, \u201eom\u201c, adic\u0103 ceva complet, \u201eplin\u201c, saturat, \u00eencheiat \u015fi determinat, ci mai cur\u00e2nd ceva incomplet, \u201egol\u201c, neterminat \u015fi nedeterminat, acest lucru a s\u0103dit, f\u0103r\u0103 doar \u015fi poate, \u00een mentalul colectiv baza, temelia \u015fi fundamentul celei dint\u00e2i forme a discrimin\u0103rii dintre b\u0103rbat \u015fi femeie, mai exact dintre superioritatea b\u0103rbatului \u015fi inferioritatea femeii.
\nNumai dintr-un excesiv complex de superioritate \u015fi merg\u00e2nd pe o logic\u0103 compensatorie a putut b\u0103rbatul s\u0103 treac\u0103 at\u00e2t de u\u015for peste eviden\u0163a faptului c\u0103 \u00een ordine fizic\u0103, vizibil\u0103 b\u0103rbatul se na\u015fte \u015fi purcede din femeie, propun\u00e2nd \u00een schimb perspectiva invers\u0103, aceea c\u0103 \u00een ordine metafizic\u0103, invizibil\u0103 femeia se na\u015fte \u015fi purcede din coasta b\u0103rbatului, ceea ce nefiind deloc de domeniul eviden\u0163ei impunea cu at\u00e2t mai abitir o postulare intransigent\u0103 \u015fi dogmatic\u0103 de tipul credin\u0163ei. Mai mult dec\u00e2t at\u00e2t, ru\u015fin\u00e2ndu-se de originea impur\u0103, material\u0103 \u015fi muritoare a matricii feminine din care a provenit, prin care se vedea sortit \u015fi condamnat mor\u0163ii \u015fi pieirii, b\u0103rbatul \u015fi-a imaginat \u015fi chiar \u015fi-a revelat o origine mai \u00eenalt\u0103, mai nobil\u0103, mai celest\u0103 \u015fi mai pur\u0103, neafectat\u0103, neatins\u0103 \u015fi nemaculat\u0103 de nimic muritor, cea a spiritului nemuritor, la care numai el \u00eendr\u0103znind cu adev\u0103rat s\u0103 aspire devenea, iat\u0103, superior… Femeii, bine\u00een\u0163eles, \u00eentre femeie \u015fi spirit exist\u00e2nd deja tradi\u0163ia unui abis insurmontabil.
\nExcedat\u0103 de toate etichet\u0103rile abuzive \u015fi discriminatorii din punct de vedere sexual, intelectual, social, politic \u015fi cultural, femeia s-a s\u0103turat s\u0103 mai poarte povara prejudec\u0103\u0163ii masculine a secolelor, hot\u0103r\u00e2ndu-se s\u0103 ias\u0103 din \u201eumbra\u201c b\u0103rbatului \u015fi s\u0103 nu-i mai stea \u00een \u201ecoast\u0103\u201c, marele merit al mi\u015fc\u0103rii de emancipare feminin\u0103 fiind \u00een primul r\u00e2nd emanciparea, eliberarea de sub tutuela b\u0103rbatului, ie\u015firea din starea de dependen\u0163\u0103 fa\u0163\u0103 de acesta. Exact a\u015fa cum, odinioar\u0103, Adam s-a desprins de tutela Creatorului, vr\u00e2nd s\u0103 fie liber \u015fi pl\u0103tind, desigur, un pre\u0163 pentru aceasta, tot a\u015fa Eva a reu\u015fit acum s\u0103 se desprind\u0103 de creatorul ei, Adam, femeia fiind, p\u00e2n\u0103 nu demult, \u00een mare m\u0103sur\u0103 crea\u0163ia b\u0103rbatului.
\nMi\u015fcarea de emancipare a femeii, cu toate st\u00e2ng\u0103ciile, exager\u0103rile \u015fi derapajele ei, a fost adesea interpretat\u0103 \u00een sensul degrad\u0103rii \u015fi (de)c\u0103derii feminine, d\u00e2ndu-le unor b\u0103rba\u0163i prilejul s\u0103 afirme c\u0103 femeia este \u201eo specie pe cale de dispari\u0163ie\u201c, iar altora s\u0103 se \u00eentrebe retoric, sentimental \u015fi naiv cu privire la \u201efemeile de alt\u0103dat\u0103\u201c, nici unii, nici al\u0163ii ne\u00eentrez\u0103rind simplul adev\u0103r c\u0103 femeia nu \u00eencearc\u0103 dec\u00e2t s\u0103 se redefineasc\u0103 \u015fi reconfigureze pe ea \u00eens\u0103\u015fi, \u00een efortul de a-\u015fi g\u0103si propriul drum, unul liber, independent, vertical \u015fi demn.
\nChiar dac\u0103 acest drum nu este \u00eenc\u0103 dec\u00e2t o reac\u0163ie, uneori exagerat\u0103, la diferitele atacuri, \u201eprovoc\u0103ri\u201c \u015fi discrimin\u0103ri masculine, chiar dac\u0103 acest drum nu este \u00een totalitate drumul ei sau chiar dac\u0103, \u00een cele din urm\u0103, femeia \u00ee\u015fi va da seama c\u0103 nu acesta este drumul ei, ea se va putea \u00eentoarce, asemenea fiicei risipitoare, pentru a marca \u015fi un accent feminist, devenind astfel pe deplin con\u015ftient\u0103 de menirea ei.
\nE vremea femeii, a\u015fadar, s\u0103 se \u00eenstr\u0103ineze de sine, adic\u0103 s\u0103 se ini\u0163ieze, s\u0103 fac\u0103 un lung ocol, o lung\u0103 c\u0103l\u0103torie \u00een jurul ei \u00een\u015fe\u015fi numai pentru a se putea \u00eentoarce \u00een cele din urm\u0103, dar con\u015ftient\u0103 \u015fi perfect eliberat\u0103, tot la ea \u00eens\u0103\u015fi.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Poate, oare, b\u0103rbatul s\u0103-i ierte femeii \u00eendr\u0103zneala lep\u0103d\u0103rii de misterul care a \u00eentemeiat-o? O \u00eentrebare cu at\u00e2t mai serioas\u0103 cu c\u00e2t ie\u015firea femeii din conul de umbr\u0103 sau de mister aduce atingere chiar creativit\u0103\u0163ii b\u0103rbatului care se vede, astfel, v\u0103duvit de poten\u0163ialul s\u0103u creativ cel mai intim \u2013 femeia. Situat\u0103 la suficient\u0103 distan\u0163\u0103 de b\u0103rbat,… Cite\u0219te mai mult »Destinul femeii<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":true,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[17],"tags":[15122,15120,15121],"class_list":["post-24592","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-ideilor","tag-desacralizarea-femeii","tag-destinul-femeii","tag-feminitatea"],"views":1905,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24592","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=24592"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24592\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":24593,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/24592\/revisions\/24593"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=24592"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=24592"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=24592"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}